În
calendarul gregorian luna iulie este a șaptea - are 31 de zile. Pe
vremea imperiului roman această lună se numea Quintillis, pentru că
era a cincea din anul roman (inițial, calendarul roman nu avea
lunile ianuarie și februarie). Azi, luna poartă numele lui Julius
Cezar, care s-a născut în această luna: iulie.
Cerul
în luna iulie
În această lună se văd pe cer
toate planetele din sistemul solar. Seara se văd Venus, Marte și
Saturn; după ora 23 răsare Jupiter - Jupiter și Saturn se văd
toată noaptea. Dimineața se vede Mercur. Pentru detalii:
http://www.astro-urseanu.ro/calendar_iulie.html
În noaptea zilei de 28 iulie și
dimineața zilei de 29 iulie sunt vârfurile curentului meteoric
numit ploaia meteorică Delta Aquaride. Delta Aquaridele e un curent
meteoric mediu care poate produce până la 20 de meteori pe oră la
vârf. Curentul e produs de resturi lăsate în urmă de cometele
Marsden și Kracht, și rulează din 12 iulie până în 23 august.
Strălucirea Lunii pline (24 iulie) va bloca majoritatea celor mai
slabi meteori.
Calendar
popular
Luna iulie, fiind considerată cea mai
caldă din an, e cunoscută și cu denumirea de Cuptor, Luna
fierbințelilor sau Luna coacerilor.
Cele patru săptămâni din iulie au
câte o denumire:
Prima săptămână este numită
Săptămâna secerișului, fiind dedicată muncii agricole,
țăranii erau pe câmp de la răsăritul soarelui până la apus, să
treiere grânele, să aibă grijă de toate celelalte culturi.
A doua săptămână din iulie este Săptămâna
Panteliilor - Panteliile sunt aprigele surori ale Sfântului
Ilie, divinități solare care pot provoca arșiță și incendii.
Prea bine n-am deslușit care-i treaba
cu Panteliile (care se sărbătoresc pe 13 și 27 iulie), Paliile
(sărbătorite în 17 iulie) și Pârliile/ Pârlele (sărbătorite
între 20 și 22 iulie) - câteva dintre zilele în care se
sărbătoresc nu sunt în a două săptămână a lunii. Pe vremuri,
puține zile din an erau așteptate cu așa mare teamă ca cele trei
sau șapte zile cunoscute cu acest nume.
Denumirea, spun etnologii, e o
combinație între numele sfinților Pantelimon și Ilie.
A treia săptămână e denumită
Săptămâna lui Sântilie. În această a treia săptămână
este cinstit Sfântul Ilie, care-i responsabil de ploi însoțite de
tunete și fulgere.
O altă rudă a lui Sântilie este Opârlia, sărbătorită în 23 iulie - dacă nu i se prăznuia ziua provoca incendii și arsuri pe corp; în această zi nu se cocea, nu se torcea, nu se dădea foc din casă și scăldatul era interzis.
A patra săptămână se numește
Săptămâna Verii - este dedicată verii.
Agricultorii, în special, dar și
ceilalți săteni, credeau că trebuie să respecte cu sfințenie
zilele de sărbătoare ale lunii iulie pentru a nu pierde roadele
muncii.
Sărbătorile religioase mai
importante din luna iulie sunt la:
1 iulie - Cosmandinul, Sfinții Cosma
și Damian, „doftorii fără de arginți”, cei care păzesc pe
oameni de boli. Dacă vor să țină departe bolile oamenii ar trebui
să-i cinstească.
1 iulie - Ana Foca. Această
sărbătoare trebuie respectată pentru ca oamenii să fie feriți de
foc. În Transilvania, țăranii credeau că celor care nu respectă
această sărbătoare și lucrează la vie soarele le va dogorî via
cu arșiță și aceasta se va usca.
8 iulie - Precupul, Sfântul
Procopie sau Ziua Lupului
15 iulie - Ciurica, o altă
soră a Sfântului Ilie, o divinitate feminină despre care se spune
că e atât de misterioasă încât foarte puține se știu despre
ea.
16-19 iulie - Circovii de Vară sau
Miezul Verii
17 iulie - Sfânta Muceniță Marina.
Marina s-a născut în Antiohia Pisidiei, din părinți de neam bun,
dar nu drept credincioși. Copila a primit învățătura despre
Hristos începând cu vârsta de 12 ani. După ce a murit mama ei,
tatăl n-a mai recunoscut-o că fiică din cauza alegerii pe care a
făcut-o, și-a dat-o la doică într-un sat depărtat. În timp,
Marina a devenit o fată foarte frumoasă atât la trup cât și la
suflet, toți nevoiașii găsind ajutor la ea. Un episcop s-a
îndrăgostit de ea și-a vrut-o de soție, iar când a aflat că e
roaba lui Hristos a poruncit să fie aruncată în temniță, unde a
fost torturată. După prima zi de tortură, Marina a fost dusă în
fața episcopului, și pe trupul ei nu mai erau urme de răni; a fost
supusă la alte chinuri, dar credința în Dumnezeu i-a dat puterea
să treacă peste toate. Supărat de curajul Marinei, episcopul a
ordonat să i se taie capul.
