Mai în calendare

Luna mai este luna cu numărul cinci în calendarul Gregorian, și are 31 de zile. În calendarul popular românesc mai e numită Florar, Frunzar sau Luna ierburilor pentru că este luna în care vegetația pare că explodează: culorile florilor și alte frunzelor sunt strălucitoare; pomii încep să se coloreze cu frunze și flori, muncile agricole se intensifică; e momentul pentru „ieșitul în grădină”. În tradiția populară, 1 Mai e începutul verii.

Denumirea lunii mai ar deriva din latinescul "maius". Se presupune că s-ar putea trage şi din "maiores", care înseamnă bătrâni, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa "Maia Maiesta", pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai. Romanii ar fi identificat zeița greacă, Maia, cu cea romană, Bona Dea, a fertilității, al cărei festival avea loc în luna mai. Grecii numeau luna mai Thargelion.

Se spune că de n-a brumat sau înghețat pământul în aprilie există neșansa să se întâmple la începutul lunii mai, ceea ce ar îngreuna muncile câmpului. Tot în această lună începe strânsul turmelor de oi și vaci, pentru a fi duse la ciobani. Vitele, oile, prisăcile dau randament maxim în această perioadă.

După 13 mai începe seamănatul de in şi cânepă, după 19 mai, de hrişcă, iar pe la mijlocul lunii de ridichi, castraveţi, fasole, tutun. Se curăţă pomii de gândaci.

În luna mai sunt și câteva sărbători religioase cu date fixe: 1 Mai - Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder); 6 mai - Sfântul și Dreptul Iov (sau Iacob, cum mai este cunoscut, e un model de răbdare pentru creștinii credincioși de pretutindeni), 12 mai - Sf. Gherman (în calendarul popular Hărmanul viermilor - zi care ar trebui cinstită pentru a fi ferite ogoarele, animalele, oamenii de viermi și alte insecte dăunătoare, dar și de grindină); 21 mai - Sfinții Împărați Constantin și Elena (în tradiția populară Constantin Graur - Constandinul Puilor - se serbează pentru apărarea recoltelor şi marchează încheierea semănatului la cereale; în această zi, se spune, păsările sălbatice își învață puii să zboare); 25 mai - Ioan Fierbe Piatră (a treia Aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul). Ioan Fierbe Piatră este apărător de rele și durere, ziua lui ar trebui cinstită, fără muncă, pentru a evita riscul de cumpene grele în viață, boli și durere. N-ar trebui să se muncească și pentru a fi apărați de furtună, fulger, trăsnet și foc. Se spune că Ioan Fierbe Piatră duce furtună și-o descarcă în alte locuri - adeseori în livada celui care-i necinstește sărbătoarea.

Mai pot fi și alte sărbători creștine, dar data acestora variază în funcție de data Paștelui din anul respectiv.

Ziua de 1 Mai - Armindenul (ziua profetului Ieremia) - numită și ziua pelinului sau ziua bețivilor, semnifică în tradiția populară începutul verii și al vegetației. În această zi se sărbătorește și ziua boilor - aceștia nu se folosesc la muncile câmpului, nerespectarea acestei reguli atrăgând după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor.

În Banat și Transilvania sunt regiuni unde Armindenul e sărbătorit în ajun de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) sau de Ispas (Înălțarea Domnului, având o dată variabilă - șase săptămâni de la Paști).

Rolul armindenului este apotropaic - superstiția apărării împotriva duhurilor rele. La români este o zi închinată cultului arborelui (atestat în toate zonele locuite de daco-romani), manifestată în special la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai sub forma unei Ramuri verzi, numită Arminden sau Maial, Steag, Sânjor, Prepeleac, Lemn, Stâlpar, Pom de Mai.

Armindenul simbolizează un vechi zeu al vegetației, care proteja recoltele și animalele.

Tradiții și superstiții de 1 Mai

Armindenul trebuie sărbătorit pentru a intra cu sănătate în vară; se serbează pentru rodul pământului, împotriva grindinei și a dăunătorilor, pentru sănătatea oamenilor și a vitelor, pentru vin bun. Se fac petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă, și se bea vin roșu cu pelin. „La întoarcerea în sat, bărbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării” (Maria Dan Golban, referent la Centrul Creației Populare Cluj). Cei care mai au vin în butoaie trebuie să-l scoată și să-l trateze cu pelin, altfel se va strica. Pelinul ar trebui purtat la brâu sau în sân, pentru a fi feriți de friguri; în cofele de apă se pune pentru a se feri de boală. Pelinul recoltat în această perioadă era leac pentru malarie, dureri de stomac, boli de urechi și umflături.

Cu o zi înainte se aduce din pădure o ramură verde (Armindenul) sau un pom curățat, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceriș, când se pune în focul care va coace pâinea din grâul cel nou. Se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belșug, dar se împodobesc și intrările în adăpostul vitelor pentru ca atât oamenii cât și animalele să aibă protecție împotriva spiritelor malefice. La casele cu fete de măritat se pun puieți de mesteceni în fața porții. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creanga verde o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.

Pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului femeile nu lucrează nici în casă și nici pe câmp.

În dimineața zilei de 1 Mai oamenii trebui să se spele cu rouă, pentru sănătate. În Marea Britanie, fetele tinere se spălau cu rouă. Se spune că roua are proprietăți magice și oricine își spală fața cu ea va avea ten frumos tot anul; roua poate îndepărta pistruii, petele și coșurile, se mai zice.

