Ella Negruzzi (Elena Negruzzi), fiica
scriitorului și omului politic Leon C. Negruzzi (1840-1890), sora
generalului Mihai Negruzzi (1873-1958), s-a născut la 11 septembrie 1876 la Hermeziu, Iași.
 |
| Ella Negruzzi |
Ella nu s-a descurajat și a mai făcut o cerere, apoi o a
treia și mai apoi a depus contestație în instanță. Bunicul său, Costache Negruzzi, i-a lasat ca
moștenire gena de contestatar, gena de luptător - se numărase printre
pașoptiști, printre fruntașii unioniștilor și unul dintre primii membri ai
Societății Academice Române). Unchiul, Iacob Negruzzi (care a luat-o in grijă
după moartea fratelui său, Leon), fusese chiar de două ori președinte al
Academiei și inițiator al mișcării junimiste.
În ianuarie 1914 în ziarul Universul scria:
Se știe că dna Ella
Negruzzi, licențiată în drept, a cerut consiliului de disciplină al baroului de
Iași înscrierea dumisale în acel barou. Consiliul, în unanimitate, admițând
această cerere (e influența lui Iacob Negruzzi aici – n.n.), mai mulți avocați
au făcut apel, care a fost admis de Curtea din Iași, pe motiv că femeile n-au
dreptul de a exercita profesiunea de advocat.
Contra acestei
deciziuni, dna Negruzzi a făcut recurs, care s-a judecat ieri de secția I a
Curții de casație. Dna Negruzzi s-a prezentat în persoană, asistată de dnii
advocați M. Ferechide și N. Polizu. Advocații, care au contestat dnei Negruzzi
dreptul de a fi advocat, au fost reprezentați prin dl. advocat D. Xeni.
La dezbateri asistă
foarte multă lume. […]
D. Xeni arată că atât
textul formal al legii, cât și tradiția baroului nu permit femeii să facă azi
parte din barou. (...) Nu contestă cultura și inteligența femeilor, dar crede
că intrarea în barou ar micșora prerogativele tradiționale ale baroului, pe
care generația de azi e datoare să le transmită celei de azi mărite, iar nu
micșorate [...].
Așa gândeau spirite mari ale vremii. Un om de capacitatea
intelectuală a lui Titu Maiorescu a rostit, într-o conferință de presă despre
rolul femeii în societate, următoarele cuvinte: Cum am putea să încredințăm soarta popoarelor pe mâna unor ființe a
căror capacitate intelectuală este de zece ori mai mică!
D. Polizu spune că acordarea
dreptului unei femei de a exercita profesiunea liberă de advocat nu constituie
nici un pericol social. Probă că în statele unde femeile au dreptul de a fi
advocat, ele se achită de obligaţiunile ce şi le-au luat faţă de clienţii lor.
Arată că acordându-se femeilor dreptul de a fi advocat se face un pas înainte
şi la noi în ţară pentru emanciparea femeii
[…]
După ani de procese Ella Negruzzi a câștigat dreptul de a intra în concurs și a devenit
membră a Baroului Ilfov. A profesat ca avocat în Baroul Covurlui - Galaţi şi, din 1919, în
Baroul Bucureşti.
După ce prin Constituţia din 1923 s-a conferit femeilor din România
dreptul de vot şi de a fi alese, Ella Negruzzi s-a înscris în Partidul Naţional
Ţărănesc şi, în 1929, a fost aleasă consilier local în Bucureşti, alături de
alte feministe precum Alexandrina Cantacuzino şi Calypso Botez. Ella Negruzzi a
militat toată viaţa pentru emanciparea femeii, pentru promovarea culturii,
împotriva războiului.
Ella Negruzzi a
devenit o apărătoare consecventă a celor oropsiţi de soartă. S-a remarcat în
perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele,
împreună cu alte două intelectuale, Maria Baiulescu şi Elena Meissner,
Asociaţiei Emanciparea femeii, al
cărei preşedinte a fost. Asociaţia a urmărit emanciparea civilă şi politică a
femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi ocuparea de
funcţii în raport cu pregătirea şi capacitatea fiecăreia. Şi-a concentrat atenţia asupra femeilor de la sate, iniţiind
cercuri culturale şi fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum
să-şi organizeze gospodăria şi cum să-şi educe copiii.
După instaurarea fascismului în Germania,
Ella Negruzzi s-a manifestat ca o luptătoare împotriva războiului, făcând parte
din organizaţia Grupul avocaţilor
democraţi, înfiinţată în 1935. A înfiinţat organizaţia Frontul feminin (1936), organizând numeroase întruniri şi
conferinţe menite să contribuie la antrenarea femeilor în acţiunile pentru
apărarea drepturilor lor economice, politice, sociale şi culturale.
A avut și o bogată activitate publicistică, a scris articole
feministe în diverse publicaţii juridice.
Jurist de seamă şi luptătoare pentru emanciparea femeii în
România, Ella Negruzzi s-a stins din viaţă la Bucureşti, pe 19 decembrie 1948.
Mai mult aici:
http://www.revistafelicia.ro/articol_1011705/romance_remarcabile__ella_negruzzi_-_prima_femeie_avocat_din_romania__lupta_pentru_barou.html