2018-11-15

De ce se numeşte un bulevard 15 Noiembrie

Cinsprezece noiembrie 1987 este o zi pe care cu greu o pot uita, şi mă uimeşte cum tinerii - mai ales - nu au idee despre ce s-a întâmplat in Braşov in 15 noiembrie 1987. Pe la începutul filmului, un student întreabă, la întâmplare, oamenii de pe stradă - de pe Bulevardul 15 Noiembrie: “Ştiţi de ce se numeşte 15 Noiembrie”? “Habar n-am”, dau unii din umeri, indiferenţi; “Nu, nu ştiu”; “De unde să ştiu?” Tinerii nu prea ştiu despre acea revoltă. Cei mai in vârstă ştiu - aceştia nu pot uita ce s-a întâmplat acolo.

drapelul Romaniei e fundalul albastrului cerului

Am urmârit un film al carui link l-a postat @daurel: “Doi ani prea devreme”, despre revolta de la Braşov. Şaizeci şi unu de oameni au fost efectiv, “judecaţi” şi condamnaţi (sute, însă, au fost anchetaţi), fiind deportaţi care pe unde. In sala de judecată improvizată au fost colegi ai acestor oameni - numiţi acum huligani, pentru că Ceauşescu nu avea opoziţie politică - care s-au ridicat şi au cerut… pedeapsa cu moartea pentru ceea ce au făcut. Să-ţi împarţi nenorocirea, foamea, cu cineva, să-i spui prieten şi apoi să-l auzi că cere moartea pentru tine?! Poate au fost obligaţi să facă asta - ştiu şi eu? Au fost zile tulburi atunci, celor mai mulţi oameni le era frică - le este şi acum, celor mai mulţi (de nu le-ar fi situaţia din România ar fi cu totul alta).

Un gând fugar se conturează din când in când, dar îl alung repede: au distrus marile fabrici pentru a nu mai fi sub acelaşi acoperiş mii şi mii de oameni care s-ar putea mobiliza in câteva minute pentru a-şi cere drepturile. Azi, cu angajaţi mai mulţi sau mai puţin împrăştiaţi printr-o mulţime de firme şi firmuliţe se mobilizează mai greu sau deloc. Probabil că hoţii revoluţiei din decembrie 1989 ştiau exact ce va urma şi nu voiau să rişte o altă revoltă ca in 1987 şi 1989, la nivel naţional.

Aş zice că e revoltător că elevii nu învaţă la şcoală despre acest “prolog” al Revoluţiei (furate) din decembrie 1989 (şi nici părinţii sau bunicii nu le spun). Dar nu zic că e revoltător - deşi este. Cui să spun aşa ceva?! Ăstora care se ceartă la nivel înalt pentru a-şi proteja interesele personale sau ale grupurilor in care sunt înhăitaţi?

Concluzie. Bulevardul din zona centrală a oraşului Braşov se numeşte astfel in cinstea, in memoria, muncitorilor care şi-au riscat viitorul / viaţa in dorinţa de a avea o viaţă mai bună, in care copiii să nu le moară de foame şi de frig. Şi pe acolo au trecut muncitorii in 15 Noiembrie 1987 in drumul lor spre sediul central al partidului comunist român de tristă amintire. Li s-au alăturat in marşul lor mulţi braşoveni care se săturaseră de regimul totalitar; li s-au alăturat muncitori din uzinele Tractorul şi Hidromecanica. Alţii aplaudau de la balcon, alţii de pe trotuar - unii plângeau, pentru ca emoţiiile îi copleşeau.

14 comentarii:

  1. Si totusi exista un semn despre ce a fost atunci, fie si numele unei strazi. Nu e prea mult si nu stiu daca se cristalizeaza cu adevarat o amintire doar cu un nume. Oamenii uita sau vor sa uite mai degraba. Pentru ca asa ceva nu se poate uita cu adevarat. Nu stiu ce semnificatie va fi peste 100 de ani. Dar cartile ar merita sa vorbeasca despre aceste evenimente. Nu cred ca fabricile au fost distruse din motivul la care te-ai gandit. Ci pentru a cumpara produsele altora, pe care si noi le puteam produce dar nu mai trebuia sa o facem. Premeditarile economice sunt mult mai puternice decat orice altceva... Orice li se subscrie, cred ca nu avem suficienta imaginatie pentru scenariile care au fost si inca par sa fie.

