Opt citate despre cutremur

Azi se împlinesc 48 de ani de la cutremurul din anul 1977 - s-a produs la ora 21:21, într-o vineri și a fost de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 zic alții), cu o durata de 56 de secunde. Peste 1500 de oameni și-au pierdut viața (cei mai mulți în București); peste 11 mii de oameni au fost răniți (cei mai mulți în București) și s-au prăbușit sute de clădiri (cele mai multe in București).

Romania este una dintre țările cu potențial seismic ridicat, zona seismică Vrancea fiind cea mai activa, dar seisme puternice s-au produs în trecut și în Marea Neagră. Altfel spus, un cutremur cu magnitudine 7 este posibil oricând.

De la începutul lunii februarie (a.c.), in România s-au produs 18 cutremure, cu magnitudini cuprinse intre 2,3 și 4,4.

Cel mai puternic seism din România s-a produs în zona Vrancea, la o adâncime de 160 km, in anul 1802, de ziua Sfintei Parascheva - a fost numit Cutremurul cel Mare.

Din cutremure puternice scapă cei care au noroc. Sigur, cei care sunt pregătiți 😊 au mai multe șanse de supraviețuire dacă... au noroc.

Clădirile zgârie nori din zone sensibile seismic, parcările subterane, tuneluri pentru metrou sau străzi nu sunt cele mai potrivite pregătiri în caz de cutremur. Sigur, se aplica cele mai noi standarde în construcții. Hm. Măcar de s-ar respecta, dar nu prea pare: cade tencuiala peste copii, la școală, sau in apartament, peste familii, fara cine știe ce mișcări tectonice... Se autorizează modificări de toate felurile la parterul imobilelor...

Gata! Fie ce-o fi! Ideea era sa scriu citate despre cutremur, și să înscriu link-ul postării în tabelul jocului Citate favorite, găzduit de Suzana pe blogul Floare de colț. Sigur, am vrut și să subliniez cât de praf în vânt e omul în comparație cu natura (de care își cam bate joc pentru a satisface zeul profit).

Citate despre cutremur

1. Marele cutremur va avea loc în luna mai, când Saturn va fi în Capricorn, Jupiter și Mercur in Taur, Venus in Rac și Marte in zero. (Nostradamus) Predicția apare în The Man Who Saw Tomorrow, 1981, film in stil documentar despre predicțiile astrologului și medicului francez Michel de Notredame.

2. Nu poți câștiga un război mai mult decât poți câștiga un cutremur. (Jeannette Rankine, psiholog)

3. Pe măsură ce seismologii au câștigat mai multă experiență din înregistrările cutremurelor, a devenit evident că problema nu poate fi redusă la o singură accelerație de vârf. De fapt, are loc o frecvență completă a vibrațiilor. (Charles Francis Richter)

4. Dezastrele se întâmplă. Încă nu avem cum să eliminam cutremurele, incendiile, uraganele, inundațiile sau secetele. Ne descurcăm cât de bine putem, pregătindu-ne cu standarde în construcții împotriva pericolului, cu diguri, și punând bani deoparte pentru a curăța ulterior. (Seth Shostak, astronom și autor american)

5. Cât de teribil de sincere trebuie să fie spusele furtunilor și cutremurelor pentru cei obișnuiți cu ipocriziile blânde ale societății. (John Muir, activist de mediu, autor; n.21.05.1838-d.24.12.1914)

6. Fie că e un tsunami, fie că este un uragan, fie că este un cutremur, când vedem aceste mari acte fatale și naturale, bărbați și femei de orice etnie sau convingere se adună și vor doar să ajute. (Martin Luther King III)

7. De fapt, sunt peste 700 de studii de caz care arată că, mai ales în vremuri de criză, ne arătăm cel mai bun sine; și obținem o explozie de altruism și cooperare. Acest lucru se întâmplă din nou și din nou după dezastre naturale, după cutremure, după inundații. (Rutger Bregman, istoric și autor olandez)

8. Un cutremur este atât de amuzant când se termină! (George Orwell)

Foto: https://pixabay.com/users/tumisu-148124/

Risc seismic. Evacuare forțată

Prin anul 1994 s-a venit cu ideea expertizării tehnice a construcțiilor cu risc seismic și pentru cele expertizate, constatate că au risc seismic I (adică risc de prăbușire totală sau parțială) s-a apelat la „bulina roșie”. Urmau consolidările. Unele clădiri au fost consolidate. Probabil că există și oameni mulțumiți, dar pe unii i-am auzit reclamând că le-au fost, efectiv, stricate apartamentele. Dacă proiectul va deveni lege, bulinele vor fi înlocuite cu panouri de avertizare la intrările în spațiile respective, după primirea raportului de expertiză tehnică.

