2019-05-28

Frica ucide mintea. Citate favorite

Nu îmi va fi teamă. Frica este cea care ucide mintea. Frica este moartea măruntă care aduce distrugerea totală. Îmi voi infrunta frica. Îi voi da voie să treacă peste mine și prin mine.
Şi, după ce va fi trecut, îmi voi întoarce ochiul interior şi voi privi în urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai rămâne nimic. Voi rămâne doar eu. (Frank Herbert in Dune, Editura Nemira, Bucuresti, 1992, traducator: Ion Doru Brana)
Toţi oamenii se tem. Toţi. Cel care nu se teme nu este normal… (Jean-Paul Sartre)
cartea "Psihologia fricii"
Nu alegem să ne fie frică, şi mai puţin să ne fie foarte frică. Dar putem alege, in schimb, să înţelegem mai bine frica. Pentru a ne pregăti să acţionăm mai bine in faţa ei. (Christophe André, in Psihologia fricii, Editura Meteor Publishing, Bucureşti, 2019, traducător: Daniel Voicea).
Prin demnul anteriu pe care-l port… ţi-e frică fără cauză şi fără motiv (François Rabelais, Cartea a patra).
Strămoşii îndepărtaţi şi-au transmis fricile speciei noastre. Ca toate moştenirile, aceste temeri sunt, in acelaşi timp, o şansă pentru supravieţuirea noastră, dar şi o povară pentru calitatea vieţii noastre. Încă din prima noastră zi, suntem “conectaţi la reţeaua fricii”. (Christophe André, Psihologia fricii).
Şi acum, nu v-am spus că luaţi drept nebunie ceea ce nu este decât o acuitate accentuată a simţurilor? (Edgar Allan Poe, Povestiri extraordinare).
Marile noastre frici rămân, pur şi simplu, pentru că ne supunem lor. Ne supunem lor in comportamentele noastre: fugind. Şi le ascultăm in gândurile noastre: văzând in jurul nostru numai pericole sau ameninţări. Teama ne pune astfel inteligenţa sub influenţa ei. (Christophe André)
La luptă! Trebuie să profit de viaţă, să găsesc bucuria, altfel sunt pierdut. Dar cum, cum? (Alexandre Jollien, Le Mètier d’Home)
Trebuie să le facem viaţa imposibilă fricilor noastre, in caz contrar, ele vor fi cele care ne vor face viaţa imposibilă. […] Nu-ţi poţi învinge frica fără să cobori in arenă. Pentru a-ţi domina fricile, trebuie să le înfrunţi - cât mai des şi mai constant. (Christophe André)
Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte sau in altă parte, la un moment dat. Click&Comment Monday! e sloganul acestui joc.
Frica funcţionează ca un sistem de alarmă a cărui funcţie, la fel ca toate semnalele de alarmă, este de a ne atrage atenţia asupra unui pericol, pentru a ne permite să-i facem faţă cât mai bine. Problema este că acest semnal de alarmă poate fi mai mult sau mai puţin bine reglat.
O frică normala este o alarmă eficient calibrată in activarea, precum şi in reglarea ei - alarma de frică se declanşează numai cu bună ştiinţă, in faţa unui adevărat pericol, şi nu la posibilitatea sau la amintirea unui pericol. […] O frică patologică se aseamănă unei alarme prost reglate, atât in activarea, cât şi in reglarea ei. Când activarea ei este anormală, frica se declanşează prea des pentru praguri de periculozitate prea joase. Sunteţi victima alertelor false frecvente, ca un animal hăituit, o gazelă la adăpat, care tresare şi o ia la fugă la cel mai mic zgomot sau mişcare a frunzelor. […] Atunci când reglarea ei este anormală, alarma de frică nu este modulată. Ea poate degenera foarte repede in panică incontrolabilă. (Christophe André)

16 comentarii:

  1. Mi-au dat parcă puţin curaj citatele astea. Recunosc, au fost momente când am amânat sau chiar am renunţat la diverse din cauza asta. Acum, privind în urmă, nu era justificată deloc teama. Dar atunci nu ştiam...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu am pierdut, uneori, "de frica", desi nu as numi-o tocmai frica, ci timiditate. Ma bucur, insa, ca si eu pot zambi cand ma gandesc la acele momente: cum sa-mi fie frica de "banalitati" ca acelea?!! Dar... vorba ta, atunci nu stiam ca e nejustificata teama. :)

