Didi e plecata cu Sorcova AEC 17

Didi a plecat cu Sorcova când a văzut primele mele încercări de a confecționa ceva din fășiile de hârtie descoperite în cuibul 17 (ratacit aici parea un bumb mic si verde) din bradul-calendar pentru Adventul Exploratorului Creativ. Nici eu nu mai am mult și plec cu cercul (îl voi impodobi, sa creada lumea ca e o sorcova... progresista).

Prima data am încercat sa fac o petala în stil quilling. Uuups! Fâșia fugeaaaa de parca ar fi fost obligata sa plătească pentru păcatele mele.

M-am gândit la o felicitare cu brăduț din aceste fâșii – am văzut undeva pe net. Am fost inspirata ca nu am lipit direct pe carton de felicitări! 

La fel de inspirata am fost și când n-am lipit direct pe carton pentru felicitări ceea ce-mi propusesem să fie o stea sau un fulg de nea (ca și cum ar fi totuna – dar n-ar fi prima data când ii zic stea fulgului de nea; bănuiesc, totuși, ca nu se simte jignită steaua și nici fulgul de nea nu se simte jignit). 

A treia oara am fost mai inspirata și am reușit o floare! 

Mi se pare chiar drăguța, confecționată din fâșii lipite în forma de petale și trei zulufi – în mijloc e o bulina aurie din cuibul 10 al bradului-calendar. Am atașat o agățătoare (din fășie de hârtie) și gata floarea de agățat în brad – dar au mai rămas fâșii. Și-atunci mi-a venit ideea unei sorcove!

Am luat un bețișor pentru frigărui, am ondulat fâșiile folosind foarfeca (latul), apoi le-am prins de bețișor. Mai apoi, am înfășurat pe bețișor alte fâșii de hârtie. Și gata sorcova! Didi a luat-o și-a plecat la colindat înainte de a fi momentul pentru sorcovit.

Mersul cu Sorcova

E un obicei vechi-vechi, afirma etnografii, și e practicat în prima zi a anului, în special de copii.

La început, Sorcova era o crenguță înmugurită de măr, corcoduș, gutui sau vișin care se punea în apa de Sfântul Andrei și până în prima zi a anului (de Sfântul Vasile) era înmugurită (înverzită).

Cu aceasta ocazie se urează de sănătate, de putere, de tinerețe celor care sunt colindați, prin atingerea ritmica a Sorcovei de umărul gazdei. Nici animalele, păsările de curte, vacile, oile etc. nu sunt omise de la urări.

Sorcova era considerată o bagheta magică prin care celor sorcoviți li se dădea sănătate și putere.

Textul colindului Sorcova diferă ușor în funcție de regiune. 

Nota. Fotografiile sunt editate in programul experte.com (redimensionari s.a.) si in photocollage.com pentru ca nu mai pot accesa programul preferat: online image editor (eroare de timp, zice: site-ul s-a incarcat tarziu) Un nou motiv de intarziere, pana am gasit altele si m-am obisnuit cu ele.

Cu bucurie, sanatate si toate bune sa petreceti Craciunul! 

Sa ne bucuram de darurile care ni s-au dat!

❤ Craciun binecuvantat!  ❤

Bradul din clesti de rufe. AEC 3

Cleștii de rufe m-au nedumerit un timp. Deși am văzut cam cum pot fi folosiți pentru a deveni obiect decorativ nu am reușit sa aleg – aveam senzația ca n-o să-mi iasă mai nimic. Și... Hm. Iată ce-a ieșit:

În cuibul trei al bradului-calendar pentru Adventul Exploratorului Creativ am descoperit șapte clești de rufe: doi mari, doi mijlocii și trei mici. Am zâmbit. Clești mici-mici am mai folosit, pentru mărțișoare, dar pe cei mari ii știam numai având utilitatea de a prinde rufe pe sarma.

Am folosit cleștii mari, formând din ei o forma de brad. Am vopsit cu acrilice și am ornat bradul și pe o parte și pe cealaltă cu biluțe din polistiren (din cuibul patru al bradului-calendar amintit) și cu paiete. Beteala e fir auriu. În vârf am lipit steaua din ghips descoperita în trusa exploratorului creativ. Am colorat-o cu acrilice și am lăcuit-o.

Nefiind atenta când am lipit-o, am lipit-o invers – adică, având doua colturi în sus. Și am fost întrebată ce vreau sa transmit. M-am prins mai greu de sensul întrebării, dar am avut bafta: s-a dezlipit ușor și am așezat-o corect.