Consolidările s-au oprit din mai multe motive, între care cel mai important: oamenii nu voiau să-și părăsească locuințele pe termen de... Cât timp le ia, în general, constructorilor din Ro să termine ceva atunci când sunt plătiți de stat?! Dar consolidările nu sunt plătite tocmai de stat! Fiecare cetățean care „beneficiază” de consolidarea imobilului va trebui să plătească în rate toată afacerea, în termen de 25 de ani (șeful guvernului tehnocrat și acoliții lui, în 2017, voiau că termenul să fie de 5 ani). Cinci ani e perfect; nu?! În imobilele cu mare risc seismic stau numai bogătași! De n-ar fi plini de bani de ce ar sta în astfel de imobile? După ce-au terminat ratele la cumpărarea apartamentelor și-au trăit viața tot mai greu (cei mai mulți) iar acum, bătrâni sau aproape ajunși la bătrânețe, cu pensii de mizerie, vor avea de plătit rate pentru consolidare. Numai gândul că vor fi mutați cu forța din casele lor i-ar putea ucide pe vârstnici!

Se instituie ipoteca (în beneficiul statului, probabil) pe imobilele acestea și proprietarii trebuie să-și plătească ratele conform calculului „per suprafață locuință”. Se va pune poprire pe veniturile proprietarilor (pensii, salarii)? Ce se întâmplă în cazul celor care trăiesc din „venitul minim garantat” sau pensii atât de mici încât ar rămâne fără bani de utilități și/sau strictul necesar? Ce se va întâmpla în cazul imobilelor despre care e posibil să se constate că e mai mare daraua decât ocaua (adică, e mai ieftin de demolat decât de consolidat)?

„Tehnocrația” a leșinat, a fost lăsată baltă ideea. „Social-democrația” și ceva „tehnocrație” au fost resuscitate, ideea a-ncolțit din nou: prin proiectul de lege, în dezbatere publică, aflat pe masa deputaților de azi. Camera deputaților e forum decizional (senatorii au votat proiectul de lege în 2018).

Clădirile multietajate cu destinația principală de locuință vor fi incluse în programul de reabilitare seismică dacă întrunesc cumulativ următoarele criterii:

a) prezintă un regim de înălțime de minimum P+3 etaje și minimum 10 apartamente;

b) valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g (risc de prăbușire totală sau parțială la un eventual cutremur)

Nu știu să "traduc" a doua condiție. 

Expertizarea tehnică a clădirilor cu destinația de locuit sau a altor spații publice, precum săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică, se va face la solicitarea proprietarilor, dar un rol important în identificarea clădirilor susceptibile să intre în programul de reabilitare seismică va reveni primăriilor. Intră în program construcțiile de dinainte de anul 1978.

Ce scrie în proiectul de lege

Proprietarii nu se vor mai putea opune consolidării. Primarul (nu el, personal, dar să fie mai scurt) notifică proprietarul că trebuie să se mute; apoi îl renotifică, apoi obține de la judecător o ordonanță președințială pentru evacuare și „specialiștii în evacuări” încep să-i scoată omului din casă ceea ce acesta crede că are nevoie să ia cu el în locuința temporară, până la terminarea consolidării imobilului, restul e depozitat „în locuri sigure”. Evacuarea se va dispune în cazurile în care nu se poate proceda la restrângerea folosinței încăperilor.

Plata pentru mutat și chiria vor fi plătite din banii localității în cauză. Fiind proprietar, nu-l pot pune pe om să plătească el chiria, ci doar întreținerea și utilitățile la noua locuință.

Autoritățile administrației publice locale vor asigura spațiile necesare depozitării, în condiții de siguranță și cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuințele de necesitate.

Întrebări. Au cea mai vagă idee unde vor depozita, în condiții de siguranță și accesibil, bunurile oamenilor? Cine plătește mutatul înapoi, în locuința proprietate?

