Poza de mai jos nu am ales-o întâmplător pentru jocul Reflexii in oglindă inițiat de SoriN și găzduit azi de Carmen pe blogul Între vis și realitate. Nu e tocmai o reflexie, conform jocului, dar e, totuși, una: peste timp - imaginându-mi că ovalul cu chipul tinerei e oglindă.
Luni - sau marți?! nu contează - m-a rugat o vecină să merg cu ea in piață să facă mai multe cumpărături și să o ajut la cărat, să nu facă zece drumuri. Era în jurul orei 11 - piața era aglomerată, dar nu chiar ca-n urmă cu 4-5 ani când am început să fac și eu cumpărături din piață, și mergeam de credeam că stau. Eu târam după mine un cărucior de piață, vecina, in fața mea, se oprea pe la tarabe. După ce am umplut căruciorul ne-am îndreptat spre una dintre porți, mergând încet, in urma altor bătrânei. Un bărbat înalt, solid, la vreo 50 de ani (după aprecierea mea de doi lei) se grăbea nevoie mare. La un moment dat era în fața mea, in spatele vecinei, și-l aud: Hai, babo, mișcă, că ne ia moartea aici! Nu sunt sigură dacă vecinei i s-a adresat sau doamnei care era în fața noastră cu câteva persoane și se deplasa cu ajutorul unui cadru, dar indiferent cui s-a adresat am simțit - aproape la propriu! - cum mi se adună tot sângele în cap.
Ce-am povestit s-a întâmplat în cel mult două minute de înghesuială. Nu i-am spus vecinei, nu le-am spus alor mei (încă). Cred că nu a observat nimeni ce am făcut deoarece m-am prefăcut că am treabă cu o roată a căruciorului pe care-l aveam.
Știiiiuuuu, e oribil ce-am făcut! In acel moment radiam de satisfacție! Și după vreo cinci minute îmi părea rău că l-am pus în acea situație... Poate că se grăbea la o nevastă cicălitoare sau la una bolnavă sau din ultimii bani și-a cumpărat acei cartofi... sau... sau... Mai apoi mi-a părut îngrozitor de rău, nu doar rău, dar mi-a trecut destul de repede, in ideea că ar fi trebuit să-și țină frustrările pentru el, nu să spună ce a spus - vecina alături de care eram a fost tare supărată auzind vorbele inițiale ale individului, dar mai apoi s-a înseninat puțin, când tipul aduna cartofi in înghesuială. Acea slabă consolare a ei mi-a mers la suflet. Știu că îmi voi primi răsplata: acțiune și reacțiune, așa-i legea. 😃 Și... mai știu un lucru: aș face la fel dacă aș mai avea parte de-o ocazie asemănătoare. Ups.
Sursa foto: https://pixabay.com/users/beasternchen-32364022/ (generată cu IA)
Hahaha...ai avut o reactie SUPER! Individul si a primit rasplata! Felicitari!
RăspundețiȘtergereM a distrat ca unul de 50 ii vede pe altii batrani, dar el uita poate ca in ochii celor de 30 si el e un babalac!
Mdaaa, ce sa mai zicem... adevarat este ca Dumnezeu nu doarme!
Mama saraca si ea merge la cumparaturi, de cateva ori, ca nu poate cara,de aceea prefera sa mearga si de trei ori, doar la alimentara de cartier. Luni sau marti, saraca, s a impiedicat si a cazut pe genunchi si s a proptit cu palma...of ce spaima am avut! Doamne fereste sa isi rupa ceva!!! Are numai vanatai ..ce greu e batran si singur!!! 💖
Pupici si imbratisari de la trio pentru Quattro 😘🍀🐾💞🫶🏻🤗😘
Vaaai... Sper că nu va avea urmări de la căzătură. Sunt așa de fragili, dragii de ei. Și apare câte un amărât ca cel de care am zis....! Iar mă enervez! 😔 Poate va afla și ăla ce înseamnă să fie vârstnic...
ȘtergereDaaa, e tare greu bătrân și singur... Uf. In anul 2020 as zice că am înțeles mult mai bine ce înseamnă pentru unii bătrânei să fie singuri... Erau speriați că-i vor scoate din casă, că vor fi amendați dacă nu se grăbesc să-și cumpere ce au nevoie in timpul permis prin ordonanța militară (unii deplasandu-se greu de tot)...
