2018-11-19

Priveşte lumea. Citate favorite

Am ales câteva fraze care îi sunt atribuite amiralului japonez Isoroku Yamamoto, cel care a condus flota Japoniei in cel de-al doilea război mondial, fiind implicat şi in atacul asupra flotei americane staţionate in Pearl Harbor, Hawaii (7 decembrie 1941) dar şi in bătălia de Midway (4-7 iunie 1942, după care balanţa puterii din Pacific s-a înclinat spre Statele Unite).
₪₪₪
Priveşte lumea! Deschide-ţi ochii, urechile şi inima.
*
Un om cu un scop precis crede doar in el. Uneori refuză să creadă chiar şi in zei. Deci, din când in când, el greşeşte.
*
Cel mai periculos şarpe poate fi distrus de un roi de furnici.
*
E nesănătos să credem că am dobândit un statut de invincibili numai pentru că am fost mulţumiti de operaţiunile reuşite din trecut.
*
Soarta Imperiului se bazează pe această deprindere: fiecare om trebuie să se dedice în totalitate sarcinii care îi este încredinţată.
*
Un soldat nu se poate mândri cu faptul că a "lovit un duşman in somn"; este mai mult o ruşine, pur şi simplu, pentru cel rănit. Aş prefera să faceţi evaluarea după ce aţi văzut ce face inamicul, deoarece este sigur că, înfuriat şi indignat, va lansa curând un contraatac decisiv.
*
Mă întreb ce trebuie să gândească Cerul despre oamenii de aici, de pe acest mic punct negru din univers, care este Pământul, sau despre tot ce s-a vorbit in ultimii ani - care sunt doar o clipă în comparaţie cu eternitatea - fiind “o perioadă de gratie”. Este chiar ridicol.
₪₪₪
Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte sau in altă parte, la un moment dat. Click&Comment Monday! e sloganul acestui joc.
₪₪₪
Isoroku Yamamoto (n. 04.04.1884 - d. 18.04.1943) s-a născut într-o familie de foşti samurai, Takano, din Nagaoka, Niigata. Isoroku înseamnă “56” - e vârsta pe care o avea tatăl său când el a venit pe lume. In anul 1916, băiatul este înfiat de o altă familie de foşti samurai, Yamamoto, din aceeaşi provincie - era o practică obişnuită ca unele vechi familii, care nu aveau copii, să adopte băieţi care să le ducă mai departe numele şi rangul. In 1904, la foarte scurt timp după ce a terminat Academia, a luat parte la războiul ruso-japonez. În 1918 s-a căsătorit cu Reiko Mihashi, cu care a avut doi fii şi două fiice. Între anii 1919-1921 a studiat la Universitatea Harvard. In 1939 a fost numit comandant al marinei imperiale japoneze. S-a opus cât a putut intrării Japoniei in război alături de Germania şi Italia, dar şi-a îndeplinit îndatoririle de soldat. Poporul japonez  şi soldaţii l-au stimat. Moartea lui, in 1943, aproape a distrus moralul soldaţilor. Avionul in care se afla după ce a fost să salute piloţii marinei care erau staţionaţi in Insula Rabaul (Papua Noua Guinee) a fost interceptat de avioanele de luptă americane şi doborât.
A dorit pacea pentru poporul japonez dar planurile lui nu s-au potrivit cu ordinele superiorilor, ordine date din fotolii comode. Oamenii care nu joacă nu merită să vorbească.

12 comentarii:

  1. ”Soarta Imperiului se bazează pe această deprindere: fiecare om trebuie să se dedice în totalitate sarcinii care îi este încredinţată.” Aș spune că soarta Lumii se bazează pe aceasta.
    Foarte interesant. Nu știam nimic despre acest om, în afară de nume și rang.

    Săptămână excelentă, dragă Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact - dar exact! - la acelasi lucru m-am gandit si eu cand am citit fraza. :)
      Am vazut un film japonez "centrat" pe acest comandant, in perioada celui de-al doilea razboi mondial ("Amiralul", 2011) si asa am aflat ca a existat. Altfel spus, nici macar numele si rangul nu i-l stiam pana de curand. :(
      Multumesc, Zina draga! Iti doresc sa ai si tu o saptamana excelenta!

