Și totuși, câteodată mă port de parcă n-aș avea decât doisprezece ani. Toți spun așa, mai ales tata. În parte-i adevărat, însă numai în parte. Dar oamenii își închipuie întotdeauna că lucrurile sunt, sută la sută, cum spun ei. Mie, puțin îmi pasă, dar uneori mă cam plictisește când mi se spune că mă comport ca un băiat mare. Uneori mă port de parcă aș fi mult mai mare decât sunt, zău că da, numai că de asta oamenii nu-și dau seama niciodată. Dar ei nu-și dau seama de nimic.
Viața e un joc. Când ești în tabăra unde sunt așii, e bine, când nu...
Nu trebuie să fii, neapărat, ticălos ca să-i întristezi pe ceilalți - poți fi un om foarte de treabă și totuși să-i întristezi. E suficient să le dai o grămadă de sfaturi absurde, în timp ce-ți cauți inițialele pe ușile closetelor și gata, nu-i nevoie de mai mult.
Mi-ai făcut dor de cartea asta. A trecut mult, tare mult de când am citit-o. Mulţumesc, Diana!
RăspundețiȘtergereCu drag!
ȘtergereDupa ce am scris paragrafele am inceput sa-mi mai amintesc una-alta. Cred ca altfel as intelege acum romanul.
Viata este intr-adevar un joc si este o idee care merita sa o retinem. Cred ca daca am intelege aceasta idee am aborda mai usor multe subiecte, asa cum o fac copiii. Cu multa mirare, pasiune si multe experimentari. Adultii cam uita aceste aspecte! Nici nu stiu daca am aceasta carte. Mi-ar placea sa o recitesc. Multumesc pentru reamintire, Diana draga!❤️
RăspundețiȘtergereO seara placuta! Pup!😘
Despre viata ca un joc se pot scrie multe. Interesant este ca multi oameni considera astfel viata, dar la o adica... te trezesti cu "Viata nu-i joaca!" (pe un ton foarte suparat, de la cei pentru care viata e un joc cat timp le place cum suna). 😊 Si nu-i nimic de comentat: fiecare-i liber sa-si schimbe parerile.
ȘtergereEu nu am cartea si n-am avut-o; am imprumutat-o de la biblioteca. 😊
Cu drag!
Si eu iti multumesc! Iti doresc sa ai si tu o seara frumoasa, Suzana draga! ❤️ Pupici! 😘
Un roman foarte fain. :)
RăspundețiȘtergereAsa-mi amintesc si eu; vag, dar imi amitesc. 😊
ȘtergereUn roman în care aproape fiecare rând/gând este o învățătură despre viață. Bună aducere-aminte. Mulțumesc!
RăspundețiȘtergereCred ca ar trebui sa-l recitesc. 😊
ȘtergereCu drag! ❤️
Intervin. La fel de frumos roman ca cel pe care l-ai menționat, e ”Serenada la trompetă” al Sânzienei Pop. Apărut în 69, cu povestea unei fete și a gândurilor ei,cu acțiunea în Brașov, poate concura cu succes cu băiatul din lanul de secară.
RăspundețiȘtergereIti multumesc. Am cautat info pe net, sa aflu daca am uitat de aceasta scriitoare sau nu am stiut... Nu am stiut, desi cativa ani din anii 1980 am avut abonament la "Luceafarul"...
Ștergere"Materia" care ne-a fost predata la literatura m-a tinut departe de cei mai multi scriitori romani. Acum e destul de greu sa recuperez.