Se spune că în această zi
(sărbătorită cu post) Sfânta Marina înfrânge răutatea și
ferește oamenii de ispită. Este și protectoarea păsărilor de
curte - tradiția spune că e bine să împartă pui pe la vecini
cine dorește să aibă parte de păsări. La biserică se aprind
lumânări pentru a fi ferit de orice boală. Pelinul cules în
această zi are puteri tămăduitoare, conform tradiției; pe unde se
mătură cu pelin puricii mor, din cauza amărăciunii lăsată de
plantă. Femeile se spală pe față cu zeamă de pelin pentru a avea
ten fin.
21 iulie - Ilie Pălie și Foca
În calendarul popular apare un alt
personaj mitic: Ilie Pălie. „Pălie” vine de la „pălit”,
„pârjolit”. În folclor, Ilie Pălie era vizitiul Sfântului
Ilie, aducător de foc și arșiță. În luna iulie, foarte
călduroasă, de regulă, aveau loc multe incendii, și oamenii
credeau că l-au supărat cumva pe Ilie Pălie, așa că se străduiau
să-i respecte ziua, adică să nu muncească, pentru ca Ilie Pălie
să nu le ardă ogoarele și gospodăriile.
În această zi, se spune, se culege
șovârful (Origanum vulgare), o plantă care, în trecut, era
folosită la vopsitul firelor de lână și de cânepă - se spune că
de-i culeasă planta chiar în 21 iulie vopseaua rezultată va fi
roșie ca focul. Planta e cunoscută și cu alte denumiri: oregano
(șovârful/șovârvul seamănă bine cu oregano, dar nu e tocmai
oregano), busuioc de pădure, măghiran sălbatic și multe altele,
fiind cunoscută ca având unele proprietăți terapeutice, fiind
folosită și ca element culinar (condiment), pentru că e o plantă
aromată.
Ilie Pălie și Foca sunt personaje
mitologice. Se spune că Pălie pune foc, iar Foca suflă-n el și-l
întețește. În alte tradiții, Ilie Pălie produce foc, iar sfântul
Foca (22 iulie, ocrotitorul navigatorilor) suflă-n foc și-l stinge.
În general, lumea aminteşte de Foca
pe 22 iulie, dar în calendarul bisericesc apare abia pe 23 iulie.
Lumea ţine această sărbătoare pentru a se apăra de foc. Sfântul
Mucenic Foca a fost, de fapt, episcop de Sinope, iar moaştele lui au
fost aduse la Constantinopol în ziua de 23 iulie, anul 403.
În aceste zile oamenii nu folosesc cuptorul, nu lucrează pământul, nu merg la
fân. În schimb, au obiceiul să dăruiască apă, faguri de miere
şi fructe călătorilor.
Desigur, în calendarul religios nu
apar Ilie Pălie, Pintilie Călătorul, Ciurica, Filipii și multe
alte sărbători ancestrale, pe care Biserica le numește
pseudo-sărbători, reminiscențe ale păgânismului.
27 iulie - Sfântul Pantelimon; Pintilie Călătorul
Sfântul
Pantelimon s-a născut în anul 284 în orașul Nicomidia, și-a
trăit în timpul împăratului Maximian (n. 286 - d.305). La naștere
a primit numele de Pantoleon ("cel în toate puternic ca un
leu"); tatăl lui credea în zei, mama lui era creștină (moare
la câțiva ani după nașterea lui). La îndemnul tatălui Pantoleon
a învățat la Școala de Medicină din Nicomidia și își face
ucenicia cu medicul Eufrosin, renumit la acea vreme. Află de la un
preot că Hristos este singurul doctor adevărat; după ce ridică
din moarte un copil care fusese mușcat de o năpârcă cere să fie
botezat; primește botezul și un nume nou: Pantelimon, care înseamnă
„cel cu totul milostiv”.
Ajunge
repede la o cunoaștere desăvârșită a artei medicale, împăratul
remarcându-i calitățile și dorind să îl aibă ca medic
personal. Îi cere să renunțe la credința creștină, Pantelimon
refuză și împăratul îl condamnă la moarte prin decapitare. Se
zice că în loc de sânge a curs lapte din trupul său.
Din
anul 303, anul morții sale, Sfântul Pantelimon e considerat
vindecătorul bolnavilor și ocrotitorul medicilor.
Pintilie
Călătorul (sau Pantelei)
Biserica
susține că tradiția populară a creat această divinitate pornind
de la numele Sfântului Mucenic Pantelimon. Pe vremuri, această zi
era ținută
de
cei care călătoreau mult, de cojocari și de cei care începeau să
recolteze pepenii. Se spunea că orbii și șchiopii
îl cinsteau pentru a le ușura suferință.
Mai
exista și credința că, din această zi, „se călătorește
vara”: păsările migratoare începeau să plece și frunzele se
îngălbeneau ușor (mai ales frunzele teiului).
Zile
dedicate național și internațional
în iulie
11 iulie Ziua celor care se înveselesc singuri; 12 iulie Ziua simplicității, fondator Henry David Thoreau;
19 iulie Ziua arătării limbii; 20 iulie Ziua mondială a Șahului,
din 1966; 20 iulie Ziua Aviației Române; 26 iulie Ziua înghețatei;
28 iulie Ziua ciocolatei cu lapte;