2018-11-26

Inamicii despre Vulpea deşertului. Citate favorite

A fost un splendid jucător militar, dominând problemele de aprovizionare şi dispreţuind de opoziţia [...] Avem un adversar foarte îndrăzneţ şi priceput împotriva noastră şi, cu tot răul războiului, un mare general. Merită, de asemenea, respectul nostru pentru că, deşi era un loial soldat german, a ajuns să-l urască pe Hitler şi toate lucrările lui şi a luat parte la conspiraţia din 1944 pentru salvarea Germaniei prin înlăturarea tiranului maniac. Pentru asta, a plătit cu viaţa. In războaiele sumbre ale democraţiei moderne cavalerismul nu-şi găseşte locul […]
(Winston Churchill, in The Second World War, The Grand Alliance, 1950)
Rommel a fost un fenomen militar care poate apărea numai la intervale rare; oameni cu atâta vitejie şi îndrăzneală supravieţuiesc numai cu un noroc excepţional. Era la fel de curajos pe câmpul de luptă ca şi Ney, mai isteţ ca Murat, mai echilibrat; tactician la fel de rapid ca Wellington.
(Feldmareşalul britnic Archibald Wavell, citat în Descoperirea uciderii lui Rommel (1994) de Charles Marshall)
Există un pericol real ca prietenul nostru Rommel să devină un fel de om magic sau de sperietoare  pentru trupele noastre, care vorbesc prea mult despre el. El nu este în nici un caz un supraom, deşi este fără îndoială foarte energic şi capabil. Chiar dacă ar fi fost un supraom, ar fi totuşi extrem de nedorit ca oamenii noştri să creadă că are puteri supranaturale. Vreau să risipiţi prin toate mijloacele ideea că Rommel reprezintă mai mult decât un general german obişnuit....
(Desmond Young - general de brigadă in armata britanică la momentul când a devenit prizonier al lui Rommel, care nu a crezut că acesta a murit in urma unor răni şi, după razboi, a căutat să afle cauza reală a morţii acestuia - a citat in cartea sa, Rommel, Vulpea deşertului, dintr-o circulară trimisă soldaţilor de generalul britanic Claude Auchinleck).
A fost un tactician extraordinar de capabil, cu o înţelegere perfectă a fiecărui detaliu in angajarea armatelor in acţiune şi foarte rapid in reacţii privind oportunitatea scurtă care se ivea uneori într-un punct de cotitură al unei bătălii. Dar am avut îndoieli cu privire la abilităţile sale strategice, mai ales cu privire la înţelegerea importanţei necesităţii unui plan administrativ solid. Era cel mai fericit când supraveghea direct forţele mobile, dar supraexploata, uneori, succesul imediat fără a gândi suficient pe termen lung. 
(Harold Alexander, general britanic, comandantul forţelor aliate din Orientul Mijlociu, citat in London Gazette din 3.02.1948)
Opinii diferite
Rommel era un nazist profund convins şi, contrar opiniei populare, el era antisemit. Nu numai germanii au căzut în capcana crezului că Rommel era cavaler. Britanicii au fost şi ei convinşi de aceste poveşti.
(Wolfgang Proske, într-un interviu dat pentru ziarul The Independent in 2011).

Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte sau in altă parte, la un moment dat. Click&Comment Monday! e sloganul acestui joc.

Pericolul mortal e 
antidot pentru ideile fixe.
Erwin Johannes Eugen Rommel (n. 15 noiembrie 1891 - d. 14 octombrie 1944) a fost unul dintre cei mai mari comandanţi militari germani. Era respectat atat de soldatii germani cat si de cei inamici. A fost comandantul general al trupelor germane din Africa, trupele Wehrmacht-ului cunoscute sub numele de Deutsches Afrika Korps, ceea ce i-a atras porecla vulpea deşertului datorită campaniilor militare reuşite în Campania din Africa de nord. Mai târziu, a fost numit comandantul forţelor germane menite să se opună invaziei aliaţilor din Normandia. Este cunoscut ca unul din membrii marcanţi ai Wehrmacht-ului care s-a opus ordinelor directe, atunci când acestea încălcau codul onoarei militare şi al onoarei umane. Atunci cand ofiţerii considerau că e cazul pentru retragere şi sau regrupare, Hitler ordona, de regulă: “lupta până la ultimul om” - ceea ce însemna moartea - şi nu “lupta până la ultimul glonţ” - ceea ce ar fi însemnat predarea. Goebbels, şeful propagandei naziste îl simpatiza, cei doi fiind prieteni, dar Rommel nu părea a fi de acord cu ceea ce aflase că se întâmplă cu cetăţenii evrei, mai ales – evita, însă, politica afirmând că el este militar. A fost considerat de unii, fără dovezi clare, ca făcând parte din grupul conspiratorilor care au intenţionat să-l asasineze pe Hitler, o încercare de insurecţie antinazistă sub numele de cod “operaţiunea Valkiria” (20 iulie 1944). In ziua de 14 octombrie 1944 lui Rommel i s-a propus să se sinucidă şi să aibă parte de o înmormântare de stat, cu onoruri militare, ţinându-se sub tăcere implicarea lui (indirectă) in complot. Hitler a înţeles (sfătuit, fiind, probabil) că asta trebuia să facă pentru binele lui, pentru că Rommel era îndrăgit nu doar de soldaţii pe care îi avea sub comandă. S-a sinucis înghiţind cianură. Soţia şi fiul său, Manfred (n. 24.12.1928 - d. 07.11.2013), nu au avut de suferit - mai târziu, Manfred a fost primar in Stuttgart (între 1974-1996).