      Ștergere
  2. "Trebuie să le facem viaţa imposibilă fricilor noastre, in caz contrar, ele vor fi cele care ne vor face viaţa imposibilă." ... Exact! Eu una pe ce am devenit mai "matura" pe atat am învatat sa-mi mai înving din frici! Cred ca cea mai buna lectie a fost "boala" sotului meu cand am ramas singura (el era în coma!) si a trebuit sa iau decizii vitale fara sa ma consult cu nimeni! De atunci celelalte "frici" sunt foaie verde prastie ...
    Iti doresc o viata senina si fara frica! :)
    Pupici! <3 Mi-ai lipsit zilele astea ... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un fel de "nu stii ce poti pana nu te confrunti cu greul". Sper - iti doresc! - sa nu mai ai parte de momente teribile!
      Cand eram pustoaica aproape ca eram inconstienta - nu-mi prea era frica de ceva, dar tot auzind in jurul meu "ai grija ca..." s-a prins de mine... timiditatea, mai mult decat frica, dar timiditatea "da" unele "frici". Mai apoi... am revenit la "temperamentul copilariei".
      Multumesc, Ella draga! Pupici! <3
      (acum imi lipsesti tu mie) :)

      Ștergere
  3. Daca sambata noaptea va fi cutremur, sa vezi tremuraturi:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, cutremurul da tremuraturi. Oare cutremurele sunt manifestarea fricii Pamantului? :)

      Ștergere
  4. De-a lungul timpului și eu am fost macinat de tot felul de fici, însă unele la maturitate dispar, altele se accentuiaza..
    Frica e bună pe de-o parte, e ca srnzatia de somn, ea vine dar o poți amâna.. Frica la fel, e bună ca te poate ferii de multe primejdi dar nu îi bună când trăiești cu ea în inimă zi de zi..
    Ca si exemul cu gazela.. dacă tot timpul s-ar teme de leu atunci ar murii de foame, dar dacă nu ar avea-o, atunci nu ar ști să fugă de leu..

    Bune Citate, Mulțumim,
    Seară Faină !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Categoric ca frica e fireasca, dar cand devine... patologica e rau (si pentru cel fricos si pentru cei din jurul lui). Cunosc doi oameni care traiesc cu frica zi de zi! Nu-mi pot imagina cum e (cu adevarat!) viata lor...
      :) Copii fiind, nu ne e frica de nimic - si asa ajung unii sa bage mana in foc - apoi le va fi frica de foc (unora in mod firesc, altora... patologic).
      Cu placere.
      Multumesc! Zile frumoase!

      Ștergere
  5. Să-ți învingi fricile... Ușor de spus, greu de făcut. Cel puțin pentru mine. Când se adună prea multe, te copleșesc.

    Sănătate și numai bine, dragă Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prea multe temeri ne coplesec - cunosc sentimentul si sper din tot sufletul sa nu-l mai simt (dar sigur il voi mai simti) si iti doresc sa treci cu bine de momentele dificile. (ce sarace sunt cuvintele)
      Multumesc, Zina draga! Sanatate iti doresc si eu - si celor dragi tie - si numai bine!

      Ștergere
  6. De o parte dintre frici scapam atunci cand trebuie sa-i incurajam pe cei de care trebuie sa avem in grija: copii, frati, rude panicate...Ma refer la fricile irationale; cele 'de alarmare' au rostul lor in supravietuire, dupa cum limpede se arata in postare.
    Acum, cu atatea surse de informare ar trebui sa fie mai simplu. Dar nu e...
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Alarma" e buna. Un sistem de "alarma defectuos" ne duce pe marginea prapastiei, uneori, si... cadem.
      Poate ca atunci cand trebuie sa ii ajutam pe ceilalti in momentele lor de frica noua nu ne este tocmai frica, ci suntem empatici, "preluand" frica lor si invingand-o in noi le dam putere celorlalti.
      Sursele de informare sunt inutile cat timp cel care afla informatia nu reuseste sa o utilizeze, ci o pastreaza in minte doar ca... idee, fara a reusi sa o puna in practica.
      Multumesc, la fel!

      Ștergere
  7. Interesante citate si o lectura placuta. :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Imi place de E. A. Poe ;))).
    Pupici cu mult drag :)!!!

    <3

    (ps: e bine sa ne fie un pic frica - in lumea in care traim, in sensul de desteptare si acuitate a simturilor! Asa ne putem apara de pericolele la care ne expun din necunoastere, inconstienta, rautate... semenii nostri.. haha :P)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie imi place ce si cum zice "goticul" Poe. :)
      *
      Cred ca de unele pericole la care ne expun unii nu prea putem scapa, fie ca ne e frica, fie ca nu, fie ca ne impotrivim, fie ca nu. Sunt situatii in care trebuie sa ne adaptam pentru ca nu le putem schimba. Exemplu (fara sa ma gandesc prea mult): marii poluatori vor exista mereu de acum inainte - daca ne e frica de poluare ne paralizam singuri viata. (frica in sens patologic, nu teama fireasca pe care multi o simtim gandindu-ne la ce face poluarea).
      Pupici cu la fel de mult drag, Rux! <3

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.