      Ștergere
  2. Hello dear Diana!
    Great quotes and good choices!
    I like them all especially the first one!
    I find very interesting all the informations about Isoroco Yamamoto!
    Thank you for sharing! Have a great week and beautiful day! Hugs!
    Dimi...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hello dear Dimi!
      Me too! I like very much the first quote. I think it includes a kind of essence of life, the secret of understanding it.
      Thank you! I wish you a lovely week! Have a good evening! Hugs!

      Ștergere
  3. Ne obligă cumva să medităm, să le transpunem în micul nostru univers. Toate sunt speciale.
    O zi bună, Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar fi ideal sa putem (sa vrem a) transpune - toti - in universul nostru personal unele "sfaturi" ale inaintasilor (un fel de a spune). :)
      Multumesc, Potecuta! Seara frumoasa iti doresc!

      Ștergere
  4. Nu știam nimic despre amiralului japonez Isoroku Yamamoto, îți mulțumesc că l-ai adus aici, așa aflăm și noi lucruri interesante. Războiul e o idioțenie, el a avut dreptate să nu dorească intrarea Japoniei alături de Germania...Dar uite că un soldat se supune indiferent de rangul, gradul, poziția sa.
    O săptămână de vis, Diana dragă! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar ca razboiul e o idiotenie dar... prin diplomatie unii nu-si realizeaza interesele asa ca... da-i cu bombe.
      Am dedus ca amiralul este o figura istorica proeminenta dar noi, cei care nu am studiat istoria (altfel decat la modul general, la scoala), aflam, uneori, intamplator despre unii oameni, despre unele fapte. E bine si asa, ma gandesc. :)
      Multumesc, Mirela draga! Iti doresc sa ai si tu o saptamana de vis!

      Ștergere
  5. Nu stiam nimic despre familia si pregatirea militara a celebrului comandant.
    E o personalitate care a impresionat atat pe japonezi cat si pe americani; e pomenit cu admiratie cam in toate filmele si cartile despre Al Doilea Razboi Mondial in Orientul Indepartat.
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am citit unele romane si am vazut filme despre al doilea razboi mondial (unul-doua chiar despre atacul de la Pearl Harbor) si, probabil, nu am fost receptiva la numele lui. Constat acum ca nu am citit nimic (beletristica sau nu) despre al doilea razboi mondial in Orientul Indepartat. Zilele trecute am vazut un film (din 2009) despre invadarea Chinei de japonezii care erau deja aliati cu Germania (un film biografic despre John Rabe, un afacerist german membru al partidului nationalist, care a salvat - nu singur, dar fiind german avea mai multa influenta - sute de mii de chinezi de la masacru, desi ar fi putut sa plece din China cu toti ceilalti germani).
      Multumesc, la fel!

      Ștergere
  6. "Oamenii care nu joacă nu merită să vorbească."
    Cat de profund si de adevarat.

    "Mă întreb ce trebuie să gândească Cerul despre oamenii de aici, de pe acest mic punct negru din univers, care este Pământul, sau despre tot ce s-a vorbit in ultimii ani - care sunt doar o clipă în comparaţie cu eternitatea - fiind “o perioadă de gratie”. Este chiar ridicol.

    Cele doua citate mi s-au lipit de suflet pur si simplu. Efectiv sunt ageless. Se vede ca acest Om era deosebit, cult.
    Stii.. apropo de istorie. Am citit la un moment dat despre intrarea Japoniei in Razboi, despre problema Hawai-ului niste chestiuni interesante.
    1. Japonia a fost oarecum fortata sa intre in razboi pentru ca alte puteri (printre care Anglia si Sua) aveau interese in China - si se stie ca si Japonia avea (lol).
    2. Pearl Harbor nu a fost primul pas, ci al doilea, ca urmare a unui atac american asupra unui vas japonez. Nu imi mai amintesc exact contextul si daca nu cumva vasul nu era chiar de pescari. Am mai citit ceva legat de submarinele kamikaze (pentru ca aveau insuficienta rezerva de aer pentru a se intoarce la baza dupa misiune.. sau ceva de genul).
    3. In Hawai la acea data populatia era majoritar japoneza. Deasemenea (si imi pare rau ca nu mai gasesc - cred ca imi salvasem pe celalalt laptop link-ul) mai era ceva legat de ideea cum ca japonezii promisesera sa ii ajute pe cei din Hawaii sa isi obtina independenta.

