Cum faci să pierzi turişti? Prima şcoală românească riscă să fie închisă

Cum faci să pierzi turişti? E simplu: alegi primarul potrivit. Sigur, primarul nu e de capul lui, dar… el e şeful pe oraş; nu? L-ar putea trage de atenţie prefectul, dacă ai baftă de un prefect pe care să-l intereseze oraşul. S-ar putea lua la “trântă” cu primarul şeful consiliului judeţean, dacă ai unul care vrea şi poate. Mai sunt partidele care pot face una-alta; dar de ce ar face?!

Ce-a făcut primarul!? Repet: nu de capul lui, dar… In decembrie 2018 a interzis circulaţia autocarelor in centrul vechi al oraşului, deci nu se mai putea ajunge cu autocarul in Şcheii Braşovului - ştiţi că se bate monedă pe chestia cu poluarea şi alte bla-bla-uri… Nu zic că nu e adevărat, dar! Dar nu mai permiţi turiştilor să viziteze, in grup, istoricul cartier Şchei şi prima şcoală românească?! După interdicţie autocarele puteau opri pentru a lăsa turişti doar la hotelul Aro Palace, circa trei kilometri distanţă de Şcheii Braşovului. Bine că e permis accesul pentru sutele de maşini ale ălora care locuiesc in oraş şi vor să-şi cheltuiească banii in cârciumile din centrul vechi al oraşului! Ăştia nu ştiu să folosească mijloacele de transport in comun?

Revin la Prima Şcoală Românească din curtea bisericii Sf. Nicolae din Prund (Piaţa Unirii). După vreo cinci luni - prin luna mai adică - a obţinut nu ştiu care consilier “dispensă”- autocarele pot circula in zona centrului vechi dar nu e permisă staţionarea (turiştii pot vedea şcoala din autocar!) Azi, autocarele pot fi parcate doar in Livada Poştei şi la cinematograful Astra, unde sunt amenajate staţii - distanţa e luuungă, iar majoritatea turiştilor care vin sunt grupuri de vârstnici care nu au puterea de a merge pe jos atâta cale, iar cu mijloacele de transport in comun e şi mai nasol. Dar! Relativ de curând, a fost introdus un “autobuz turistic”, pe care - zicea purtătorul de vorbe al primăriei - turiştii îl pot folosi (biletul costă 10 lei pe zi). Exact!!! Circulaţia autobuzului 61 (turistic, despre care vorbea cel amintit mai sus), care făcea legătura între Livada Poştei şi diferite obiective turistice şi culturale din centrul vechi al oraşului a fost suspendată din data de 17 iulie 2019, din lipsă de călători. Nu e tare faza?!

Mai bine puneau taxă pe staţionarea autocarelor in Piaţa Unirii (cât coborau/urcau turiştii) - zicea reprezentantul unei agenţii de turism care aduce turişti străini in zonă - şi rezolvau, decât să-i pună pe oameni să bată străzile la pas, să urce şi să coboare in/din autocare şi autobuze.

Această măsură de interzicere a staţionării autocarelor in Centrul Vechi, Piaţa Unirii (Prund) a afectat activitatea a opt muzee, între care şi Prima Şcoală Românească unde primele cursuri in limba română s-au ţinut in anul 1583. E unul dintre obiectivele pe care vor să îl vadă cei mai mulţi turişti străini care ajung in România. Între altele, in muzeu se află cel mai vechi manual de şcoală (secolul XI) şi tiparniţa lui Coresi.

La muzeu mai ajung doar turiştii - români sau străini - care au maşină proprie sau folosesc mijloacele de transport in comun (câţiva pe zi). Directorul muzeului “Prima Şcoală Românească” afirmă că interdicţia aceasta e o “tâmpenie strigătoare la cer” şi spune că din decembrie nu au mai avut grupuri de turişti străini, deşi înainte erau zeci de autocare pe zi, iar in fiecare erau, in medie, 60 de turişti. In ritmul “câţiva turişti pe zi” muzeul va fi închis, pentru că obiectivul supravieţuieşte, practic, din taxa de intrare (şi din donaţii).

Mai jos e adresa site-ului muzeului, de unde am preluat fotografia Sala de clasă “Anton Pann”:

http://www.primascoalaromaneasca.ro/

Muzeul Prima Şcoală Românească. Expoziţii permanente.

La Muzeul Prima Şcoală Românească din Piaţa Unirii nr. 2-3, in Şcheii Braşovului, de luni până duminică, între orele 9:00 şi 17:00, sunt deschise expoziţiile (permanente): Anton Pann, Diaconul Coresi, Cartea şi Cărturarii braşoveni, Cartea, factor de unitate naţională, Tudor Ciortea.

