luni, 23 martie 2020

Parfum de iarnă

Ieri seară, pe la ora 20, auzeam picături căzând pe tabla ondulată de deasupra unei uși a magazinului de la parter. Cu două seri înainte plouase și a trebuit să-i dau lui Miki pelerina de ploaie - și nu prea îi place să o îmbrace, așa că nu voiam să plouă. În seara aceea când a plouat aerul mirosea a curat, așa cum nu l-am mai simțit de foarte mulți ani în oraș! A fost o plimbare superbă! Aer curat, străzile pustii.
Aseară a nins! Când am privit pe fereastră era mirific cum cădeau din cerul negru catifelat steluțele argintii. S-a depus un strat de circa un centimetru dar numai pe mașini și pe crengi. Am făcut și fotografii - de la fereastră; pe stradă nu pot (mai ales cȃnd plouă sau ninge) pentru că Miki nu vrea să stea locului până reglez eu telefonul pentru poze. Aerul era parfumat a iarnă, a iarnă adevărată, iarnă din copilărie! Era rece și cerul cernea peste noi. Zăpada depusă era apoasă - știam că nu va ține până a doua zi dimineață și de aceea am făcut fotografii (vorbă să fie!) noaptea.
În poza imediat următoare se vede o pată închisă la culoare, pe o creangă. Sunt doi guguștiuci - cei care vin regulat și se hrănesc de pe pervaz. M-am și speriat când i-am văzut! Nu-i mai văzusem niciodată acolo noaptea! Poate că au mai fost și nu i-am observat, dar e puțin probabil pentru că obișnuiesc să fumez în balcon și sigur i-aș fi văzut. În realitate li se vedeau inclusiv ochișorii în lumina palidă, dar poza e sub orice critică (o postez pentru mine, să nu uit că m-au speriat! am crezut că e bolnav unul și n-a putut zbura la cuib).
Știu despre guguștiuci că în perioada aceasta (februarie-martie) se formează perechile, care vor fi împreună pe întreaga perioadă de “ouare” și unii chiar mult după aceea, și caută loc pentru cuib - masculul îi prezintă “ei” mai multe locuri și ea va alege unde vor construi cuibul ca o platformă, din crenguțe, prinse lângă tulpina arborelui (preferă foioasele - teiul intră în categoria foioaselor și m-am gândit că, poate, vor alege să-și facă în tei cuibul, să fie aproape și de sursa de papa). Guguștiucul “el” este foarte viteaz: se ia la “ceartă” și cu porumbeii care vin la grăunțe. Îl ajut și eu pe micuț, e drept, și doar că nu-mi ciugulește din palmă. Micuța nici nu știu dacă e pui sau ba… E mititică și pare că nu se descurcă să mănânce grâu… Habar nu am, cu certitudine, care e “ea” și care e “el”, dar îmi dau cu părerea în funcție de ce comportament și mărime au. “Ea” - ceea ce mi se pare ciudat, cumva - nu are “inelul” negru pe gât - are doar o liniuță, ȋntr-o parte.
În pozele de mai jos: ea cu spatele
Ea cu fața
Amândoi (el e mai sus)
Cred că e clar: evit televizorul, nu reușesc să mă concentrez nici la citit și nici la puzzle; curățenie n-am chef să fac, de gătit nu știu să gătesc, pe Miki o mai plimb doar diseară… și nu prea am ocupație.

8 comentarii:

  1. Sa ne mai povestesti despre zburatoarele tale!
    Astazi am spalat toate presurile, adica am inceput mai pe ocolite curatenia de Paste! :) Si mi-am mai aranjat floricelele. Si am pus seminte de busuioc, un pic intarziat. Incepeam din februarie. Ti-am mai spus, curatenia pentru mine este supapa perfecta, dupa care imi vin ideile... geniale! :D Revino-ti si asculta-l pe Gheorghe Iovu! Si cred ca din poza a doua s-ar putea naste niste efecte. Schimba-i culoarea si bag-o la caleidoscop sa vezi ce iese!
    Pupici si smile! The show must go on! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Azi am urmarit gugustiucii aproape doua ore! :)) Ea ramanea - cred, totusi, ca e un pui!!! - si el zbura el stie unde, apoi revenea. M-am distrat vazandu-l cum se infoaie, topaie ca o vrabie si hop! pe spinarea unui porumbel, sa-l alunge. Cate un porumbel se infoia si el si zbura gugustiucul! Ma bucur ca ea stie sa manance... Zilele trecute lua bobul in cioc si il dadea afara - azi a papat grauntele. :)