Bradul poate fi agățat, dar are echilibru și așezat.

În legătura cu Moș Crăciun... O-hooo! Am fost întrebată dacă știu ca a trecut Halloween. Da, știam, dar... Cred ca arata așa de aiurea pentru ca i-am făcut un fes prea mare, iar melana prinsă la fes e prea multă și banda prea lata (arata ca și cum ar fi legat la cap).

Oricum, și Moș Crăciun are echilibru dacă e așezat. Dacă îl strâng de cap îl pot prinde și pe ramura de brad.

Cele doua ornamente sunt terminate de ceva timp doar ca... acum le-a venit timpul pentru publicitate.

Glob din carton colorat

După cum am mai spus: când piticii (din capul meu) sunt aliniați nu mă pot opune. 😊

Pentru jocul-concurs Ornamente pentru brad MNiko a lucrat un glob din fâșii de carton care mi-a plăcut foarte mult. Și-am făcut și eu unul, doar că eu m-am lăcomit la fâșii (piticii s-au lăcomit, de fapt).

Are dimensiunea unei mingi de ping pong (pe o astfel de minge am mulat fâșiile de carton pentru a le curba cât de cât fără cute).

După ce am tăiat fășiile (c-o foarfecă zimțată) le-am lipit la centru.

Pe fâșia verde am presărat sclipici verde.

Ciucurele e făcut din ață aurie, lucioasă și capătul cu „nod” e introdus într-o mărgea-filigran, argintiu-patinat. Înainte de a uni fâșiile la celălalt capăt am fixat ciucurele.

Agățătoarea este o „șaibă” aurie de la un șirag de mărgele „dezafectat” – e lipită cu silicon, să se fixeze bine și agățătoarea și fășiile de carton.

Globul se încadrează la grupa 4 a jocului amintit la început. Nu actualizez postarea respectivă deoarece s-ar putea să se plictisească cei care ajung acolo pentru a doua oară.

👀 La mulți ani! 2023! 👀

Ornamente de brad 13-18 decembrie

Pentru grupa 3 de ornamente (13-18 decembrie) am reușit să realizez o mini-coroniță ornament, dar pentru a mă califica pentru jocul-concurs Ornamente de brad ar trebui să confecționez cel puțin trei, din cele ca teme la Adventul fotografic: 1. trenuleț (13 decembrie); 2. om de zăpadă; 3. Steaua Crăciunului; 4. ren; 5. Moș Crăciun; 6. coroniță (18 decembrie).

Mi s-a făcut brusc „poftă” să lucrez o coroniță ornament pentru bradul de Crăciun și am făcut-o mai repede decât mă așteptam deși nu aveam decât o vagă idee din ce aș putea s-o lucrez. M-am gândit la mai multe materiale dar căutând ceva potrivit am dat de un rest de material din care-mi făcusem o rochie de Revelion pe la mijlocul anilor 1990: auriu metalizat (lamé). În momentul în care am descoperit bucățica de material mi-am și imaginat cum va arată coronița... Ca în poza de mai jos (dar mult mai reușită în realitate)

Am înfășurat o fâșie de material pe un inel de perdea

apoi am folosit hârtie-sfoară de la un buchet de flori pentru a „întrerupe” metalizatul. În poză nu se vede (prea clar) contrastul fin dintre hârtia mată și auriul metalizat.

Și am atașat „boabe de ilice” cu frunze (din fetru boabele, din „hârtie buretată” sunt frunzele – e și o sclipire roșie pentru că am lipit o paietă roșie).

Ca de obicei, în poze nu am reușit să redau culorile reale. Îmi place surprinzător de mult cum arată această mini-coroniță. Probabil că anul viitor, dacă dau de ea, nu-mi voi da seama că eu am făcut-o (mi s-a întâmplat cu un obiect lucrat de mine, cu un desen și cu texte – sunt multe texte care mi-au devenit necunoscute peste ani). Mdeh! La ce mă pot aștepta de la un neuron înconjurat de pitici?

Total fără legătura cu jocul-concurs amintit mai sus

Pe blog la MNiko am văzut o decorațiune fes tare drăgălașă și mi-am amintit că lucrasem și eu câteva, cu ani în urmă.

Căutând fesurile am dat și de globurile din hârtie, carton și staniol.

Am mai găsit (când lucram la trenuleț) și brăduții din hârtie – împodobiți cu nasturi și alte cele pe care i-am făcut cândva.

Acum arată cam sfrijiți pentru că au stat câțiva ani pliați într-o cutie.