Sănătate multă și pentru mami a ta. 💞
*
In astfel de faze e de groază cum crește răutatea in mine... Pentru că ai amintit de Dumnezeu: din acest punct de vedere am reacționat total greșit - "pedeapsa" de la Dumnezeu trebuie să vină, dacă e cazul. 😊 Dacă i-aș fi rupt punga din greșeală s-ar fi putut spune că am fost "unealta" de care s-a folosit divinitatea să "echilibreze" lucrurile. 😏
Chiar așa! 😃 Individul se simțea tânăr printre bătrânei, deh.
Îmbrățișări și gânduri bune de la quattro pentru trio! 😘🐾💕🌷💗🌹💞
Pe cuvant daca mi-as fi imaginat ca poti face un astfel de gest. Sa-l fi luat la rost, intelegeam...
RăspundețiȘtergereUnele personaje chiar au o nesimtire maxima. Nu se stie daca nu vor ajunge si ei asa. Nu prea gandesc mare lucru, doar se grabesc.
As zice ca bine ca nu a observat gestul, ca nu ai de unde sti daca nu devenea si violent. Asta zic si eu subiect palpitant.
Sper sa nu se mai repete faza. Pupici, Diana draga!
Un final de saptamana linistit!❤️😘
Din păcate, pot... uneori 😔 Nu mă laud, doar constat. 😊 În legătură cu unele chestiuni aproape că devin "sisi setat pe turbare"...
ȘtergereCuvintele nu l-ar fi "atins" pe individ - oricum, dădeam mărunt din buze, pentru că nu-mi venea nimic să-i spun... Gestul, i-ar fi fost imposibil sa-l observe - prea era ocupat să împingă oamenii.
Și eu sper! Oricum, dacă nu am cu ce sa sfâșii o pungă... 😃 Acul in cauză îl port extrem de rar (e cam "periculos" și cum sunt destul de căscată...) - îl aveam pentru că se asorta cu cerceii din acea zi, cercei pe care destul de rar ii port, iar umbrelă nu prea mai car după mine. 😊 In acea zi totul a cam fost "pe rar".
Îți mulțumesc, Suzana dragă! 😘💗 Weekend liniștit și pentru tine! Pupici!
Adica au fost o gramada de sincronicitati. Poate ca personajul
Ștergeresi-a invatat lectia? Ar fi un frumos final de poveste...
Pupici si weekend placut, Diana draga!❤️😘
Raspunzand la comentarii am realizat coincidențele... E ciudat creierul... 😃 Dacă, ani in urma, nu-mi sfasiam propria pungă cu spița unei umbrele sunt sigură că așa ceva nu mi-ar fi trecut prin minte în piață, pe loc.
ȘtergereFinal de poveste o fi, dar nu-l vom ști niciodată. 😊 Totuși, cred că omu' n-a învățat ceva.
Mulțumesc, Suzana draga! 💗😘 Pupici!
Cunado la gente se pone malcriada merece un castigo. Te mando un beso.
RăspundețiȘtergereLo ideal sería que no nos hiciéramos justicia a nosotros mismos, pero... 😊
ȘtergereTe mando un beso.
:)))) Am ras copios si am simtit si satisfactie, sa spun sincer, ca individul si-a "luat-o". A meritat-o din plin, desi nu cred ca a invatat ceva din patanie. Mie nu mi-ar fi trecut prin cap sa fac asta, nici nu port ace - decorative sau nu - atunci cand ies in oras....dar mi-ai dat o idee. :)))
RăspundețiȘtergereCred ca as fi spumegat la fel de tare daca l-as fi auzit, poate ca l-as fi intrebat de mama daca tot asa i se adreseaza, desi nu m-ar mira sa fie tot atat de nesimtit si cu parintii.
Satisfacția mi-am recunoscut-o și eu... Încă o simt, chiar daca nu-s foarte mândră de mine. 😃
ȘtergereCred că mi-a dat prin minte doar pentru că mi-am făcut-o singura, cândva, iar acul a fost "la fix". Nici eu nu (mai) port ace de gen, in general - îl am din tinerețe, când, într-o vreme, purtam cravate. 😃
Faptul că nu am găsit ce să zic m-a determinat să "trec la act"... Aproape sigur: omu' e bădăran și cu apropiații, cuvintele nu-l ating.