Pe întreaga durată a derulării acțiunilor privind reducerea riscului seismic, proprietarii vor sta pe unde-i mută primarul...

Întrebări. Câți ani va dura consolidarea? În unele cazuri poate dura mai mult, în altele mai puțin, în funcție de complexitate, evident... Vor mai apuca vârstnicii să revină în casele lor? Unde-i mută cu forța pe proprietari, când e cazul de evacuare? În apartamentele din blocurile noi care nu sunt încă la vânzare sau n-au putut fi vândute, mai ales în ultimi doi ani, și care se „uzează” prin nefolosință? Le pasă autorităților că oamenii pe care-i mută forțat vor fi departe de medicul de familie, de farmacii, de alte magazine de unde se aprovizionează?

Altă precizare din lege: înstrăinarea locuințelor aflate în clădirile reabilitate seismic este interzisă pe o perioadă de 25 de ani, ea putând fi vândută doar dacă se rambursează costul lucrărilor.

Nu se abțin „autoritățile” să mai sape pe sub orașe (mai ales pe sub capitală), tocmai pentru că sunt în zona seismică periculoasă și/sau au clădiri cu risc seismic mare. Pare ceva de genul "modernizare cu orice preț". Consolidează clădirile vechi și permit construirea de blocuri pe dealuri lutoase, permit construirea de blocuri înalte și foarte înalte în zone cu grad mare de risc seismic. Au permis modificarea spațiilor – în cazul societăților comerciale – în aproape orice clădire (de câțiva ani au evacuat societățile comerciale de pe la parterul clădirilor de locuințe cu risc seismic mare). Societățile comerciale de la parterul blocurilor mai vechi (în special) se tot schimbă și, care cum vine, se apucă de „reconfigurat” spațiul și-i dau cu spartul de vibrează ferestrele. Când un astfel de imobil ajunge să fie expertizat și se constată riscul seismic mare proștii de proprietari n-au decât să plătească și să plece cu cortul până le e consolidat imobilul.

Toate aberațiile astea mă determină să cred că faza cu „reabilitarea seismica” e doar motiv pentru a sifona căruțe cu bani. Ar trebui să înceapă (și) cu eliberarea autorizațiilor de construire și altele de gen așa cum scrie la carte.

Pare ca nu are logică afacerea aceasta... Bine, dacă nu-i zic logică faptului că politicienii vor să-i oblige pe oameni să trăiască în caz de cutremur. Nu sună a „tun imobiliar” afacerea? Doar întreb, nu afirm. 

Propagandiștii acestei legi își încep textele și cuvântările cu fraze gen „tuturor ar trebui să ne fie frică de cutremur”; „știm ce dezastru a lăsat în urmă cutremurul din 1977”; „clădirile se învechesc și tot mai puțin fac față unui cutremur” – bine că fac față săpăturilor cu foreza!

Pe larg:

https://jurnalul.ro/bani-afaceri/constructii-proprietati/reabilitarea-seismica-a-cladirilor-evacuarea-cu-forta-a-proprietarilor-si-bani-de-la-primarii-pentru-acoperirea-cheltuielilor-cu-mutatul-892748.html

https://www.contributors.ro/cum-deblocam-procesul-de-consolidare-a-cladirilor-cu-risc-seismic-3-propuneri-inovatoare/

Proiectul de lege poate fi citit aici:

http://www.cdep.ro/comisii/administratie/pdf/2018/rp376_16.pdf

Imagine de Dmitry Abramov de la Pixabay

Cutremurul din 1977

În 4 martie 1977 - cu 44 de ani în urmă - la ora 21:22 (zic cei care au informații mai bune decât mine), România s-a zguduit la propriu. A fost pentru mine primul și cel mai serios cutremur, de care n-am prea fost conștientă la momentul respectiv. A avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter și a durat circa un minut. Au murit 1541 de oameni, cei mai mulți în București. Au fost și foarte mulți răniți. Capitala a fost cea mai afectată. Unii afirmă că Ceaușescu ar fi dat rapid ordinul să fie strânse dărâmăturile, fără a mai ține seama de eventuali supraviețuitori. N-a fost chiar așa. Soldații - și nu doar ei - au căutat mult timp eventuali supraviețuitori, chiar și când, logic, n-ar mai fi putut găsi oameni în viață. La acel moment, Ceaușescu era în vizită de lucru în Nigeria. A întrerupt banchetul oficial dat în cinstea lor (el și nevasta) și a revenit în România în dimineața zilei de 5 martie; a dat ordin să fie eliberate alimente și alte materiale din rezervele strategice și a rămas pe străzi, în spitale etc. (și apărea la TV) mai tot timpul. Era, desigur, și multă propagandă, dar oamenii chiar au fost solidari în acele momente. Alimentarea cu gaze a fost sistată, apa a fost raționalizată și milițienii au primit ordin să interzică stocarea alimentelor.