Recent (de prin 2008-2009, cred), mai mulţi cercetatori germani şi britanici, studiind documentele, par să constate că legenda a fost întreţinută, cu acordul lui Rommel, de propaganda nazistă (condusă de Goebbels) pentru a păstra ridicat moralul trupelor şi pentru a inocula optimismul cetăţenilor germani. In cercetarea lor s-au concentrat pe relaţia lui Rommel cu Partidul Naţional Socialist (Rommel nu a fost membru de partid), performanţele sale in calitate de comandant militar, rolul său in atentatul din 20 iulie 1944 şi motivaţiile sale şi au ajuns să constate că există o gamă diversă de interpretări cu privire la Rommel şi elementele care au stat la baza mitului. Desigur - zic eu - posibilitatea unor interpretări diverse nu exclude adevârul faptelor a căror amintire există in memoria colectivă.
Wolfgang Proske (n. 05.03.1954, Kelheim), de exemplu, între altele fost profesor de istorie la şcoala din Heidenheim, localitatea in care s-a născut Rommel, a publicat o carte despre 16 nazişti criminali de război in care apare şi numele lui Rommel.
La ce au condus până acum aceste noi interpretări - care mi se par pertinente - ale faptelor de atunci? La vandalizarea monumentului funerar al lui Rommel…

20 de comentarii:

  1. Contradictorii opinii, nici nu mai știi pe cine să crezi... Un nazist oribil ca toți ceilalți, asta a fost rommel. Mă deranjează că a început să se vorbească oarecum cu respect despre hitler ca pictor. Să fim serioși! Avea niște aptitudini pentru desenatul clădirilor cu liniarul, nu zic nu, dar asta nu te transformă în artist plastic, poate în ajutor de arhitect. Dovadă că a fost respins de două ori la Universitatea de Arte din Viena. Naziștii germani au făcut numai rău, mai bine nu existau.
    E bine să știm asta, să nu se mai repete! Articolele tale sunt binevenite.
    O săptămână minunată, dragă Diana! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diametral opuse! Tind sa cred ca ambele "tabere" au dreptate - chiar daca acest caracter integru al lui Rommel e rodul propagandei naziste as zice ca ceva oameni au scapat cu bine dupa ce au devenit prizonieri si soldatii nemti care au luptat sub comanda lui s-au simtit protejati (nu stiu ce interes ar fi avut soldatii sa minta despre calitatile lui dar... cine poate sti? vorba ta).
      Asta ar fi culmea! Si eu am parerea ta - desi nu ma pricep: ca arhitect, poate ca s-ar fi descurcat. Sunt sigura ca lucrarile lui H. ar atinge preturi exorbitante daca ar fi scoase la licitatie... :(
      Ceea ce mi se pare teribil este ca au reusit sa convinga o majoritate sa distruga mai multe minoritati... Comunistii au fost la fel de rai... :(
      Multumesc pentru apreciere, Mirela draga! Si pentru urare. Iti doresc sa ai si tu o saptamana minunata! :)

      Ștergere
    2. Diana, se vând la prețuri mediocre, niciun colecționar nu-i ușor de aburit. Există o obsesie patologică pentru a deține tot ce nu au alții. Am convingerea că un lucru făcut de un malefic influențează negativ. Ar trebui aruncate la gunoi, dar bănetul e mai important.
      P.S. Articolul tău vorbește despre nazistul Rommel, dacă nu mă înșel, nu despre dictatori și dictaturi în general. Subiectul ar ocupa luni de zile, dacă începem să disecăm dictaturile la rând. Dacă am înțeles greșit, coretează-mă tu, te rog. :D
      Te îmbrățișez, să ai o săptămână superbă! Rămâi aceeași Kundalini și mai vino pe facebook, avem un grup unde zilnic extrage fiecare câte un citat interesant! :)

