Ȋnceput de transformare. Jocul cuvintelor(243)

Nu trebuia să privească pagina din calendar pentru a ști că e primăvară. Și-a ȋmbrăcat cămașa sport, pantalonii de doc și și-a agățat pe umăr traista împletită din fir de cânepă. De vreo lună își făcuse capul ceaslov studiind despre cum se filmează, și tot nu știa mare lucru, dar asta conta mai puțin.  Și-a luat camera video, pe care n-o mai folosise de ani, și-a pornit să colinde străzile din cartier, chit că avea voie să stea pe-afară doar un ceas-două! Nu prea vedea chip de om - mai mult  fețe acoperite cu bucăți de pânză divers colorate, oameni care se mișcau ca într-un film cu zombi, ferindu-se unii de alții, umblând ca pe un câmp minat. A pornit aparatul camuflȃndu-l în traistă, să nu știe oamenii că sunt filmați. Nu se ghida după vreun criteriu în plimbarea lui - umbla hai-hui pe străzile din jurul blocului și asta îl amuza - până atunci, în viața de adult, nu făcuse nimic fără un scop precis. Cariera lui de medic generalist se dusese pe apa sâmbetei cu puțin înainte de a ieși la pensie în anul care tocmai începuse, luând o curbă descendentă de când se contrazisese cu un șefuleț care le știa pe toate și care era susținut de un șef care ȋi știa pe toți.

A pornit pe străzi cu gândul răutăcios să-i filmeze pe oamenii care arătau caraghios, dar primăvara i-a învins gândul, atrăgându-l cu veșmântul ei frumos colorat și pe ici-colo ușor parfumat. Până în acea zi nu s-ar fi gândit că poate fi plăcut să admire natura. Părea că acum vede pentru prima dată cum arată primăvara. A filmat copaci și a filmat păsări, albinuțele care bȃzȃiau într-un copac plin cu flori roz, pisicile tolănite la soare… Și tot umblând așa s-a cam îndepărtat de locuință. Brusc, cerul părea că se întunecă, păsările amuțesc, pisicile se ascund și florile din pomi se scutură… De fapt, totul era neschimbat, dar trecuseră două ore, trebuia să alerge spre casă, să nu-i taie calea vreun echipaj pus pe amendat bătrâni ieșiți la plimbare în afara programului de voie. Se bucura, totuși, că are dreptul la două ore de plimbare - mai mult decât unii condamnați la pedeapsa cu închisoarea. De-ar fi avut un câine ar mai fi avut și seara, pentru o oră, bilet de voie. Dar n-are câine! Poate că ar fi timpul să ia unul de la un adăpost. A ajuns acasă scăpând neamendat, dar de ideea cu câinele nu a scăpat - altceva la care nu s-ar fi gândit până acum. 

₪₪₪

Postare pentru Jocul celor 12 cuvinte găzduit de Eddie pe blogul său, Cartim.

Cele 12 cuvinte: ceas, ceaslov, calendar, criteriu, camp, canepa, cariera, curba, camasa, chip, chit, camera.

Sursa foto: pixabay; autor: AnnaliseArt