Bineînțeles că a profitat de situație chiar și mai apoi, primind multe ajutoare în bani, materiale, tehnologie, specialiști inclusiv din statele vestice, de care nu era tocmai apropiat. Crucea Roșie Internațională a trimis ajutoare, inclusiv echipe cu câini dresați în căutarea victimelor îngropate. A profitat de cutremur pentru a începe marea sistematizare demolare în București, dar și în celelalte orașe afectate mai grav de cutremur. La cutremur s-au prăbușit și multe așezăminte de cult, așa că nu mai conta demolarea altora, credea el. Totuși, credincioșii de diferite confesiuni din lume au trimis ajutoare celor care împărtășeau același crez și unii au făcut presiuni pentru ca alt lăcaș de cult să fie ridicat în locul celui prăbușit - aici nu mai rețin amănunte (pe măsură ce trece timpul uit ce-am mai aflat despre acea perioadă de la unii și alții). Nu mai știu sigur de unde, am în „colecția de vechituri” numărul ziarului „Flacăra” („săptămânal editat de Frontul Unității Socialiste”) din 10 martie 1977 (ziua în care a încetat starea de necesitate instituită de Ceaușescu în 4 martie), unde scrie în aproape toate cele 23 de pagini despre cum s-au solidarizat românii, dar e și multă propagandă. Citez: Cutremurul din 4 martie, fenomen natural explicabil, imposibil de evitat (...), o fatalitate pe care o consemnăm cu gravitate, cu durere, cu tristețe, dar și ca un moment de încordare a voinței noastre exemplare de a lupta cu dezastrul, de a face ordine în haos, lucizi și încrezători în viitor, i-a strâns și mai mult pe oameni în jurul partidului, lângă tovarășul Nicolae Ceaușescu. (...) Am încheiat citatul. Se pare, totuși, că oamenii nu s-au prea strâns în jurul tovarășului și partidului, ci și-au îndreptat atenția spre Dumnezeu (se spune că atunci au reînceput oamenii să meargă la biserică tot mai mulți). Alt fragment: Partidul nostru, la inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, le oferă, dincolo de speranțe, elementele concrete ale unor certitudini care privesc existența noastră cotidiană și de perspectivă. Partidul nostru a găsit un răspuns prompt și eficient tuturor întrebărilor, tuturor grijilor pe care și le-au făcut oamenii (...) Oamenii care au locuit în clădirile prăbușite au primit „de la stat” apartamente - mobilate, inclusiv aparate radio și TV) în blocurile noi. Se vorbea despre ridicarea a 5000 de apartamente în plus față de cele care au fost distruse, despre un centru urban modern în orașul București care timp de secole nu a ieșit din anonimat (citat din articol).

A fost propagandă, dar solidaritatea dintre oameni aproape că a pus în umbră propaganda.

Ce s-ar putea întâmpla azi nu doar în București în cazul unui cutremur de magnitudine mare? Nimeni nu vrea să trăiască răspunsul. Prin lume au loc unele fracturări hidraulice. In Ro, mai toate orașele sunt puternic săpate - la propriu - multe construcții par a fi ridicate în locuri improprii construcțiilor... Blocurile vechi și foarte vechi au fost slăbite de „renovări” făcute după ureche (unii au demolat și stâlpii de rezistență, pentru că „treceau” - aiuristic, desigur - prin sufragerie), de găurirea zidurilor pentru fel și fel de cabluri și țevi și multe altele, pe ideea „vreau confort cu orice preț și să fie modern” - puțini sunt cei cărora le-a păsat de siguranță, dar tot în nesiguranță sunt din cauza primilor. 

In necunoștință de cauză

Am evitat, în general, să scriu despre cutremurele pe care le-am trăit, dar povestea Irinei și a lui Andrei - scrisă de Zina - mi-a amintit (nu e ca și cum aș fi uitat vreodată) cum m-am comportat la primul cutremur de pământ din viața mea, cel din 4 martie 1977.

