7 sept. 2016

Meroitica, o limba disparută

Specialistii au constatat ca meroitica (sau kushita) se vorbea in Nubia (Ţara lui Cuş sau Khus) in urma cu 2300 de ani, intre secolul III i.Ch. si secolul IV d.Ch.. Nubia e o regiune in sudul Egiptului, de-a lungul Nilului si in nordul Sudanului – azi, cel mai mult din fostul regat independent al antichitatii (Nubia) se afla cca. un sfert din teritoru in Egipt si restul in Sudan.

Limba vechii civilizatii nubiene, meroitica, specialistii au considerat-o cel mai bun si vechi martor pentru limbile Africii. Azi, cercetatorii pot citi dar nu pot deslusi limba care se vorbea in perioada regatului Meroei, cand s-au ridicat sute de statui de-a lungul Nilului, la nord de orasul Khartoum (capitala Sudanului de azi).

E o limba influentata de cultura egipteana, fiind descoperita prin intermediul surselor egiptene.
La sfarsitul secolului XIX, englezul Francis L. Griffith (1862-1934) a reusit sa descifreze valoarea fonetica a cuvintelor insa  fara a le intelege sensul – cu exceptia catorva termeni imprumutati din limba egipteana: nume de locuri, zei, persoane – nubienii au abandonat folosirea hieroglifelor egiptene si au adoptat o scriere cursiva, derivata din scrierea demotica egipteana.

La sfarsitul anului 2003, la Centrul de egiptologie din Sorbona, specialistul francez Claude Rilly a aratat ca a reusit sa evidentieze prezenta elementelor gramaticale identificate din inscriptiile suveranilor din Kush; el a reusit sa stabileasca un lexic de cuvinte noi, dar fara a reusi sa descifreze complet limba meroitica. Egiptologul francez – si alti specialisti in studiul limbilor africane – nu au inteles inca originea si pozitia limbii meroitice in cuprinsul limbilor africane. Comparand vocabulele meroitice cu cele ale limbilor nilo-sahariene, cercetatorul francez a identificat o familie de cuvinte in care erau concentrate similitudini evidente. El a concluzionat: Se poate afirma ca limba meroitica apartine familiei limbilor din Sudanul oriental de nord. Confirmarea pozitiei lingvistice a limbii meroitice si stabilirea corespondentelor fonetice cu cele ale limbilor inrudite constituie un pas important spre intelegerea inscriptiilor. Datorita limbilor inrudite, textele acadiene, hitite, galeze, ugaritice etc. au putut fi in cele din urma traduse, partial sau total. Daca am depista limbi inrudite cu etrusca, iberiana sau pieta preceltica, cercetarile legate de descifrarea acestor limbi ar progrsa considerabil. (revista “Magazin”, 18.03.2004)

La sfarsitul anului 2008 arheologii au anuntat ca au descoperit in Sudan trei statui antice, din piatra, decorate cu inscriptii care – cred specialistii – ar putea ajuta la descifrarea unuia dintre cele mai vechi dialecte din Africa. Statuile, cioplite in perioada regatului Meroei, il reprezinta pe zeul Amun in forma de berbec. Vincent Rondot, seful echipei de arheologi, de la sectiunea franceza a Departamentului pentru Antichitati din Sudan, e cel care a declarat ca fiecare statuie are o inscriptie in meroitica.

Desi scrierea a fost descifrata inca din 1911, aceasta pare imposibil de tradus. Incercarile de a lega limba meroitica de limbile moderne sudaneze, in special de familiile afro-asiatice si cele nilo-sahariene au fost in mare masura inutile. Aceste legaturi raman controversate, insa daca aceasta limba ar fi una nilo-sahariana atunci ar fi cea mai veche din familie care a dezvoltat o scriere si o traditie literara.

₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪
Altele. Azi, Sudan este unul dintre cele mai mari state din Africa si al 16-lea din lume ca marime; conform referendumului din ianuarie 2011, acceptat de presedintele Sudanului, Sudanul de Sud (capitala la Juba) s-a desprins si a devenit stat independent in iulie 2011 (fiind la ora actuala cel mai nou stat din lume). 
In antichitate (din mileniul III i.Ch.), nubienii intretineau relatii comerciale cu Egiptul faraonic. In timpul Regatului Nou (sec. XVI-XII i.Ch.), Egipt inglobeaza valea Nilului dintre prima si cea de-a 4-a cataracta a fluviului ca viceregat. Regatul Nubian, cu resedinta la Napata, constituit in sec. X i.Ch., stapaneste o perioada din timpul dinastiei a 25-a egiptene (dinastia nubiana) si Egiptul. In anul 650 i.Ch., cand ultimul faraon nubian a fost izgonit din Egipt, descendentii dinastiei domnesc asupra Nubiei inca un mileniu, in Regatul de la Napata si in Regatul Meroë (sec. IV i.Ch.-sec. IV d.Ch.). Sub loviturile Regatului Axumit, Regatul Meroë se destrama intre anii 320 si 350. (wikipedia)

Daca a stralucit candva, acum… Sudan e in pragul falimentului economic, desi in anul 1999 au fost descoperite zacaminte de petrol care au inceput sa fie exploatate, iar razboiul civil care a durat aproape 20 de ani a facut aproape doua milioane de victime (un tratat de pace s-a semnat in anul 2005, dar pace in adevaratul sens al cuvantului nu este nici azi). Nu poate fi ignorat nici razboiul crancen desfasurat intre 2003-2006, asa-numitul "conflict din Darfur". Din 2014 inca se mai raporteaza atacarea si distrugerea unor sate, uciderea civililor si cresterea numarului de refugiati.
₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪
Mai multe info despre limba meroitica aici: https://paleografia.wordpress.com/2009/08/09/imperii-africane-scrisul-meroitic/
Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/42311564@N00/sets/1142145/ (Sebastian Niedlich)

2 comentarii:

  1. Ma batuse candava gandul sa studiez scrierea cuneiforma... Inca nu mi-a trecut, dar agenda este prea incarcata! :D Scrierile simbolice mi se par fabuloase si interesant de scormonit...
    Dar si mai fabulos mi se pare studiul limbii noastre, despre care se vorbeste mult prea timid, inca. Cred ca merita revenit pe acest subiect, pe care chiar intentinez sa-l aprofundez!

    Noapte buna si weekend placut, draga Diana! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu m-am chinuit cu latina in clasa a V-a! :)) In timpul liceului, insa, am primit o cartulie (in franceza) despre divinatia cu rune. Mi-am facut singura "piesele", le-am inscriptionat, am tradus carticica... si am ajuns sa caut "totul" despre alfabetul runic, care n-are legatura cu divinatia. :)) Si asa, din aproape in aproape, m-am trezit cu o pasiune pe care nu o pot hrani: limbile asa-zise moarte. :)
      Am citit "Getica" lui Vasile Parvan, dar crezi ca mai retin ceva? Am citit "Dacia secreta", mai apoi, a lui Adrian Bucurescu... dar nu-i tocmai ce trebuie (sau e foarte... pe scurt, ca si cum nici el nu a inteles prea bine ce si cum).
      Cumva, cand e vorba despre istoria românilor (in general sau despre limba) am emotii - aproape ca nu stiu ce sa mai cred si ce nu! Parca sunt prea multe speculatii...
      Iti doresc succes in demers, pentru ca e o tema incitanta si chiar fascinanta.

      Multumesc, Suzana draga! Buna dimineata! Weekend frumos iti doresc! <3

      Ștergere