La sfârșitul lunii aprilie o
companie americană cu sediul în Marea Britanie a început
eliberarea în natură a unor țânțari modificați genetic. Scopul
ingineriei genetice este de a limita cazurile de îmbolnăvire cu
boli transmise de țânțari, în special febra galbenă, denga sau
virusul Zika. Inginerii au modificat genetic țânțarii din specia
Aedes aegypti, implementând o genă care face femelele dependente de
tetraciclină (dacă n-o obțin, mor și, în timp, cercetătorii
speră să fie diminuată populația de țânțari). Ouăle de
țânțari sunt în cutii plasate în anumite locuri. În aceste
cutii va fi adăugată apă (care nu conține tetraciclină) și când
vor ieși din ou femelele vor muri în stadiul de larvă (speră
cercetătorii) iar dacă masculii vor supraviețui se vor împerechea
cu femelele autohtone (cărora le vor transmite „dependența” de
tetraciclină, populația locală de țânțari-femelă se va diminua
și, implicit, cea a masculilor). Sunt concentrați pe femele deoarece
numai acestea mușcă (masculii se hrănesc, în general, cu nectar
și altele asemenea și nu prea sunt întâlniți în comunitățile
de oameni - mai mult în zone cu apă și vegetație deasă - deci nu
sunt purtători de boli).
Autoritățile
din Florida susțin că sume foarte mari de bani sunt cheltuite anual cu
insecticidele (țânțarii devenind rezistenți la acestea) și
țânțarii modificați genetic ar putea fi o măsură mai bună. Cât
de ieftină nu se știe - am dedus că nu a fost făcut public costul
acestei inginerii genetice.
Experimentul
se desfășoară în câteva zone mici din Florida, cu toată
opoziția unor localnici, cu toată îngrijorarea și cu tot
scepticismul altor cercetători care susțin că experimentul similar
care a avut loc în Brazilia (în 2011 - nu a fusese obținută
aprobarea pentru Florida) nu a avut concluzii certe, deși există
rapoarte care arată că într-o zonă din Brazilia populația de
țânțari din specia Aedes aegypti s-a redus cu 95% (astfel de
experimente au avut loc și în Insulele Cayman și Panama).
Cercetătorii
care azi au rețineri în ceea ce privește metoda afirmă că nu se
știe clar dacă o astfel de metodă are efecte nedorite asupra
sănătății populației umane și care ar putea fi acestea.
Sursa
https://edition.cnn.com/2021/04/30/health/genetically-modified-mosquitoes-us-scn-wellness/index.html
Pare
că nu se ține prea mult cont de voința populației din
respectivele zone (de parcă ar exista zone unde să fie luată în seamă - în mod real - voința populației), deși cei care implementează
proiectul afirmă că au lansat o dezbatere publică. Hm. Acum, pe
bune: câți români știu, de exemplu, că pe site-ul Camerei
Deputaților (și nu numai) sunt publicate inițiative legislative,
proiecte de legi care pot fi dezbătute public? - adică orice
cetățean interesat își poate exprima un punct de vedere, prin
e-mail (și nu numai).