Ornamente de brad 7-12 decembrie

Grupa a doua de ornamente ar fi trebuit (un fel de a spune) să fie gata între 7 și 12 decembrie, dar mie nu mi-a ieșit figura. Aici am câteva ornamente – trei sunt obligatorii pentru a participa la concurs – dar nu știu dacă pentru grupele rămase voi reuși să fac măcar trei ornamente.

Jocul-concurs Ornamente de brad se desfășoară pe etape, să zic așa, ornamentele urmând a fi cele care constituie „cuvinte cheie” în calendarul de Advent: Adventul fotografic, mai precis.

Pentru săptămâna a doua din decembrie temele pentru Adventul fotografic au fost:

7. Lumânare/lumânări. Trei lumânări din fetru, umplute cu vată – flacăra e din vată, vopsită. Lumânarea din mijloc e înaltă de 4 cm (2 cm are flacăra = 6 cm); celelalte două au 3 cm lungime plus 2 cm pentru flacăra. 

Pe „ceara” scursă am lipit sclipici. Cele trei lumânări sunt lipite pe o crenguță de brad artificial. Agățătoarea ornamentului e prinsă de lumânarea din mijloc.

8. Stea. Steluța ornament e din carton roșu („diametrul” e de 4 cm); am presărat sclipici roșu (l-am lăcuit, să nu zboare), am lipit un romb portocaliu (din plastic) și o floricică albastră (tot din plastic). 

De ce rombul și floricica?! Erau pe-aproape (de fapt, am vrut să fac stea din romburi, dar s-a dovedit a fi prea complicat)

9. Brad. Bradul e înalt de 16 cm; lățimea („crengile” de la bază din vârf în vârf) e de 15 cm. E din fetru vernil – culoarea e foarte frumoasă (= mie-mi place foarte mult) dar poza e foarte nereușită. Bradul e împodobit cu ceva mărgele albe și roz, iar „beteala” e din șiragul de mărgeluțe de la jaluzelele desființate.

După ce l-am tăiat mi-a dat seama că e prea mare! Aș fi terminat mai repede dacă gândeam mai repede: un brăduț mititel ar fi fost mai ușor de făcut, ar fi arătat mai bogat și s-ar fi potrivit mai bine agățat în bradul de Crăciun – și acesta are agățătoare, doar că are nevoie de un brad mai mare (să nu fie agățat în partea de jos a unui brad mic).

10. Sanie. Sania e din staniol. Am făcut tuburi din staniol (înfășurând staniolul pe un bețișor pentru frigărui); în tuburi am introdus sârmă moale (pentru mai mare rezistență). 

Cu agățătoarea pentru brad a fost mai greu pentru că nu nimeresc centrul de greutate și săniuța stă înclinată când o atârn în brad.

11. Zăpada. Aici am participat numai la fila din calendarul Advent fotografic.

12. Șemineu.

Șemineul a fost un fel de obsesie, așa că l-am lucrat repede și cu pasiune – ori viteza ori pasiunea mi-au pus frână în gândire și unele operații (vopsirea în interior, de exemplu) le-am făcut în ordine greșită (în sensul că a fost mai dificil să vopsesc interiorul după ce am montat exteriorul).

Flacăra este dintr-o petală de la o floare (material textil) dintr-un fost mărțișor, iar "buștenii" sunt cilindrii din hârtie maro.

Jocul-concurs se încheie în 31 decembrie. Voi rămâne în joc – pe cât posibil – dar îmi e destul de clar că pentru concurs voi fi descalificată. 😊

Ornamente brad 1-6 decembrie 2022

În luna decembrie, cu multele ei sărbători, am senzația că timpul curge mai repede pentru că abia mă trezesc (aproape în zori de zi), clipesc de câteva ori și e deja seară – spre noapte.

Acceptând provocarea Adventul fotografic știam că nu pot face față zi de zi unei postări cu fotografii și confecționare de ornamente pentru bradul de Crăciun. De ce am intrat în joc, totuși? Îmi plac „colegele de atelier” – în primul rând. Apoi, pentru că îmi place să meșteresc una-alta și aceasta e o super ocazie, dar am intrat în joc și pentru că mi-am spus ceva de genul „poate reușesc să organizez lucrurile”. Poate – doar poate! - aș fi reușit să postez la timp fără să se adune și altele la cele obișnuite.

Pentru jocul-concurs Ornamente de brad (săptămâna 1-6 decembrie) am reușit să definitivez ornamentele.