    Un final pe placul tau, Diana draga! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sigur ca fabricile nu au fost vandute din motivul la care m-am gandit - am exagerat putin, imaginandu-mi cam ce s-ar intampla azi daca ar mai exista acei mastodonti industriali. :)
      La momentul 1989 multe fabrici produceau stocuri - existau contracte, dar se contura un blocaj economic (cele mai multe intreprinderi imprumutau bani de la banca pentru a plati salariile muncitorilor); multi erau angajati - fiind obligatoriu sa ai un loc de munca - si nu aveau ce sa le dea sa munceasca, nu aveau nici utilaje suficiente iar cele care existau erau, in cea mai mare parte, cu termenul de casare expirat de zeci de ani.
      Ceea ce tocmai am scris nu inseaman ca unele nu ar fi putut fi repuse pe linia de plutire, dar a fost mai avantajos sa le cumpere pe o suma derizorie, sa vanda totul la fier vechi (si nu numai) si sa valorifice terenurile.
      Am sentimentul ca multi nu vor sa-si aminteasca 15 noiembrie 1987 (sau decembrie 1989) mai mult de jena... Urmasii si slugile nomenclaturistilor care conduc azi tara nu vor sa fie amintite numele "stramosilor", nu vor sa se afle numele tortionarilor s.a.m.d. asa ca trec in derizoriu aceste evenimente.
      Ai mare dreptate: nu avem imaginatie suficient de bogata pentru anumite scenarii.

      Multumesc, Suzana draga! Noapte buna! Pupici! :)

      Ștergere
  2. Cinste lor! In 1989 nu a fost revolutie. Cancerul din Romania a metastazat, nu mai e doar PCR.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In decembrie 1989 s-a dorit o lovitura de stat (o schimbare pasnica a conducerii de stat, nu de regim), dar lucrurile le-au scapat de sub control - poate pentru ca nu s-au asteptat la reactia multimii. In acele momente a devenit revolutie ceea ce s-a intamplat. Ulterior, "pucistii" s-au regrupat si s-au descurcat perfect sa manipuleze multimea - era usor pentru ei, facusera scoala pentru asa ceva. Mare pacat ca s-a votat masiv pentru Iliescu... :(
      E cert ca nu mai este doar PCR azi... Romania a ratat curba in decembrie 1989 - altfel spus, Romania a luat curba drept. :(

      Ștergere
  3. trebuie sa urmaresc si eu filmul, zici ca la Daurel, ok, multumesc. Evenimentele din '87 din Brasov au fost tinute secret, nici noi in Sibiu nu am aflat, decat prin intermediul postului Eurooa Libera. Si nu indrazneam sa comentam decat in soapta si numai intre prieteni foarte buni.
    Trist ca istoria tanara a Romaniei nu este cuprinsa in manualele de istorie actuale, dar mai trist este ca inca nu e clar cine i-a omorat pe manifestantii din 89. Eu nu ma mai minunez ca tinerii nu stiu ce s a intamplat, Cine sa le povesteasca? pentru ca in afara de populatia catorva orase ale Romaniei care au trait live evenimentele din 89 restul oamenilor au urmarit (eventual) la TV "revolutia in direct" mancand sarmale si chefuind. Mi audat lacrimile de cate ori am auzit de la diversi care povesteau ca ei au impodobit bradul in 89, au facut cozonaci si sarmale ca in fiecare an.
    Eu le povestesc fetelor mele ori de cate ori se isca discutia... ele cunosc pe de rost povestea mea, si ma lasa sa o repet, pentru ca ele stiu ca povestea face parte din procesul de vindecare a ranilor psihice si sufletesti capatate atunci, din 15 decembrie si pana in ianuarie '90... cred insa ca nici ele nu inteleg intr adevar ce inseamna ca s a tras cu gloante adevarate in manifestanti si ca au murit atatia oameni nevinovati. Prefer insa sa priceapa adevaratul sens, decat sa traiasca vreodata asa ceva! Doamne fereste de masacre! Doamne fereste-ne de razboaie sau catastrofe naturale!

