Atenție la mașini. Citate favorite

Zigzagul norocului și alte povestiri este o carte polițistă scrisă de E. Braghinski și E. Reazanov, apărută la Editura Univers, București, 1972, și tradusă de Dan Demetrescu. Am cumpărat-o de curând, de la un anticariat stradal - o căruță plasată într-o zonă intens circulată din Oradea. Nu m-am gândit să fotografiez anticariatul. Am luat o poză de pe pagina lor de FB:

https://www.facebook.com/salvatoriidecartioradea/?ref=page_internal

Nu e spectaculoasă cartea, dar e scrisă cu umor (cu ironie la comunismul din Rusia anilor 1960, cartea fiind publicată prima dată in 1969, cu ironie la anchetatori si infractori, la adresa oamenilor, in general); cititorul are șanse egale cu scriitorul de a deduce cine este infractorul. Am ales câteva dintre citatele care m-au amuzat în prima povestire (scrise cu albastru).

₪₪₪

Citate favorite, ȋntȃlnirea săptămȃnală găzduită de Zina, gȃndită ȋmpreună cu Ella, la care poate participa oricine scrie o postare cu citate care i-au atras atenția ȋntr-o carte sau în altă parte și pe care o ȋnscrie în tabelul ȋntȃlnirii de luni.

₪₪₪

Cititorii se dau în vânt după romane polițiste. E plăcut să citești o carte, când știi dinainte cum o să se sfârșească. Și, în general, te unge la inimă să te simți mai deștept decât autorul…

Așadar, era beznă adâncă. Cernea o ploaie măruntă. Rarele felinare licăreau anemic - de ce să mai luminezi un oraș oricum în întuneric? De o parte și de alta a străzii se înălțau, multe, blocuri gemene, cu ferestrele ca niște hăuri întunecoase. Era un mister cum își găsesc casele fericiții proaspeți locatari, mai ales noaptea. […] Era o noapte atât de neagră, tăcută și pustie, încât fără să vrei îți venea să comiți un delict.

*

Proprietarul de autoturism n-are timp liber. Când nu-l repară, nu-l lustruiește, nu-i umple rezervorul cu benzină, nu-i umflă cauciucurile, nu cutreieră orașul căutând piese de schimb, nu transportă pe la casele lor pe cunoscuții săi sau pe cunoscuții cunoscuților, e sub tensiunea fricii. Obișnuita frică animalică - să nu i se fure mașina. Fiecare proprietar e convins că pe hoț îl ademenește numai averea lui mobilă. Ciudată ȋngȃmfare!

*

Vecina se vântură toată ziua prin bloc, cerând o ceapă, un piramidon, o linguriță de ceai, doi morcovi, o ceșcuță de zahăr sau o felie de pâine. Totdeauna îi lipseau lucrurile strict necesare - din celelalte avea prea destule. Mutarea dintr-o locuință cu dependințe comune într-una separată fusese pentru ea o adevărată tragedie.

- Mulțumesc, ți-o dau înapoi, zise vecina, care suferea de amnezie permanentă.

*

Sâmbătă și duminică, milioane de cetățeni sătui de mirosul benzinei dau năvală afară din orașul iubit. Peste mii de ani, arheologii vor dezgropa așezările sălbaticilor contemporani și vor studia de-a fir-a-păr nivelul industriei de conserve și băuturi alcoolice de la mijlocul veacului al douăzecilea. Orășenii cu unul sau mai mulți copii sunt siliți să ia contact cu natura în tot sezonul caznelor de vară, întrucât vor ca scumpele lor odrasle să zburde la maximum printre rarii mesteceni păstrați ca prin minune. Aceeași arheologi ai viitorului vor mai avea de furcă să descifreze monumentul martirului necunoscut, încărcat cu sacoșe de bronz și cu copii de bronz, pe fondul unui trenuleț de vacanță abstracționist, în basorelief. Monumentul cu pricina n-a fost încă ridicat, dar la prima ocazie îl va realiza vreun membru zaharisit al Uniunii artiștilor plastici.

₪₪₪

Fragmentele sunt din povestirea “Atenție la mașini!”,  despre un hoț de mașini marca “Volga”.