Nu, nu nige! A nins ieri seara, cred! Cântă Adamo.
Aveam vreo 16 ani când l-am descoperit pe Adamo. Eram in
vacanţă, in comuna unde s-a născut mama, la o mătuşă a ei. Verişorul mamei avea
pickup şi multe discuri - cele mai multe cu muzică populară, muzică de
petrecere şi romanţe. Într-o zi, scotocind printre discuri, am dat de unul pe
care scria Adamo. L-am pus să cânte. Toate ca toate, dar când a ajuns la
melodia Tombe la neige… Maaamă!
A fost vai de capul celor prezenţi! Am ascultat piesa până s-au plictisit toţi.
Eu nu!
Tombe la neige -
Salvatore Adamo (vizualizare pe YT):
Friendship Friday! Provocarea
muzicală lansată de Carmen pe blogul ei, Între vis şi realitate.
Tata avea magnetofon, dar preferinţele lui erau spre
artiştii britanici şi italieni (Salvatore Adamo e sicilian de origine, dar când
el avea vârsta de 4 ani părinţii lui s-au mutat in Belgia). Îi cunoşteam pe
“clasicii” muzicii rock, dar de francezi mai nimic nu ştiam, de la tata (de
belgieni nici atât!)
Salvatore Adamo (n. 01.11.1943) cântă în nouă limbi
diferite, cântecele lui au fost vândute într-un număr ce depăşeşte cifra de 100
milioane discuri. Din 1993 este ambasador al UNICEF Belgique.
Nu stiam melodia, sau pe Adamo... mereu iau un plus de cultura de la tine ;)
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru compliment, Mona. :)
Ștergereoh, sper ca nu a disparut comentariul meu... ca am pus atata suflet in el :-)
RăspundețiȘtergereA disparut... :( Imi pare tare rau! (stiu cum este) :( La un moment dat (in 2016, parca) ajunsesem sa scriu comentariile intai in word, ca prea dispareau, si asa le aveam pentru a le mai posta o data, cand era cazul. :(((
ȘtergereOf, nu stiu daca ma mai pot exprima asa cum am facut-o în comentariul care a disparut
RăspundețiȘtergereSpuneam ca articolul tau mi-a transmis nostalgie si mi-a rascolit amintiri vechi si dragi. Stiu ca l-ai iubit tare mult pe tatal tau, am simtit emotia ta poate din aceasta cauza am intrat in rezonanta cu tine.
Parintii mei aveau o colectie mare de discuri si la vremea când am avut voie sa pornesc pick-up ul si am descoperit placile, le-am iubit din prima clipa. Muzica aceea din anii ’60 m-a fascinate si m-a marcat pentru toata viata. Aveau Dalida, Adamo, Celentano, Caterina Valente, Remo Germani, Connie Francis , Gianni Morandi , Paul Anka, Jimmy Fontana, Pompilia Stoian, Margareta Paslaru, Doina Badea, Anca (nu Anda) Calugareanu, etc… Melodiile erau înregistrate pe engleza, franceza, italiana, germana si pe româneste. Incercam sa inteleg textele si atunci cand la scoala am inceput franceza (în clasa a I-a) si engleza (din clasa a II-a) dorinta de a scoate textul melodiilor mi-a dat un motiv in plus sa invat cu placere si ambitie.
Imi placeau coafurile interpretor din fotografiile de pe copertile discurilor, precum si eleganta si atitudinea interpretilor din poze. Inca ascult si azi acea muzzica a anilor ’60. Am inregistrat pe stick si muzica ma insoteste în masina – o am pe Pompilia Stoian cu Greenfields, Such a night si Kiss me quick, pe France Gall cu Mes premieres vraies vacances, pe Sylvie Vartan - La plus belle pour aller danser, pe Gigliola Cinquetti - Non Ho L'Età, Salvatore Adamo - Vous permettez monsieur, Alla mia età - Rita Pavone, Mina - Il cielo in una stanza… etc
Iti multumesc pentru acest minunat articol. Pupici si îmbratisari, de la trio pentru trio <3
Si mie imi trezesc nostalgii cantecele care mi-au insotit copilaria si tineretea. :)
ȘtergereNoi nu am avut pick-up, doar magnetofon, apoi casetofon si tot asa. Discurile de vinil au ceva deosebit - am observat ca exista tendinta de a le readuce in actualitate (intr-o oarecare masura).
Cele mai multe nume amintite de tine imi sunt cunoscute. Ha! Uitasem de Dalila! Avea tata pe banda si cantece de-ale ei. Inca mai am benzi de magnetofon si magnetofonul lui tata mai functioneaza dar n-am mai ascultat de nici nu mai stiu cand! Cei mai multi interpreti ai acelor ani aveau cantece prin care transmiteau nu doar emotii, ci si mesaje - erau (cele mai multe) adevarate povesti si se simtea ca autorii versurilor au pus suflet in cuvinte, compozitorii la fel si de interpreti nu mai zic - era, cumva, mai multa muzica si mai putin spectacol (si vocile nu puteau fi modificate in studio in asemenea masura ca azi. Azi, si un afon ca mine poate canta super in studio, dar pe scena, fara playback, ar crede lumea ca rage o magarita! :))
Pe scurt: muzica veche are un farmec aparte pentru si pentru mine (chiar daca si azi sunt destule melodii care imi plac). :)
Ma bucur ca ti-a placut sa reasculti pe Adamo. Multumesc pentru ocazia de a-l regasi. :)
Imbratisari si pupici, cu drag, de la trio pentru trio! <3
Duminica superba sa ai, Carmen draga!
Bună Diana!
RăspundețiȘtergereSuperbă provocarea ta ,îmi place melodia!
Duminică plăcută să ai!
Pupici cu drag și mulțumiri de vizită!
Buna, Elena draga!
ȘtergereMa bucur ca iti place si tie melodia.
Multumesc! Iti doresc sa ai si tu o duminica frumoasa!
Imbratisari si pupici, cu drag!
FRumos ... frumos!
RăspundețiȘtergereEram mici "pe vremea lui"! :)) Mie îmi placea si "Vous permettez monsieur" si acum ascultand melodia descopar ca spre sfarsit canta si în duch ... hahahaha ...
In Romania, Stefan Banica o canta,dar nu mai tin minte cum se numea melodia, tu mai tii minte?
Duminica placuta! Pupici!
Daaaa, eram mici "pe vremea lui". :) Imi place si "Vous..." Ce fain e clipul! In 1964 cred ca nu eram nici in proiect! :))
ȘtergereNu stiu cum se numeste. Pe Banica nu il ascult pentru ca prea imita alti interpreti (cand il imita pe Elvis mi se pare chiar jalnic) :)
Multumesc! Iti doresc sa ai si tu o duminica frumoasa! Pupici! <3
Ma refeream la Banica senior! :))
ȘtergereSi melodia se numeste ... cum altfel Va rog sa mi acordati!!!! :Hahahaha ...
Pe vremea aia nu era copyright! :))
Pupici! <3
Hahahaha! :)))
ȘtergereAcum, ascultand melodia, pot afirma ca mi-o amintesc si pare o copie destul de fidela. Offf.... Numai sa copieze pare ca stiu românii.
Existau legi si atunci, in statele din Occident - in "enclava" comunista care era RO cine sa caute?! :)
Banica senior imi place ca actor.
Pupici! <3