Superstiții în luna mai

Plouă-n mai, avem mălai - spune-o vorbă din bătrâni. Dacă în serile lunii mai e rouă și răcoare va fi belșug de vin și de fân; furtunile cu tunete și fulgere prevestesc un an cu multe roade; dacă năpădesc gândacii anul va fi mănos; dacă luna mai e ploioasă atunci luna iunie va fi secetoasă.

În mai nu-i bine să se nască un copil, pentru că va fi bolnăvicios, și nu-i bine să se facă nuntă, pentru că nu va dura căsătoria. Pornită, probabil, de la expresia „căsătoria se duce ca florile de mai” sau de la varianta brutală „o MAI faci o dată”, oamenii iau în calcul tradițiile populare atunci când își planifică nunta. (https://evenimentezilnice.blogspot.com/2017/05/superstitii-în-luna-mai-ce-spune-gura.html)

Britanicii au superstiția că un copil născut în luna mai ar putea fi bolnav; și ei cred că luna mai e neprielnică pentru nuntă. Credeau că nu-i bine să cumperi mătură în mai și nici să speli pături - mături sau speli dintre membrii familiei. O pisică născută în această lună nu va vâna rozătoare, și chiar ar aduce șerpi în casă. Ceață în mai, căldură în iunie. Umezeală în mai, mult fân în hambar; frig în mai, foarte mult fân în hambar. Nu-i bine să te scalzi în luna mai, s-ar putea să te îmbolnăvești.

*

Posibile explicații pentru superstiția nunții de rău augur făcută în luna mai:

- credința unor catolici francezi - dar și a altor populații din Europa Centrală a secolelor XVI-XVII - că în această lună ar fi avut loc o uniune incestuoasă: căsătoria diavolului cu propria mamă.

- în străvechea Anglie, luna mai reprezenta începutul verii, o perioadă dedicată orgiilor în aer liber, total nepotrivită începutului unei căsătorii.

- la noi, prin regiunile de munte, se crede încă în Iele - timp de cinci săptămâni după Paşti acestea bântuie, influenţând în rău orice început.

Originea sărbătorii de 1 Mai

Sărbătoare de 1 Mai își are originile în sărbătorile Europei păgâne, precreștine, când se celebra reîntinerirea naturii. Noaptea de 1 Mai era cunoscută în multe țări europene că fiind a vrăjitoarelor. Pentru meșteșugarii medievali, era una dintre cele mai populare sărbători. Obiceiul cerea să fie aleasă o ”Regină a Maiului”, cea mai frumoasă dintre femeile așezării, pentru a conduce semănatul.

În emisfera nordică era prilej de mari sărbători. Anglo-saxonii numeau luna mai Tri-Milchi, deoarece, datorită vegetației proaspete vacile puteau fi mulse de trei ori pe zi. Pentru strămoșii lor, mai ales pentru cei din mediul rural, în luna mai avea loc un mare festival, o sărbătoare cu muzică, dans și jocuri. În unele părți din Marea Britanie ziua de 1 Mai se mai numește Ziua Ghirlandei - copiii defilau cu ghirlande de flori fixate pe bețe sau pe cercuri (în unele zone obiceiul s-a păstrat).

Diverse despre luna mai

În nici un an nici o altă lună nu începe cu aceeași zi a săptămânii ca luna mai.

Piatra lunii mai (a celor născuți în luna mai) e smaraldul - simbol al păcii, dragostei, vieţii eterne, succesului. Conform superstiției, purtarea unui smarald are darul de a învigora iubirea, inteligenţa, arta oratorică şi popularitatea.

Floarea lunii mai este lăcrămioara. În vechime, tinerii, băieți și fete, culegeau lăcrămioare în credința că au darul de a aduce noroc în dragoste. Din perioada evului mediu, lăcrămioarele au început să fie purtate în buchetul tradițional al miresei, simbolizând modestia și puritatea.

Arborii lunii sunt plopul, frasinul și castanul. Despre plop se spune că are capacitatea de a vorbi sau șopti și abilitatea de a îndura restriștile și de a le învinge. Era considerat antidot împotriva mușcăturii de șarpe veninos. Frunza de frasin găsită aduce succes găsitorului, mai ales dacă o va purta asupra lui. Despre frunzele ținute sub pernă se credea că atrag vise premonitorii.

Pasărea lunii este privighetoarea. Există o legendă în care se spune că privighetoarea nu cântă până nu înfloresc lăcrămioarele.

*

Luna mai este dedicată Fecioarei Maria, în biserica romano-catolică.

În neopăgânism, în Roata anului, luna mai începe cu sărbătoarea Beltane în emisfera sudică și cu Samhain în cea nordică. (nu prea înțeleg exact cum e cu Roata anului și aceste sărbători care sunt „devansate” cu șase luni pentru a coincide cu anotimpurile din fiecare emisferă).

Ziua de 1 Mai este Ziua Internațională a Muncii. 12 Mai e Ziua internațională a surorilor medicale, dar și Ziua internaţională de conştientizare asupra bolilor cronice imunologice şi neurologice.

În a doua duminică din luna mai este Ziua Națională a Portului Tradițional din România.