Eram în clasa a IV-a și eram internată la spitalul de copii, peste drum de casa în care am locuit pȃnă la vȃrsta de patru ani, și unde locuiau bunicii materni. N-aveam mare lucru: indigestie; detestam să mă aflu acolo dar mama a insistat. Eram într-o “rezervă”, împreună cu o fetiță mai mică decât mine, care avea diabet și era destul de grav bolnavă. Era un copil vesel, o brunetă cu ochi foarte mari și negri!

Patru zile am fost în “rezervă”; două zile am plâns de dimineață până seara (cu pauze, desigur). Mama mi-a cumpărat cartea “Din marile legende ale lumii”, de Al. Mitru, să nu mai plâng. Am citit cartea în două zile și iar am început să mă smiorcăi. Medicul m-a mutat în salonul mare, unde erau mulți copii, inclusiv bunica unui copil internat acolo. Cât timp am fost internată nu am mai plâns pentru că aveam cu cine mă juca și cu cine schimba o vorbă - dar în fiecare dimineață, când veneau și împărțeau termometrele pentru a ne verifica temperatura, scuturam termometrul, să fiu sigură că nu am febră (nici nu aveam, dar trebuia să fiu 200 la sută sigură că plec acasă curând).

În seara de 4 martie ne jucam de-a ascunselea. La un moment dat s-a auzit un vuiet gros, ca un vânt răgușit și fereastra imensă a salonului s-a colorat în vânăt! Nu voi uita în veci acel vuiet și acea culoare. Era ca un fel de vârtej ce se apropia huruind de fereastră. Nu m-am speriat, pentru că a dispărut repede, și mi-am văzut de joc ascunzându-mă sub pat când, brusc, m-am simțit legănată - credeam că m-au găsit și mă trag de sub pat dar, nu! La un moment dat, întinsă pe mozaic, sub pat, am văzut tavanul! Ceva nu era în regulă și lumea începuse să se agite, bunica aceea strigând: "cutremur! trebuie să ieșim!" Când au început mișcările clădirii știam deja că e cutremur, dar nu știam ce e cutremurul cu adevărat, ci doar din povestite. Ceea ce știam sigur era că e de rău și totul se poate prăbuși. Copiii, ghidați de bunica din salon, au ieșit cu toții, în ordine, fără țipete și alergături. Iar eu… Mi-am adunat într-o sacoșă de nailon alimentele care erau în noptieră, am umplut o sticlă de suc cu apă de la chiuvetă, am ȋmbrăcat puloverul pe care ȋl lăsase mama, in caz că mi-e rece noaptea, și am pornit spre ieșire, cu gândul să merg la bunici și, cu ei, la surioara mea și la părinți - numai la ei ȋmi era gȃndul. Toți ceilalți deja se reȋntorceau - cutremurul se oprise. Ne-am întȃlnit in holul spitalului: ei intrau, eu tocmai voiam să ies dar n-a mai fost nevoie. Și-au început să rȃdă de mine!

- Uite la asta, și-a făcut bagajul! Și dă-i și rȃzi, care mai de care, făcȃnd comentarii răutăcioase. Liniștită, le-am explicat:

- Dar dacă toate clădirile cădeau și nu mai aveam ce mânca și nu mai aveam apă? Dacă părinții voștri și surorile nu au reușit să ia ceva cu ei? Știți voi ce s-a întȃmplat in oraș?

Ca la un semnal, toți au alergat la noptierele lor și și-au făcut “bagajul”.

În acest timp, la bloc, unde locuiam atunci, părinții și sora mea au ieșit în stradă după oprirea cutremurului - am aflat mai tȃrziu amănuntele acestea. Tata foarte calm - era extrem de calm în orice situație - mama la un pas de panică și sora mea… cu gândul la mine: “Ce s-a întâmplat cu Diana?” i-a întrebat, în brațe la tata fiind. Atunci mama s-a panicat pe bune și l-a trimis pe tata să vadă ce fac, neștiind că bunicul era deja acolo. Când cei de la spital i-au povestit și lui tata ce-am făcut acesta a rȃs cu lacrimi.

Am mai rămas câteva zile în spital. Etajul doi fusese evacuat deoarece tavanul se arcuise în jos, gata să cadă - în rest, nu au fost pagube mari la clădirile de pe strada aceea.