      Ștergere
    3. Ma bucur sa aflu ca nu se cauta lucrarile lui H. Si eu sunt de parere ca e, cumva, sinistru, sa aiba cineva in casa tablouri facute de un dictator care a ordonat uciderea a milioane de oameni... Aruncate, poate ca nu - sunt, cumva, documente istorice care stau marturie peste timp ca individul era un mediocru megaloman.
      E despre criminali, adiacent - dezamagirea mea dupa ce am constatat ca si Rommel ar fi putut fi doar un alt criminal. Niciun nazist, in cazul de faţă, nu ar fi indraznit sa ucida dupa cum il taia capul daca nu ar fi avut aprobarea, sustinerea, indemnul unui dictator criminal. Rommel era, practic, sub comanda unui dictator sarit de pe fix (de fapt, toti dictatorii sunt sariti de pe fix - altfel n-ar fi dictatori)
      Te imbratisez si eu si iti doresc sa ai si tu o saptamana superba! :)
      Nu prea mai reusesc sa ajung pe FB din cauza de timp - am ramas doar pe aici, in principiu; pe FB mai ajung cand ma anunta cineva ca mi-a trimis poze acolo ('ca e-mailul functioneaza aiurea rau si telefon mobil nu am).

      Ștergere
  2. Unii transforma totul in arta, altii transforma totul in cenusa. Criminalii au nevoie doar de uniforma ca sa intre in legalitate. Ce diferente au fost intre germani, rusi, americani, etc? Nici una, toti au ucis si au lasat vaduve si orfani in urma.
    Imi plac articolele tale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sunt perfect de acord cu tine, Robert. "Criminalii au nevoie doar de uniforma ca sa intre in legalitate"

      Istoria e plina de masacre si dictatori! Hitler si Mussolini, Nero, Heinrich VIII, Caligula, Muammar Ghadhafi, Slobodan Milosevic, Saddam Hussein, Stalin, Augusto Pinochet, Baby Doc Duvalier... lista poate continua mult!
      Si criminali exista si astazi - nu mai poarta neaparat uniforme, "sunt civil" si in cazul in care sunt prinsi, sunt obligati de catre sistemul de spionaj pentru care ucid, sa sustina ca au actionat pe cont propriu!
      Excelent articolul de azi! Foarte interesanta tema pe care ai abordat-o!

      O seara placuta draga mea! Pace, tihna si sanatate!
      Pupici si îmbratisari de la trio pentru trio.
      PS: multumesc mult pentru îndrumare - am reusit setarile pe blogspot <3

      Ștergere
    2. Ai dreptate, Robert. Toti aceia care ridica arma sa ucida alti oameni sunt ucigasi - nu doar cei care dau ordinul. Stiu, se vorbeste despre apararea patriei, despre apararea democratiei si altele de gen si se fabrica arme intr-o frenezie! E hilar cand ii aud pe unii, altii (inclusiv unii producatori de armament) ca ei sunt... pentru pace!
      Multumesc pentru apreciere. :)

      Ștergere
    3. Chiar ca lista e lunga, Carmen draga!
      "Civilii" ucigasi sunt la fel de periculosi... M-am gandit, nu o data, la aceste "atentate teroriste" in urma carora "autoritatile" incearca sa interzica unele drepturi civile; si mi-e greu sa nu fac o paralela intre incendierea parlamentului german (de comunisti - desi exista zvonuri ca nazistii au facut-o), in februarie 1933, cand H a profitat si - ceva mai incolo - a reusit sa schimbe constitutia si sa suspende cele mai multe drepturi civile: libertatea de exprimare, dreptul la adunari s.a.m.d., suspendand chiar si "presa" - pe motiv ca apara libertatea Germaniei si pe germani.
      Multumesc si pentru apreciere.
      Pace, tihna si sanatate va doresc si eu! Imbratisari si pupici cu drag de la trio pentru trio! <3
      Cu multa placere! Mie mi-au dat altii informatia si o dau cu drag mai departe. <3

      Ștergere
    4. Daca ar da voie oamenilor linistiti sa aibe patria lor, sa vezi egalitate si prosperitate pe o mare parte a pamantului. Cei marsavi sunt putini dar au bani si putere si multi ajung la mana lor. Putine muste strica Tot untdelemnnul...

