Covid-19 și economia

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că trebuie mărită producția de echipamente individuale de protecție, din cauza cererii foarte mari, și educarea populației în a le folosi - lipsa acestor echipamente și utilizarea necorespunzătoare punând în pericol viața oamenilor în lupta cu noul coronavirus și alte boli infecțioase.

“Fără lanțuri de aprovizionare sigure, riscul pentru lucrătorii medicali din întreaga lume este real. Industria și guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a stimula aprovizionarea, pentru a ușura restricțiile la export și de a lua măsuri penru a risipi speculațiile și risipa. Nu putem opri COVID-19 fără să protejăm mai întâi lucrătorii din domeniul sănătății”, a declarat directorul general al OMS, Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus.

În baza calculelor făcute de cei de la OMS, se estimează că în fiecare lună sunt necesare 89 de milioane de măști medicale pentru protecția împotriva Covid-19. Pentru mănuși, această cifră se ridică la 76 de milioane, în timp ce cererea internațională de ochelari este de 1,6 milioane pe lună. Prețul acestora a crescut fabulos in ultimele luni. In ianuarie, in China, o farmacie a fost amendată cu 500 mii de dolari pentru că a mărit de șase ori prețul măștilor de protecție. In Romȃnia, oficilialii de la Consiliul Concurenței, la sfȃrșitul lunii februarie, erau in faza de cercetare a comportamentului companiilor care comercializează produse și echipamente de acest gen, in contextul majorării excesive a prețurilor acestora (de la 25 de lei cutia cu 50 de măști medicale pȃnă la 500 de lei). Ei vor să afle dacă aceste companii au ȋncălcat legea concurenței, mai ales că aceste măști sunt produse, preponderent, in China, de unde nu mai pot obține noi stocuri la acest moment, pentru a justifica, eventual, scumpirea.

Pentru a răspunde cererii globale în creștere, OMS estimează că industria în domeniu trebuie să-și crească producția cu 40%. Guvernele ar trebui să acorde stimulente pentru ca această industrie să crească producția. Ca o masură de protecție trebuie inclusă și reducerea restricțiilor exportului și distribuției echipamentelor de protecție personală și a altor materiale medicale.

Nu există nici o îndoială că piețele financiare arată acum un potențial perturbator semnificativ din cauza Covid-19, iar riscurile unei recesiuni sunt reale, dar pe termen scurt, afirmă specialiștii. Variațiile evaluărilor activelor subliniază incertitudinea semnificativă din jurul acestei epidemii, iar istoria ne avertizează să tragem o linie între vânzările de pe piața financiară și economia reală. Este dificil să vezi Covid-19 contribuind la dezechilibre financiare, dar stresul ar putea apărea din tensiunea fluxurilor de numerar (modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar), în special în întreprinderile mici și mijlocii. Efectul negativ va fi, în special, pe consum și investiții.

Scăderea consumului poate fi vazută de unii ca fiind un lucru bun, dar o ȋntrepridnere care-și restrȃnge activitatea sau e scoasă de pe piață concediază oameni și contribuie mai puțin sau deloc la bugetul național. Oamenii concediați ajung, cei mai mulți, in “grija”statului, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă. Statele care au investiții serioase, au redevențe serioase pentru diversele concesiuni etc. se pot descurca, statele precum Romȃnia mai puțin, nivelul de sărăcie crescȃnd.

Economia Chinei a suferit mult din cauza epidemiei, mai ales că ajutoarele externe au fost net mai mici decât în cazul epidemiei de Sars din 2002-2004, care n-a avut un impact așa de mare în afara granițelor Chinei. Și celelalte economii au de suferit, iar specialiștii afirmă că un ajutor financiar - în sensul scăderii fiscalitățîi - poate ajuta întreprinderile (mai ales pe cele mici și mijlocii). Și scăderea dobânzilor bancare este o soluție.

Din cauza globalizării, scăderile în industria producătoare de orice pot fi în lanț - de exemplu, China nu contează prea mult pe piața internațională a echipamentelor și pieselor auto dar poate afecta industria acelor țări care produc echipamente și bunuri finite cu aceste piese fabricate în China (valabil pentru relațiile economice între oricare state afectate de coronavirus) - pentru aceste produse, însă, pot fi găsiți alți producători. Piața electronicelor, însă, va fi mai mult afectată pentru că în China se produc cele mai mult (Apple, de exemplu, are producția în China).

România poate fi afectată economic prin bunurile intermediare exportate în Franța, Marea Britanie, Germania. Relația comercială a României cu China este mai ales pe import. Producția industrială poate fi afectată și mai mult la noi, în cazul acestor bunuri intermediare pe care le exportă România: piese, textile, grâne etc.. În industria manufacturieră, de exemplu, activitatea scade aproape constant și de anul trecut nu se mai fac angajări, dar în alte sectoare e nevoie de forță de muncă și aceasta este importată, în ultimii ani, din Asia.

Există și unele efecte… benefice: populația lumii a conștientizat că igiena este foarte importantă în ceea ce privește combaterea răspândirii bolilor infecțioase (nu știu cât îi ține năravul pe oameni și nu știu cum pot avea parte de igienă cei care, în Ro, nu au apă curentă și WC-ul în casă); la nivel mondial se pune acum accentul pe sistemul de sănătate din fiecare stat (și aici e mult de zis despre Ro mai ales); în China se modernizează liniile de prelucrare a alimentelor și a crescut controlul sanitar al acestora. În România nu se știe, cu certitudine, nici cauza poluării masive din unele orașe, unii cetățeni cumpără carne de la cei care le vând din portbagajul mașinii, și cumpără produse lactate vândute sub soare torid, pe borduri…

Resurse online:

Harvard Business Review:

https://hbr.org/2020/03/what-coronavirus-could-mean-for-the-global-economy

OMS:

https://www.who.int/news-room/detail/03-03-2020-shortage-of-personal-protective-equipment-endangering-health-workers-worldwide

*

https://www.vice.com/ro/article/5dmwj5/efecte-economice-coronavirus-in-romania

sursa foto: pixabay; autor foto: cdz