Caractere dezvăluite

Se spune că în situații excepționale oamenii își dezvăluie adevăratul caracter. Sunt oameni pe care îi știi de-o viață și îi consideri niște “papă-lapte” pentru că nu sunt agitați să facă și să desfacă, iar în situații excepționale (cutremure, incendii, inundații etc.) ȋi vezi cum devin lideri și, prin calmul lor, reușesc să salveze vieți și bunuri, gestionȃnd situația ca și cum asta ar fi făcut toată viața. Și vezi, în același gen de situații, oameni pe care-i considerai puternici, adevărați protectori, cum o iau la goană fără să ofere cuiva ajutor, fără să le pese pe cine calcă în picioare.

Ce-mi veni cu “povestea” asta? La o postare despre foc, Laura a amintit într-un comentariu un film: “Flăcările destinului”, despre un incendiu într-un bazar din Paris și despre lașitatea unor bărbați, despre interese diverse apărute din dramele unora. Lașitatea mi-a amintit o întâmplare petrecută cu ani în urmă; nu voi uita niciodată acea zi, chiar dacă mi-o amintesc doar ocazional.  

În vara anului 1986 (cândva în august, nu știu data exactă și nu am căutat-o pe net), eram la o prietenă care locuia la etajul șapte al blocului. Ne-am adunat câțiva la o ceașcă de vorbă până ea termina de gătit pentru ziua aceea. Eram acolo: eu, ea (T), cei doi frați ai ei, prietenul meu de atunci, un amic, bunica prietenei (foarte bătrână și fără prea multă vlagă în picioare), mama prietenei (și aceasta în pat, bolnavă). Râdeam, discutam, în bucătărie. La un moment dat am avut senzația că se depărtează de perete capacul aragazului. N-am avut timp să spun “cred că e cutremur” pentru că a și început să se legene blocul, la modul serios. Ședeam pe un scaun lângă fereastra deschisă. Am aruncat o privire pe fereastră și-am zis pas: nu se putea scăpa pe acolo. Pe scări nu e indicat să fugi, cu liftul nici atât… M-am reașezat pe scaun și mi-am aprins o țigară. Ciorba din oala de pe foc sărea în jurul aragazului. T. a stins focul și, încetișor, a reușit să pună oala în chiuvetă. M-a rugat să o ajut să le ducem in cadrul unei uși pe mama și bunica ei. Clătinându-ne, ținându-ne de ziduri și mobile, cu chiu cu vai am reușit să le aducem în holul de la intrare. M-am reîntors la masă, să-mi continui țigara - “fie ce-o fi mi-am zis”. La etaje inferioare am mai “prins” cutremure, dar era prima dată la etajul șapte! Ce să faci în astfel de situație?! Să te arunci pe fereastră?!

Ce au făcut cei patru tineri viteji, altfel, nevoie mare? La primul semn de cutremur s-au adunat ciorchine pe pragul ușii de la intrare, pe care o deschiseseră larg, și întindeau mâinile spre noi, strigând in cor: “Haideți aici! Haideți aici!” Cum ședeam pe scaunul de lângă fereastră  - T. se așezase și ea la masa din bucătărie, și fumam amȃndouă - i-am văzut pe cei patru cât de caraghioși arată înghesuiți pe acel prag! Nu aveai loc să arunci un ac între ei! Unde să mai încapă patru femei, între care două bolnave?! I-am arătat scena gazdei și m-a pufnit râsul! Am rȃs cu lacrimi! La fel și T.! Îi priveam și râdeam ca proastele, comentând cu voce tare ce “bărbați de nădejde” avem lângă noi! Cutremurul se potolise, dar ei tot acolo erau! Imaginați-vă patru tineri înalți, lați în spate, cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani, înghesuiți în cadrul unei uși și dând din mâini ca o caracatiță din tentacule! Singurul ”ajutor” primit de la ei a fost imperativul indemn “haideți aici”. De atunci, cȃnd ȋmi vine in minte oricare dintre cei patru ȋi văd - pe toți - numai in postura aceea caraghioasă.