    te imbratisez Diana draga. Pupici si ganduri bune de la trio pentru trio 💕

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La Daurel, da, e link-ul spre film, dar il gasesti si pe YT: "15 Noiembrie 1987 - Doi ani prea devreme".
      Oooo! Stii cum s-au miscat?! Acum, in zona centrala era totul numai sticla, alimente zdrobite, steaguri rosii si tablouri arse, ziduri murdare si a doua zi era totul ca si cum nimic nu s-a intamplat!
      Da, cred ca e greu pentru tineri sa inteleaga ca in noi s-a tras, in secolul XX, in Ro, cu munitie de razboi... E, totusi, istorie care trebuie cunoscuta... Multi stiu ca e razboi in Yemen, ca a fost razboi pe cine mai stie unde dar nu stiu ce s-a intamplat in istoria recenta a Romaniei.
      Cat despre revolta din 1987, din Bv, imi vine sa le zic: "Cum sa zici ca esti brasovean si sa n-ai habar de asa ceva?" Altfel... multi se lauda ca sunt nascuti in BV, si-ti povestesc despre mall-ul Coresi! :(
      Tortionarii de atunci o duc bine multumesc! ici-colo, unul mai e descoperit, dar greu de dovedit, pentru ca dintre cei care au fost batuti crunt unii au murit... Multe documente de atunci au disparut... s.a.m.d..
      Bunicul patern ne-a povestit despre cel de-al doilea razboi mondial; parintii si toti bunicii ne-au povestit despre instaurarea comunismului in Ro... Cum sa fii parinte si sa nu le povestesti copiilor despre vremurile pe care le-ai trait, evenimente care s-ar putea repeta daca nu esti atent?
      Da... Foarte multi si-au vazut de ale lor in decembrie 1989 si peste ani i-am auzit pe unii povestind in stanga si-n dreapta "cum a fost la revolutie"! Ori sunt dusi cu pluta astia, ori au uitat ca stiu ce faceau atunci!
      Si eu imi doresc sa fim feriti de razboaie si catastrofe naturale!
      Numai de bine, Carmen draga!
      Imbratisari si pupici cu drag de la trio pentru trio! <3

      Ștergere
  4. Va rooog... vreau sa imi iau si eu o masina de spalat si sunt intr-o dilema. Nu stiu ce sa aleg. Oarecum are legatura si cu subiectul dezbatut mai sus, nu? Adica poate nu aveam noi cine stie ce chestii dar macar daca se stricau le reparai.. acum... O iei maine si poimaine se strica.

    In cartile de istorie acum e mai nasol decat era in cele vechi :)))))).
    Pupici cu drag :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu prea are legatura masina de spalat cu bataia crunta primita de unii oameni pentru ca si-au dorit o viata mai buna (oamenii traumatizati nu se repara usor) dar...
      Bosch! :) Desi nici acestea nu mai sunt ce-au fost!
      Acum nu mai merita sa repari electrocasnice - uneori costa mai mult decat merita, iar in cazul televizorelor... costa reparatia mai mult decat televizorul nou. :)
      Cred ca e timpul sa caut sa vad cam ce scrie azi intr-un manual de istorie. :) Dar daca vreau sa ma apropii de "adevarul istoric" cred ca ar trebui sa scotocesc prin arhive!
      Pupici cu drag! <3

      Ștergere
    2. Stiu - incercam sa descretesc un pic fruntile :*.
      Ce puteam sa mai spun? Ca in 89 a fost o mare minciuna tot? Ca eu un copil imi puneam o intrebare super simpla: cum de stiu oamenii aia in cine trag, cum stiu.. si de ce o fac si care sunt teroristii invizibili? Si de ce i-au omorat pe cei doi in zi de Craciun in numele nostru... si cate si mai cate.
      Pot sa mai spun ca acum sunt oameni agresati in plina strada si nu intervine nimeni? Indiferent daca fizic sau psihic? Ca in casa ta pe pamantul tau nu mai esti stapan? Ca nu esti aparat in fata nedreptatilor...
      Sa vorbim despre libertatea de fatada?
      Desigur nu trebuie sa uitam ce a fost si nici sa ignoram ca oameni au pierit sperand la o viata mai buna. Bine ca nu s-a intamplat ceva ca in Siria acum, sau ca in Yugoslavia. Ca totusi... s-au oprit la atat.

      Sunt rafturile pline. De chestii proaste care se strica usor. Sutem o piata buna de deschidere pentru consumerism. POate asta a fost norocul.. sau ghinionul nostru. :)) Depinde cum privim.

      Istoria o scriu oamenii. Raportandu-ma strict la asta.... incep sa privesc un pic mai altfel tot ce am citit la acest capitol pana acum. Chiar si martorii la evenimente le relateaza cu o doza de subiectivitate (ar fi interesnat sa citesti in paralel doua carti de istorie scrise de „doua popoare diferite” implicate la un moment dat intr-un conflict. :) - apropo, nu stiu daca e legat strict sau si de acest eveniment, dar stiu ca am citit la un moment dat ca s-au mai incercat niste „lovituri de stat” transformate apoi in ”mici revolutii innabusite”.. provocate fiind de anumite persoane ce aveau nevoie de puterea poporului pentru a-si atinge scopul.... Faza e ca nu putem stii cine aprinde scanteia .. poate fi prieten, dar poate fi bine merci si dusman, un lup imbracat in miel care pentru a-si atinge scopul nu are scrupule.

