Ziua Mondiala a Alimentatiei

În 16 octombrie e celebrată Ziua Internațională a Alimentației (și combaterii risipei alimentare), instituită în anul 1945, când a fost înființată (la Quebec, Canada) Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o agenție specializată a Națiunilor Unite (O.N.U.) care luptă (de 78 de ani!) pentru eradicarea foametei, a malnutriției și a sărăciei pe plan internațional.

Abia după 34 de ani a fost recunoscută ca sărbătoare mondială, la cea de a 20-a conferință FAO (noiembrie 1979). România a aderat la această organizație în 1961. Începând cu anul 2014, s-a început promovarea ideii de a hrăni lumea și de a eradica foametea în statele subdezvoltate. Foamete înseamnă lipsă mare, generală și prelungită de alimente – scrie în dicționar.

Testul unei civilizații este măsura în care îi pasă de membrii săi neajutorați. (Pearl S. Buck)

Între 1942 și 1945, britanicii au forțat transferul grânelor din India (colonie britanică la acea vreme) către Marea Britanie deși indienii se confruntau cu foametea (pe lângă brutalitatea crescândă a britanicilor). Armata Națională indiană condusă de Subhas Chandra Bose și mișcarea Părăsiți India! a lui Gandhi au creat multe probleme britanicilor și aceștia au răspuns prin impunerea unor măsuri și mai dure în India, măsuri care au contribuit la declanșarea unuia dintre cele mai grave cazuri de foamete din secolul XX. (in cartea Postdam, de Michael Neiberg). Oricând, oriunde se poate repeta istoria.

Oh, da! Asta se întâmpla cu 81, 78 de ani în urmă. Aruncați o privire spre lumea de azi. Azi ni se spune că suntem prea mulți pe Terra și de-aia e foamete, sărăcie. Îhî. În statele super-tehnologizate se aruncă tone de mâncare zilnic, în statele subdezvoltate nu se produce mai nimic, pentru că – nu-i așa?! - nu prea poți organiza ferme de animale, culturi diverse, fabrici de procesare, abatoare etc. în zone unde se sapă la greu după gaz, diamante, litiu, bauxită și alte materii prime (și materiale) necesare menținerii dezvoltării statelor... dezvoltate.

În 1945, după încetarea războiului, în Berlin, cetățenii se confruntau cu foametea și moneda de schimb pentru aproape orice ajunseseră să fie... țigările – germanii fumau pentru a-și bloca senzația de foame (Postdam, de M.N.).

Hrana insuficientă, săracă în cele necesare unei dezvoltări armonioase are impact negativ asupra sănătății, educației, dezvoltării economice și sociale a unor întregi comunități de pe tot globul.

Cu această ocazie a Zilei Mondiale a Alimentației se dorește promovarea - și conștientizarea – securității alimentare pe întreaga planetă, în special în perioade de criză. FAO, prin reprezentanții săi, consideră că ajută la creșterea gradului de conștientizare cu privire la politicile agricole care să fie implementate de toate guvernele lumii pentru a se asigura hrană suficientă disponibilă pentru toți oamenii. Asta când nu sunt războaie și alte conflicte, probabil.

În ultimii ani, în această zi se au în vedere diferite aspecte ale securității alimentare și agriculturii, inclusiv pescuitul (când nu e război și navele militare, submarinele, minele pun în pericol nu doar viața faunei subacvatice), schimbările climatice și biodiversitatea.

Ziua Mondială a Alimentației poate fi sărbătorită prin întâlniri cu familia și prietenii în jurul unei mese bine pregătite – privilegiu de care nu toți oamenii se pot bucura. Această zi nu este doar pentru sărbătorirea hranei sănătoase la care nu toți oamenii au acces, ci despre conștientizarea faptului că sunt foarte mulți oameni care aproape că nu au ce mânca în fiecare zi – măcar o dată pe zi.

Ziua de 16 octombrie este și despre conștientizarea dietelor sănătoase (a hranei sănătoase) – să învățăm care alimente sunt sănătoase și care nu sunt sănătoase. Ca și cum un om flămând ar fi foarte interesat ce conține un aliment pe care are ocazia să-l mănânce pentru a-și păcăli foamea. Ca fapt divers: produsele bio tradiționale in România tocmai s-au ales cu taxe mai mari (din 2024), ca o încurajare a consumului de hrană sănătoasă, fără aditivi fel de fel sau alte chimicale.