Surpriza zilei: tocmai a fost cutremur

Scriam de zor, încercând să răspund tuturor celor care şi-au făcut timp să treacă pe aici cât timp am cam lipsit şi, brusc, a început să se zgâlţâie scaunul cu mine! Acum vreo zece minute (pe la ora 3:40). Mi-au trebuit câteva secunde să înţeleg ce se întâmplă - şi chiar atunci a început ceva mai tare; era ca şi cum un uriaş lovea cu putere in zidul exterior al apartamentului. O uşă care nu se închide bine zdrăngănea in tocul ei şi parapetul balconului părea a fi pe cale să fie smuls prin hâţânare.

Interesant este că nici motanii şi nici căţelul nu s-au mişcat de la locurile lor - ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată pâna acum (ei mereu s-au agitat şi înainte, şi in timpul şi după). E drept, Pufitică a miorlăit tare urât aproape toată ziua de ieri... dar acum a fost liniştit (sper să fie semn că nu vor urma şi altele). Trebuie să-mi iau un şerpisor - cică "prezic" cel mai bine cutremurele. ☺

M-am uitat pe fereastră dar in blocurile vecine n-am văzut prea multe lumini aprinse. In mod sigur, cei care dorm nu l-au simţit…

Sper să nu urmeze altul… pe care să-l simţim (a fost o replică, de 3,1 - a "simţit-o" doar uşa care nu se închide bine - si-am sperat c-o fi de la vânt, dar vântul nu bate). Sper să nu fie o zi cutremurătoare!

Foarte interesant! Am citit deseori ce trebuie să facem in caz de cutremur! In primele secunde mi-au venit in minte oamenii dragi (nu i-am trezit pe cei care dorm), cutiile de transport pentru motani şi hamul pentru Miki. Abia mai apoi s-au reactivat “urgenţele in caz de cutremur”.

Altceva interesant: s-a făcut, brusc, foarte frig - simt şi in casa pentru că am un oberliht deschis non-stop.

Am căutat pe net… Scrie despre un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter, care a avut loc acum 20 de minute… 

Îmi doresc ca toţi oamenii să fie bine! 

Fracturare şi cutremur. Fracturarea hidraulică

Sunt unii politicieni (cam prea multi) si unii oameni de stiinta (mai putini) care incearca sa convinga populatiile ca este spre binele cetateanului simplu sa fie exploatate unele resurse (gaze de şist, ţiţei) prin fracturare hidraulica. Astfel, preturile la energie, benzina etc. vor scadea, ceea ce va fi benefic pentru populatie iar mediul nu va fi afectat iremediabil. Ce uita ei sa spuna este ca acest tip de exploatare e ineficienta deoarece nu acopera necesitatile energetice pe termen lung, dar asigura bani frumosi celor care extrag resursele solului. Afirma specialistii ca productia de gaze de şist obtinuta prin fracturare hidraulica intr-un puţ de foraj scade cu 65% dupa trei ani si tinde spre zero dupa 8-10 ani. Altfel spus, astfel de investitii nu garanteaza dezvoltare economica durabila – cand exploatarea inceteaza scaderea pretului la gaz... inceteaza si locurile de munca se desfiinteaza (65% dupa primii 3 ani probabil).

Fracturarea hidraulica inseamna forţarea sfărâmării rocilor prin intermediul unor lichide sub presiune (injectare de inalta presiune). Fracturarea rocilor se poate produce si in mod natural, insa folosita de om este o metoda prin care se exploateaza petrolul si gazele de şist.

Prin acest tip de exploatare aerul, apa si pamantul pot fi in mod repetat expuse poluarii. Guvernele mai multor state au estimat aceste riscuri, iar legislativele au interzis, suspendat sau amânat exploatarea. Compozitia fluidului de fracturare nu este in intregime cunoscuta, companiile exploatatoare pastrand secretul acesteia dar, in principal, fluidul de fracturare contine in cea mai mare parte apa (pot fi consumate cateva milioane de litri pentru fiecare injectare – in acest caz, se pare, lipsa de apa potabila, scaderea resurselor de apa, deşertificarea par sa nu mai aiba interes); pe langa apa mai contine acest fluid nisip, substante biocide, guma de guar (E412), substante pentru emulsifiere si pentru de-emulsifiere, izotopi radioactivi (lantan-140, cobalt-60) pentru urmarirea imprastierii fluidului dar poate contine si acid clorhidric. In reprezentarea proportiilor de aditivi chimici, acestia apar ca fiind doar o picatura la fiecare galeata de apa. Calculele arata ca fiecare galeată de 10 litri va contine nu una ci 1000 de picaturi (20 de picaturi = 1 mililitru) din care mai multe de un sfert (254 de picaturi) sunt de acid.