      Pup cu drag :*!!

      ps: eu ma referisem la fabrici si uzine :) stii tu, ca sa nu fie vreun dubiu :*

      Ștergere
    3. In 1987 protestul a fost unul spontan - daca sefii (inclusiv primarul de atunci) n-ar fi fost impertinenti cu oamenii nu s-ar fi ajuns unde s-a ajuns. La acel moment, salariul oamenilor era drastic diminuat - unii aveau in plic fabuloasa suma de un leu (nu mai erau bani si faceau tot posibilul sa micsoreze salariile; faceau imprumuturi pentru a plati o mare parte din salarii; mamutii industriali erau aproape de colaps - stiu asta contabilii din multe uzine de atunci).
      In alimentare sunt azi multe porcarii, dar sunt si produse care mai au o oarecare calitate - putem alege ce consumam; atunci oamenii aveau de ales intre un os de pui si unul de porc. Nu ne obliga nimeni sa fim consumatori fara discernamant. Azi, daca ai bani, poti avea caldura in casa, poti avea doua-trei masini, poti avea doua-trei case, poti avea alimentele pe care le vrei, poti avea haine "de marca" fara a fi oprit pe strada de militieni sa fii intrebat de unde le ai; poti avea valuta, poti calatori liber priin cele mai multe state, poti avea rude si prieteni in strainatate fara sa fii urmarit de securitate. Categoric, libertatea vine cu riscuri - ‘ca asa e ea, libertatea. Unii inteleg gresit libertatea, altii nu-si indeplinesc atributiile de serviciu s.a.m.d..
      In 1989 a fost altceva. Desi inainte de 1989 imi era muuult mai bine, ma bucur ca am scapat de nebunia de atunci. Libertatea de acum nu e de fatada; libertatea ideala nu exista intr-o societate asa-zis organizata. Libertatea impune implicarea responsabila a tuturor oamenilor in mai toate domeniile vietii.
      Martorii la evenimente pot avea o oarecare doza de subiectivitate, dar loviturile cu bastonul in rinichi sunt exact ceea ce sunt - daca nu ar fi existat bataile crezi ca ar fi ramas secrete numele anchetatorilor? De ce s-ar ascunde cineva care n-a facut decat sa interogheze pe cineva, sa-si exercite atributiile de serviciu si nimic mai mult?! Cei care nu au avut nimic de ascuns au acceptat sa vorbeasca despre ce s-a intamplat in noiembrie 1987 si mai apoi, in cursul anchetelor si la "judecata".
      Au mai fost revolte/greve prin Ro, si grevele erau interzise, considerate a fi "subminarea puterii de stat", intre altele.
      Atunci cand scanteia este aprinsa - indiferent de cine - nu se poate sti cum si unde si daca se va intinde focul. E simplu sa facem o diferenta intre atunci si acum: cate din cele pe care le ai azi, le poti face azi ar fi fost posibile atunci?
      Istoria o scriu oamenii, da - din pacate, n-o scriu cei care o traiesc din plin.
      Pupici cu drag! <3

      Ștergere
  5. Hello dear Diana!
    Great moments of history,and people must not forget.
    Everyone has a different opinion what happened that day.
    The history books must show the truth!
    Have a lovely day and a happy weekend! Hugs!
    Dimi...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hello dear Dimi!
      For December 1989 the opinions are different, for November 1987 (in Brasov) the opinions are similar to most people.
      I agree - and it would be right - to write the truth in history books.
      Thank you! I wish you a lovely day and a happy weekend! Hugs!

      Ștergere
  6. Multumesc!
    P.S.
    Despre schimbarea din '89: sunt de acord cu varianta ca a fost orchestrata de securistii lui Ceausecu deoarece erau indignate nevestele lor ca ele nu au voie sa poarte haine de blana, nu aveau voie sa calatoreasca in Vest, masina Dacia era cum era, etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere. Si eu iti multumesc! Voiam sa "evidentiez", cumva, ziua (in oras nu a fost mare lucru) :( si nu stiam cum - filmul m-a ajutat. :)
      **
      Sigur au fost si "securicii" implicati dar... din alte motive! :)

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.