      Ștergere
    5. Interzis, practic nu este, dar nu mai sunt zone care sa nu apartina de un stat sau altul... Am vazut ca exista cateva comunitati unde oamenii traiesc din ceea ce produc (au cumparat teren si si-au ridicat colibe - ceva de genul acesta); unii au cumparat insule si permit accesul numai pentru anumite categorii de oameni. Desigur, e nevoie de foarte multi bani, dar pare a fi legal.
      Banii marsavilor n-ar ajuta la nimic daca n-ar fi "mercenarii" - indivizi dispusi la orice pentru bani; prea multi sunt santajabili, si bogatasii profita, la fel cum profita si de lacomia altora... :(

      Ștergere
  3. Hello dear Diana!
    Great post and article!
    I have seen a movies and documentaries about Rommel!
    He was a Nazi and a butcher for the people and the soldiers who fight against the Nazi,in Africa!
    I don’t believe in propaganda. Thank you for sharing! Have a lovely day and a happy week! Hugs!
    Dimi...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hello dear Dimi!
      Thank you very much for your appreciation.
      Me neither. I don’t believe in propaganda but with Rommel I don’t know how it’s was… I guess, however, that he was a convinced Nazi, although he was not a party member, but the facts seem to say something else. There could be today propaganda against Rommel? I don’t know. History is fascinating! :)
      Thank you. I wish you to have a wonderful day! Hugs!

      Ștergere
  4. E greu de ales adevărul... Totuși, faptele vorbesc!

    Săptămână excelentă, dragă Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E fascinanta istoria. :)
      Cei mai multi dintre soldatii (germani sau aliati) se pare ca sustin ca a fost un om "de caracter". Avand, insa, in vedere, fantasticul aparat de propaganda nazista... orice e posibil.
      Multumesc, Zina draga! O saptamana excelenta iti doresc sa ai si tu!

      Ștergere
  5. Mie mi se pare interesant citatul acela cu "pericolul mortal este antidot pentru ideile fixe". Si nu stiu cum, dar m-a dus cu gandul la un fragment dintr-un film (vazut candva in secolul trecut la tv) ... cand erupe parca un vulcan. Si la un moment dat trebuiau sa treaca peste un podet, sau un bustean de lemn si nu mai stiu cine nu voia ca avea o idee fixa legata de treaba lucrul asta. Uite ca nu imi mai amintesc daca se salveaza sau nu toti.. Na.. ce amintire mi-a trezit (asta din cauza subiectului razboi.. care razboi inseamna pierdere de toate partile ).
    Pupici cu drag
    ps: foarte interesant articolul - imi place mult sa citesc despre descoperirile pe care le faci :D Multumesc!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Cred ca cei mai multi oamnei care sufera de vreo fobie reusesc sa-si infranga slabiciunea daca sunt in pericol de moarte. La fel si multi dintre cei mai fricosi. No! De la film la film... Am vazut cu ceva timp in urma o miniserie (Generation War, 2013) despre cativa tineri plecati la razboi - intre care erau doi frati: unul ofiter; cel mic nu voia in armata dar a ajuns, ca soldat - ii era atat de frica incat se avanta ca nebunu' in lupta, sa moara si sa scape. Culmea e ca a ajuns sa fie considerat erou.
      Multumesc pentru apreciere, Rux. Cu placere.
      Pupici cu drag! <3

      Ștergere
  6. Stiu cate ceva despre Rommel din filme. Afland acum ca a fost prieten cu ministrul propagandei imi imaginez ca i s-a creat si sustinut un mit cu mult timp inainte de-a muri...
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fost si un apropiat al nazistului sef - era si motivul pentru care isi mai permitea sa ignore unele ordine (ca si Walther Model, care, se zice, ar fi fost comandantul favorit al lui H).
      Si eu stiu despre el doar din filme si din unele romane (inclusiv "Vulpea desertului") dar n-am reusit sa gasesc documentare care sa il prezinte intr-o alta lumina...
      Pare ca mitul a inceput sa prinda contur in anul 1941, cand H a dat ordin sa se infiinteze "Afrika Korps"...
      Multumesc, la fel!

      Ștergere
  7. Razboaiele mi se par cea mai cumplita chestie pe care o poate face omul, de cand e el OM. Totdeauna s-au gasit asa-zise motive pentru razboiae mai lungi sau mai scurte. i, daca vrei un citat, ti-l dau pe-al lui Napoleon : "Fiecare soldat poarta in ranita bastonul de maresal". E drept...eu as fi preferat sa poarte o floare :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am aceeasi parere: razboaiele sunt idiotenie. Din pacate, aduc, unora, foarte multi bani. O floare as fi preferat si eu sa poarte soldatii in ranita; sau... ceva ciocolata. :)
      Ceea ce a spus Jaques Chirac despre razboi mi se pare super edificator: "Niciun ticalos n-a castigat un razboi murind pentru patria sa, ci facandu-l pe celalalt nenorocit sa moara pentru patria lui".

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.