Cu
gândul la păsări (MFC)
mi-a revenit în minte întrebarea din titlul...
În
2018, când am desenat o rândunică pentru Provocări verzi, m-am întrebat același lucru; și înainte am mai
întrebat și după.
Cândva, în copilărie, ani de zile
într-un colț al balconului a fost un
cuib de rândunele. Veneau acolo în fiecare an, meștereau
la
cuib (deși
nimeni nu-l atingea),
făceau ouă și își creșteau puii. Multe ore faine am petrecut
urmărind, de la o distanță care să li se pară sigură
rândunelelor, viața lor în cuib. Până într-un an, când urma să
fie închis balconul și au stricat cuibul – l-au stricat înainte
de a reveni rândunelele în Ro. Cât am mai plâns atunci! Orice
rândunică vedeam mă gândeam că ar putea fi dintre cele care știau că la noi au o
căsuță.
În acei ani erau multe – le vedeam zburând prin zonă. În
ultimii ani nu am mai văzut niciuna! S-o fi întâmplat ceva cu ele
sau nu le mai place în orașul
de la poalele Tâmpei sau
nu le
mai place, în general, în orașe?
Le-or
fi alungat pesticidele
pe care umanii le folosesc pentru a scăpa
de insectele așa-numite deranjante sau fără sens pe lume, cum cred unii? Rândunica,
în
principiu,
se hrănește
din zbor cu insecte, și tot din zbor bea apă
(uneori
mai papă
și păianjeni și alte artropode, și foarte rar semințe sau fructe
mici).
Folosirea
pesticidelor
și în agricultură
(nu doar în orașe) duce la scăderea
sursei de hrană
pentru
rândunele...
Reducerea
„cantității”
de insecte conduce la declinul speciei.
Cuibul
din balcon semăna foarte bine cu cel din imaginea preluată de pe
pixabay - motivul pentru care am ales această foto („intrarea”
mi se părea uimitor de mică).
Foto.