Sau creezi problema pentru a oferi solutia: cazul Windows 10
care, in perioada de “lansare” pe piata era insotit de glume precum
“instaleaza-ti Win 10 daca vrei ca guvernul sa stie tot ce faci” – probabil,
programul a fost facut cu “backdoor” asa cum cereau la un moment dat
guvernantii, de prin mai toate statele, pe motiv ca astfel pot descoperi mai
repede cine “sparge” conturi si ale cui sunt “sparte” si, astfel, protectia
online si prinderea infractorilor informatici e mai rapida. Azi, guvernantii au
lasat-o mai moale, cel putin public, dar cine stie, cu adevarat, ce “troieni”
greu de descoperit la o “devirusare” generica avem pe aparate?
La acelasi lucru ma duce gandul si cand citesc despre acele
programe care te anunta nu doar ca ai fost “hacker-it”, ci si exact ce conturi
ti-au fost “sparte”. Dupa ce ai acest gen de programe pe computer poti sa stai
linisti: esti clipa de clipa supravegheat. Ma intreb, totusi, ce sens are sa
stiu ca am fost “hacker-it” daca oricum am pierdut date, bani…?
Vrei sa vinzi arme? Simplu, mai ales azi: pornesti un razboi
– producatorii si vanzatorii de arme sunt “mastodonti” financiari si au nu doar
resurse financiare, ci si trupe de mercenari.
Vrei sa vinzi medicamente? Foarte simplu! Inventezi boli.
Daca oamenii nu se lasa impresionati de ideea ca o durere de cap se poate
vindeca numai cu o anumita pastila atunci inventezi epidemii – boli grave ce
pot fi transmise prin muscatura de ţânţari (anofelul e renumit; musca ţeţe face si ea ravagii, nimic de zis, si atunci de ce n-ar fi
mai multe astfel de gâze “sperietori”?)
Vrei sa vinzi haine? Dai tonul unui “nou curent” in moda.
Vedetele vor fi platite sa poarte hainele pe care cineva le produce si vei fi
bombardat din toate partile: “esti desuet daca n-ai blugii nu-stiu-care rupti
in fund, chilotii nu stiu care ce-ti intra-n fund” s.a.m.d. Esti desuet si
“batranicios” daca nu se vede linia fundului din pantaloni sau fusta, daca
nu-ti atarna turul pantalonilor in dreptul genunchilor.
Vrei sa vinzi tutun, tigari? Fotografiezi / filmezi vedetele fumand pe
strada, in pat, la masa etc. Asa a inceput “emanciparea” femeilor, intre
altele: li s-au pus femeilor tigari in mână si au fost trimise pe strada, pe
unde erau filmate sau fotografiate. In filme, toate starurile aveau nelipsită dintre degete tigara aprinsa…
Vrei sa maresti pretul la utilitati? Creezi o criza
energetica, fie prin razboi, fie altfel… Vrei sa pui pret (mai mare) pe apa?
Creezi o seceta nemaiintalnita…
Pot s-o tin asa cam pentru toate produsele. Unele produse
sunt, indubitabil, extrem de utile; hainele, masina de spalat automata, de
exemplu, masina de cusut, rasnita pentru cafea, storcatoarele de fructe,
aparatele de curatat legume si fructe si altele de gen. Dar ce sens au
carucioarele pentru copii mici si care au fel si fel de bazaconii si costa,
unele, cat doua salarii medii pe economie? Ca moft, desigur, sunt bune, dar
altfel sunt la fel de bune si cele modeste.
Oare de ce nu se face publicitate agresiva pentru produsele cu
adevarat utile? Poate pentru ca fiecare stie ca acelea sunt, cu adevarat,
necesare si le cumpara oricum. La ce-mi trebuie detergent cu balsam
“incorporat” daca nu vreau ca hainele sa fie parfumate si sa distorsioneze mirosul balsamului parfumul pe care
il folosesc?
Oare de ce nu se vand pentru somerii inregistrati la
agentiile de ocupare a fortei de munca unele cursuri de croitorie, de reparatii
incaltaminte si altele de gen, care i-ar ajuta pe cei cu venituri mici si
foarte mici sa-si coasa singuri haine, lenjerii de pat si multe altele cu
adevarat utile, care sa-i ajute sa se descurce si fara a fi salariatii cuiva?
Acesti oameni ar avea sansa sa aiba incaltaminte buna si haine noi fara a mai
cere subventii, fara a mai cere pomana de la stat macar pentru acestea – sau ar
putea deveni “intreprinzatori particulari”. Acesta, recunosc, e un ideal…
Multi oameni saraci ar putea invata cate ceva despre
agricultura la cursurile gratuite organizate pentru someri: ar invata cum,
cand, ce sa cultive pe un petec de pamant disponibil in ograda si ar avea, la
un moment dat, macar o paine pe masa, fara a mai cersi pentru ea. Nu toti cei
saraci vor fi dispusi sa munceasca pentru asa ceva, dar unii s-ar putea sa
doreasca – poate nu le-a spus nimeni ca si ei ar fi in stare sa faca asta. Asa
cum multi isi cultiva diverse legume pe balcon ar putea s-o faca – cu mai mult
spor – cei care au un petec de gradina.
Am voie sa visez ca oamenii pot fi fericiti si cu mai putin
decat isi doresc, de regula pentru ca li se implementeaza
fel si fel de nevoi? E bine sa avem dorinte, asteptari, dar e si mai bine sa
fim constienti ca avem – sau nu – mijloacele, calitatile necesare pentru a ne
implini anumite dorinte. Multi vor sa fie bogati – unii reusesc prin munca
cinstita, dar altii doar invata sa fure, sa insele, sa renunte nu doar la
principii, ci chiar si la demnitate pentru a-si implini dorintele. Oamenii
cinstiti, muncitori, sunt din ce in ce mai rar dati ca exemplu, dar ii vedem
pretutindeni pe cei care au ales calea usoara pentru a-si indeplini dorintele.
Pe scurt, consumatorul in loc sa conduca se lasa
condus (dus de nas, altfel spus).
foto: https://yournz.org/2014/12/28/whale-oil-ironic-advertising-shambles/