În esență, foamea în lume e măsurată prin numărul de oameni care sunt subnutriți în mod constant și nu primesc zilnic aportul caloric necesar unei sănătăți bune. Foamea înseamnă mai mult decât să nu ai suficientă hrană – e vorba despre a nu avea suficiente alimente hrănitoare; hrana fără aport suficient de calorii, proteine, vitamine și minerale împiedică dezvoltarea omului la orice vârstă. Copiii care nu beneficiază de aportul nutritiv necesar pentru a se dezvolta fizic și mintal se vor confrunta cu efecte negative pe termen lung. Se spune că din cauza alimentației deficitare mor în lume circa 45% dintre copii sub vârsta de cinci ani.

Terra produce suficientă hrană pentru a hrăni cele aproape opt miliarde de oameni, dar inegalitatea sistemică și disparitatea economică au condus la distribuție dezechilibrată și acces inegal când e vorba despre sursele de hrană.

Există destule pe această planetă pentru nevoile tuturor, dar nu pentru lăcomia tuturor. (...) Sunt oameni în lume atât de flămânzi, încât Dumnezeu nu li se poate arăta decât sub formă de pâine. (Mahatma Gandhi)

Când oamenilor le era foame, Isus nu a spus: Acum este politic sau social? El a spus: Te hrănesc. Pentru că vestea bună pentru omul flămând este pâinea. (arhiepiscopul Desmond Tutu)

Sunt (aproape) sigură că – deși pâine e metaforă - aici se vor auzi niște voci: pâinea nu e sănătoasă! Depinde de pâine, aș zice, și depinde de cantitate – pâinea făcută din ingrediente naturale, fără adaosuri artificiale, e bună. Când nu produci o pâine care rămâne proaspătă 14 zile reduci și risipa, ajuți și agricultorii (și pe alții din lanțul de producție).

Producerea hranei poluează

Producerea dispozitivelor electronice, a armamentului nu poluează, nici în timpul extracției materiilor necesare și nici în timpul producției... Nu, nu!

Agricultura e factor poluant, creșterea animalelor e factor poluant... Și-atunci... eradicăm agricultura, creșterea animalelor (cu toată industria aferentă) și oamenii se vor hrăni cu... produse fabricate în laborator, artificial, prin creșterea forțată a unei cefe de porc care n-a fost niciodată a unui porc.

Terenul agricol sub care s-au descoperit ceva minereuri valoroase pentru industria tehnologiei (sateliți, telefoane, televizoare, autoturisme etc.) trebuie desființat – pentru că e poluantă agricultura, nu de alta.

Terenul agricol sau pășunea unde vor unii să planteze pădure de eoliene trebuie scos din circuitul alimentar – pentru că energia verde (regenerabilă) e de preferat și... pășunatul, agricultura sunt poluante. Cât costă întreținerea unui astfel de parc eolian, cât costă să repari ceva la o eoliană, cât aluminiu și alte cele sunt necesare (și obținerea acestora e poluantă) contează mai puțin, cât timp nu mai poluează agricultura și pășunatul, care aduceau ceva mâncare oamenilor.

Atunci când sunt corect gestionate, agricultura, silvicultura, creșterea animalelor, pescuitul etc. pot oferi suficientă hrană tuturor oamenilor de pe planetă. Daaaar... Nu poți pescui în ape pline de petrol și mine neexplodate, de exemplu (de fapt, poți pescui, dar îți asumi riscurile) și nici in zonele unde se exploatează minereuri de litiu, de exemplu, nu poți face agricultură.

Dacă mi-e foame, aceasta este o problemă materială; dacă altcuiva îi este foame, această este o problemă spirituală. (Paul Farmer)

Oficialii ONU visează la foame zero! Îhî. Ei cu teoria și organizațiile neguvernamentale, oamenii cu suflet, în general, cu practica.

Ei au bani pentru războaie, dar nu pot hrăni pe cei săraci. (Tupac Shakur)

De-ar vrea politicienii lumii (și nu doar ei) hrană cu adevărat sănătoasă pentru toți oamenii nu ar mai permite să fie produse/comercializate toate chimicalele numite alimente. Poate că nu văd pădurea din cauza copacilor, dar mare mai e ipocrizia unora.

Parafrazându-l pe Jaques Diouf: foamea nu e o problemă de caritate, ci o problemă de justiție socială.

Image by lisa870 from Pixabay

(postare programata)