Dar daca poluarea incepe sa nu mai ingrijoreze (in mod real) prea multi oameni, atunci ar trebui avut in vedere un nou studiu, publicat in Bulletin of the Seismological Society of America, in care autorii confirma un numar de 77 de cutremure cu magnitudini cuprinse intre 1 si 3 si care au scuturat pamantul statului Ohio intre 4 si 12 martie 2014, cutremure puse in legatura directa cu operatiunile active de fracturare hidraulica. Compania de foraj a fost obligata sa opreasca operatiunile in 10 martie, dupa unul dintre cele mai mari cutremure provocate in SUA prin acest mod de exploatare a resurselor. In Ohio fracturarea a declansat cutremurele din cauza unor defecte in stratul foarte vechi de roca. Unele surse afirma ca pana la inceperea exploatarii in acea zona nu au avut loc cutremure si au incetat imediat ce exploatarea prin fracturare a fost oprita.

Intr-un alt studiu (octombrie 2014) s-au mentionat 400 de cutremure mici in Ohio, cutremure declansate de fracturarea artificiala si care au avut loc in cursul anului 2013, statul Ohio (si Oklahoma) fiind situat, se pare, intr-o zona cu strat de roci ce provin din precambrian si care pot avea multe defecte. In Oklahoma s-a inregistrat o crestere de cinci ori a numarului de cutremure in anul 2014. Intre 1975-2008 in Oklahoma s-au inregistrat intre unul si trei cutremure de magnitutide trei sau mai mare in decurs de un an. Aceasta activitate seismica poate fi cauza cutremurelor provocate prin fracturare in Ohio. In anul 2009 numarul cutremurelor a crescut la 20; in anul 2011 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,7 iar in 2014 s-au inregistrat 564 de cutremure cu o magnitudine de 3 sau mai mare, in comparatie cu numai 100 in 2013. Actiunea seismica dauneaza si statului Kansas unde, in 2013, au avut loc doar doua cutremure iar in anul 2014 au fost 42, cele mai multe in apropierea granitei cu Oklahoma.

Prin 2014, un geolog român (Crânganu) ii numeste (mai mult sau mai putin direct) pe cetateni ca fiind needucati. Citez din scrisoarea deschisa pe care geologul a adresat-o directorului Institutului Geologic al României: Faptul ca România este situata intr-o arie seismica relativ activa (n.b. seismologic) creeaza fundalul emotional al inspaimantarii oamenilor ne-educati cu predictii infricosatoare. [...]

Ce zice domnul in cauza despre studiile facute de americani si la care m-am referit mai sus?! “Activitatea seismica naturala agraveaza situatia in cazul fracturarii hidraulice”. Sau nu?!

Isi mai aminteste cineva cum, nu cu multi ani in urma, se vorbea de rău despre oamenii care se opuneau exploatarii gazelor de şist prin fracturare hidraulica?! Si va amintiti cum se facea reclama agresiva ca se vor crea mii de locuri de munca?! Chiar de s-ar fi creat, acei oameni ar fi avut acele locuri de munca un an sau doi (unii spun ca 8-10 ani) apoi ar fi fost tot şomeri (poate la vârste care nu le-ar mai fi permis sa-si gaseasca un loc de munca si departe de varsta pensionarii pentru limita de varsta) si zona ar fi fost total distrusa iar structura pământului probabil grav afectata. 

Oare care e cauza acestor multe si mărunte cutremure care tot au loc in ultimul timp?!

₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪

Surse info wikipedia.org si:

Despre fracturarea hidraulica indusa si unele efecte negative asupra mediului si nu numai

http://www.aluzii.ro/fractionarea-hidraulica-si-gazele-de-sist/ (sursa foto, via wikipedia in limba engleza)

http://ecowatch.com/2015/01/06/fracking-cause-ohio-earthquake/

scrisoarea lui Crânganu şi mai multe comentarii:

http://www.contributors.ro/fara-categorie/scrisoare-deschisa-domnului-dr-marcel-marun%C8%9Biu-directorul-general-al-institutului-geologic-al-romaniei/?replytocom=197646#respond