      Am incercat faza cu facutul curateniei dar nu-mi iese. Cu aspiratorul ce mai dau, spal vasele "zilei"... dar nu am rabdare pentru mai nimic.
      Pfuuu!!! Am si eu seminte pentru busuioc! Acum ma duc sa le plantez! :)
      Am in grija florile mamei... Trebuie sa fac un calendar, ca mereu uit cand le-am udat... :)
      Ma voi juca cu poza, doar ca trebuie sa gasesc un program care sa aiba si caleidoscop.
      The show must go on! <3 Multumesc, Suzana draga! Pupici! si smile! :)

      Ștergere
  2. Mie nu mi-a placut zapada asta. Mi-a stricat florile din gradiona si erau atat de frumoase! Acum sunt toate pe jos si probabil in noaptea asta ingheata! :(
    Tare simpatici gugustiucii cum stau ei pe creanga si privesc in aparat!
    Ce puzzle faci? Si eu am o gramada dar acum cu Elisabeta nu mai am timp de ele! Am si niste Lego care trebuie sa il fac dar nu am apucat nici pe ala. Poate cand creste Elisabeta mai mare si o putem expedia la bunici! :))
    Seraa faina si spor in toate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oooh, floricelele... Sper sa isi revina! Isi vor reveni! Au plantele o mare putere de a trece peste "necazuri". Abia astept sa-mi zici ca si-au revenit! :)
      Cred ca sperau sa le pun, din nou, graunte. :)
      Din acela simplu; trebuie sa lipesc unul cu Colosseum-ul (500 piese) si am unul cu un munte din Oregon (1000 de piese, care e inca sigilat). :) In alte circumstante in nici doua ore as fi lipit 500 de piese fluierand. :) Lego n-am mai incercat din copilarie, dar tare mi-ar placea o motocicleta sau o masina de curse. :))
      Te cred! Cu ea alaturi timpul va e plin - cred ca nici nu stii cand trece ziua! <3
      Multumesc, Adriana! Noapte buna, zi frumoasa! Spor in toate! :)

      Ștergere
  3. Și la noi a nins abundent ieri și alaltăieri și sa depus un strat de zăpadă pe câmp de mai bine de un lat de palmă. Toată iarna nu am avut o zăpadă mai mare de două degete și care a durat mai puțin ca aceste aproaoe trei zile de zăpadă. 😞
    Astăzi chiar de ziua mea am suferit un frig prin oraș și bătea un viscol azi dimineață de aveai impresia că ești prin Siberia..

    Ps. Superbă perechea de turturici, asa le zicem noi 😊
    Seară Plăcută, Diana.!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La multi ani, Stef! Sanatate si multe, multe bucurii iti doresc! :)
      *
      Sa nu curatati zapada (sfatul "specialistilor")! Zic "specialistii" ca, de fapt, virusului la moda nu-i place frigul si moare! (la inceput ziceau ca moare la caldura si toti asteptam caldura! ce bine ca a venit iarna; nu?!) :)
      Si aici a fost foarte frig; a mai nins un pic si ieri noapte dar a mai ramas zapada doar pe la "colturi". :)
      Asa le zic si eu - imi place mai mult "turturea" decat "gugustiuc", dar am ales "exactitatea cuvantului". In alta postare am scris turturea. :)
      Multumesc, Stef! Zi senina iti doresc!

      Ștergere
    2. Îți Mulțumesc Mult pentru urari Diana, la fel îți doresc și eu !

      Așa cu zăpada, booon ! Atunci mă grăbesc până nu se topește toată să mai pun în niște butoaie în pivniță, iar din când, în când mă duc să mă mai spăl cu zăpadă, așa poate "fentăm" pe domnul Covid și îl convingem să ne lase în pace că nu i-am făcut nimic 🤣🤣🤣
      Multă vreme am crezut că gugustiucii sunt una și turturelele sunt altceva.. 😊
      Atunci să îți trăiască perechea frumoasă de turturici 🤗
      Multă sănătate și bucurii și din partea mea îți doresc.!

      Ștergere
    3. Cu drag!
      Multumesc!

      Sunt diferite; turturelele sunt maronii, cu "pete" mai inchise la culoare, dar gugustiucii sunt aproape in mod obisnuit numiti "turturele" - suna mai fain! :)

      Multumesc! Ma duc sa le hranesc! Una e pe o creanga in tei si face "galagie", sa stiu ca e acolo. :)
      Multa sanatate si bucurii iti doresc sa ai si tu!

      Ștergere

Comentariile sunt "moderate" si nu apar pe loc din cauza unor persoane care nu au ocupatie; le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.