    Nu imi amintesc daca am citit despre Isoroku Yamamoto (se prea poate, memoria mea cand vine vorba de nume nu este cea mai stralucita.. haha), dar cate ceva despre perioada interbelica am citit prin romanele parcurse pana acum ( in Confesiunile unei masti al lui Mishima de exemplu si sunt mai multe) si ... am si un film (cumparat din 2014 haha) pe care tot am zis ca o sa il vad... dar dupa ce am vazut un pic din documentar m-a parasit curajul (iti trebuie si o dispozitie pentru asa ceva - am vazut cateva secvente cand isi detonau unii niste grenade si l-am amanat). Scrisori din Iwo Jima. Apropo - am localizat insula pe google earth. lol.

    stii ce ar fi interesant? Sa gasim cateva manuale din tari diferite care prezinta momentul acesta. O sa iti zic de ce. Acum ceva timp (cand am scris art despre Drumurile catre Sata si acel comentariu despre Hiroshima) am dat peste o chestiune interesanta: cum vad romanii, japonezii si americanii (hmm hai sa nu generalizez totusi.. sa ne gandim la o parte mai mare lol) respectivul eveniment. Unii zic ca isi meritau soarta si ca daca nu se intampla asta probabil ca razboiul nu s-ar fi terminat, in acelasi timp le e mila. Altii isi doresc pacea si isi poarta demn durerea, Si altii le spun victimelor ca ar trebui sa le fie recunoscatoare pentru ca altfel ar fi fost nevoite sa isi faca ... harakiri, daca nu li se arunca acea bomba.

    Deja am asa o vaga banuiala cum e prezentat evenimentul dar.. na. Ah si apropo. Stiai ca istoria japoneza a fost un timp interzisa in scoli? tocmai mi-am amintit ca mai am un film pe carear trebui sa il vad. despre profesorul care a reintrodus istoria japoneza in scoli.

    Pupici si multumesc pentru articolul fain <3 (vai cat am scris - scz pentru greselile care or fi scapat :P)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Rux, iti multumesc foarte mult pentru aceste informatii!
      Am vazut "Scrisori de la Iwo Jima" - si nu l-as mai vedea inca o data. Si am mai vazut un film teribil: "Hacksaw Ridge" (2016) - batalia de la Okinawa - despre un medic care s-a inrolat si a refuzat sa poarte arma (e dur filmul, dar medicul e de nota 10).

      O tampenie sa zica cineva ca niste civili arsi de bomba nucleara isi meritau soarta! Nici chiar pilotul de pe Enola Gay nu s-a simtit tocmai ok (psihic) la ceva timp dupa lansarea bombei asupra orasului Hiroshima... Ceea ce se intampla in razboi - oricare ar fi acesta - nu e ceva ce poate fi comentat asa cum (si tu ai constatat) o fac unii. Victime ale razboaielor sunt si mortii, si ranitii si cei care scapa fara rani fizice (fie ei soldati sau civili). Numai idiotii pot afirma ca unii sau altii isi meritau/merita nu stiu ce soarta! Cine s-or crede acesti oameni care cred ca stiu ei cine ce merita?!

      Din ce am dedus, japonezii nu prea respectau legile internationale cu privire la prizonieri si la civili dar tot nu "meritau" asa ceva (nici altii nu prea respectau aceste legi).

      Si Germania avea interese in China, dar - se pare - sefii japonezi credeau ca Hitler e invincibil, mai ales cand au auzit ca a pornit spre Moscova (si ce bataie a luat se stie acum). Conducatorii japonezi cred ca visau sa cucereasca America si de aceea au trecut de partea gresita... (zic si eu). :)

      Nu nu am stiut ca istoria japoneza nu s-a predat in scoli intotdeauna, dar nu ma mira - in filmul "Amiralul" era si un jurnalist care... forma "opinia publica" si scria in loc de retragerea trupelor transferarea trupelor, pe ideea ca e bine ca poporul sa stie numai despre victorii, numai despre ce e bine si frumos... (parca-mi suna cunoacuta ideea) :)

      Cu multa placere! :) Interesante informatii mi-ai mai oferit! Raman datoare. :) Pupici cu drag! <3

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.