1 decembrie: tricolorul. Acum, când privesc cojile de fistic colorate în roșu, galben și albastru mă întreb unde mi-o fi fost mintea când am ales să-l fac? L-am făcut, îl prezint:

2 decembrie: cadou. La capitolul cadou m-am descurcat ceva mai bine: am făcut trei, dar aici prezint un al patrulea – e cutiuța în care am „împachetat” gnomul pe care l-am oferit în dar.

Cutia e din carton de la rola de șervețele, învelit în staniol.

3 decembrie: conuri de brad. Atunci când culeg conurile sunt, de regulă, „strânse” – dar aproape imediat se deschid și nu mai păstrează formă asemănătoare unei lumânări, ci iau forma unui brăduț, așa că nu mă descurc nici cu ele foarte bine.

Conului vopsit cu alb și „suflat” cu sclipici (care nu lucește în poză) i-am atașat o fundă aurie (care nu lucește-n poză).

4 decembrie: clopoței. Am confecționat clopoței din carton portocaliu decorat (un fel de-a spune) cu ojă argintie – după modelul prezentat de Niko. Cred că nu am „rulat” suficient rotundurile din carton și clopoțeii mei arată altfel decât cei pe care i-am imitat – să mă mai bazez și altădată pe memorie!

Clopoțelul din metal a fost cândva în colivia papagalului alb (peruș) Kiki.

L-am recondiționat cu lac, sclipici argintiu și iar lac (să nu zboare sclipiciul) – agățătoarea e dintr-o agrafă pentru hârtii.

5 decembrie: cizmuliță. Șoricelul Bo se întreba ce este obiectul roșu din zăpadă. Între timp a aflat că e o cizmuliță. De fapt, acum sunt două: cizmulițe pentru Moș Nicolae – sau ale lui Moș Nicolae?! Nu e prea sigur.

Le-am confecționat din două pet-uri inspirându-mă dintr-un video recomandat de Niko – un link în text, spre final. 

Sigur că sunt departe de sursa de inspirație dar... pe acolo, cu ce-am avut prin casă. Mărgeluțele sunt de la o jaluzea verticală desființată (le-am argintat cu ojă).

Cataramele sunt grele și din acest motiv cizmulițele nu prea se potrivesc agățate pe ramuri de brad fragile, deși au „agățători” în spate (am gândit cu întârziere când am ales cataramele dar altele – ușoare și sclipicioase – nu am avut).

6 decembrie: îngeraș. În viteză, nu mi-am amintit că am un îngeraș auriu pe undeva așa că am prins în brăduț un îngeraș (vorbă să fie!) stilizat, confecționat (transformat) cu ani în urmă dintr-o floare de rever de la o nuntă. M-am gândit, totuși, să confecționez un îngeraș și l-am făcut din pene și fulgi de guguștiuc. 

N-am jumulit niciun guguștiuc, doar am adunat pene și fulgi de care guguștiucul se scutura.

Urmează să „documentez” celelalte zile pe care le va petrece prin pădure șoricelul Bo.

Steaua pe zapada. Advent ziua 8

În drumul lui la întâmplare i-a ieșit o steluță în cale; șoricelul Bo o privea cu mirare cum lucea pe cărare. El știa – chiar foarte bine – că stelele sunt pe cer nu pe drumuri, prin păduri. S-a gândit așa-ntr-o doară: „poate asta-i steaua mea și-a venit să ne cunoaștem”. 

În naivitatea lui, nu știa micuțul Bo că stelele nu se prezintă celor pe care-i călăuzesc. Ele doar se-arată, poate, dar pe cer, la înălțime, și cine le știe bine le urmează – poate da sau poate ba. Stelele nu stau de vorbă, ele doar sclipesc pe cer, dar mai este câte una, curioasă-n felul ei, și coboară pe pământ ca să simtă una-alta dinspre vietăți ca noi.

Bo privește cu mirare și gândește-n sinea lui cum s-ajute mica stea să ajungă iar pe cer. Totuși, s-a gândit mai bine – cu mintea lui de șoricel – că steluța s-ar putea afla acolo din voia sa, cu scop sau ba. I-a chițăit îndelung, dar n-a primit un răspuns. A rămas un timp cu ea, poate, poate o afla ce o fi cu mica stea... Brusc, șoricelul-și amintește că există un brăduț care așteaptă să fie împodobit! Deci așa treaba cu steaua! Ea venise pe pământ să fie steaua magică în bradul de Crăciun!

În Adventul fotografic ziua 8 este cu stea și-am adus-o pe a mea – cam târziu, ce-i drept. (text publicat în 12 decembrie).