La început a fost biserica amintită in cronicile din 1292, şi care poartă azi hramul Sfântului Nicolae. Construcţia şcolii a început in anul 1495 (reclădită in 1760) şi păstrează elemente ale stilului baroc. Cu siguranță, însă, şcoala exista încă din 1399, pentru că în acel an, Papa Bonifaciu vorbeşte despre ciracii (elevii) din Şcheii Braşovului, care învățau şcoală de la pseudodascăli.

 […] Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi Muntenia, dar ajun­seseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria şi Egipt, au protejat prin danii lăcaşul de cultură şi învăţătură, care astăzi a devenit Complexul muzeal Şcheii Braşovului. Cele aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaştere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri. (Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean) (http://www.primascoalaromaneasca.ro/)

₪₪₪

Anton Pann (Antonie Pantoleon-Petroveanu) s-a născut cândva între 1796-1798, la Silven, Imperiul Otoman (azi Bulgaria) şi a murit la Bucureşti in 2 noiembrie 1854. A fost poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat şi publicist român, compozitor al muzicii imnului naţional al României. In poemul “Epigonii” Mihai Eminescu îl supranumeşte “finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”. Între multe altele, el a scris “Povestea vorbei” (1847). In anul 1821 se refugiază la Braşov, adăpostindu-se pe lângă Biserica Sf. Nicolae din Şchei, unde cânta la strană. Aici îl va cunoaşte pe Ion Barac, scriitor, poet, traducător, dascăl la şcoala românească din Şcheii Braşovului, tipograf de cărţi populare din oraşul de sub Tâmpa, cel care a editat in anul 1937 primul periodic românesc din Trasilvania: Foaia Duminicii. Cei doi vor lega o strânsă prietenie. După înăbuşirea Zaverei (Răscoala de la 1821), Anton Pann revine în Bucureşti în primăvara anului 1822.

Anton Pann a pus pe muzica versurile poeziei “Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşianu prin 1842, devenită imnul României: Deşteaptă-te române! Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann şi unul din admiratorii acestuia, relatează cum în casa poetului Andrei Mureşianu din Braşov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac şi Vasile Alecsandri, cu toţii fiind în căutarea unei melodii pentru poezia “Un răsunet”, cel care a găsit melodia “veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă peste timp, a fost Anton Pann. Melodia era romanţa “Din sânul maicii mele”, alcătuită în 1839 pe versurile lui Grigore Alexandrescu. Vorbind despre poetul Andrei Mureşianu şi despre poezia ”Un răsunet”, George Călinescu numeşte această poezie “Marseilleza română”, iar pe Anton Pann îl consideră ”acel Rouget de Lisle român”, comparându-l cu Claude Joseph Rouget de Lisle (1760-1836), ofiţerul francez care a compus Marseilleza, imnul Revoluţiei franceze de la 1789.

Sursa info si foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Pann

Coresi (cunoscut şi ca Diaconul Coresi) s-a născut la Cucuteni, Dâmboviţa şi a murit la Braşov, in anul 1583. A fost un diacon ortodox, traducător şi meşter tipograf român. Este editorul primelor cărţi tipărite în limba română.

Sursa info: https://ro.wikipedia.org/wiki/Coresi

Diaconul Coresi a ucenicit in oraşul Târgovişte, in oficina condusă de maestrul său Oprea, unul dintre foştii elevi ai lui Dimitrie Liubavici. O vreme chiar a condus tipografia domnească de la Târgovişte, unde a tipărit un Molitfelnic (1545), un Apostol (1547) şi un Triod - Penticostar (1558). Alege însă să îşi întemeieze o tipografie proprie, sub streaşina bisericii “Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, unde formează o adevărată şcoală tipografică, după 1559.

Sursa info si  foto: http://www.calauza.edj.ro/?p=10475

: 

Intre anii 1556-1588 Coresi şi colaboratorii săi au tipărit  40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti, consfinţind astfel unitatea spirituală a acestui popor. (http://www.primascoalaromaneasca.ro/)

Compozitorul Tudor Ciortea s-a născut in 28 noiembrie 1903, la Braşov şi a murit la Bucureşti, in 3 octombrie 1982. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă ”pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.

Sursa info si foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Ciortea

Spaţiul destinat compozitorului în complexul muzeal  Prima Şcoală Românească este o încăpere de mari dimensiuni compartimentată în trei alveole. Într-unul din compartimentele laterale, atrage atenţia un obiect foarte rar, o pinolă – se pare că nu mai sunt decât zece în lume. Tot aici, o litografie a operei Oedip, unul dintre cele cinci exemplare originale rămase. Acestor piese rare li se adaugă o colecţie de manuscrise donate muzeului de Vera Proca Ciortea şi câteva portrete în ulei realizate de Ion Sibianu. Nu lipsesc nici cărţile, risipite pe rafturi în întreaga încăpere, şi nici icoanele pe sticlă din secolul al XVIII-lea, specifice Şcheiului.

Sursa info: http://www.primascoalaromaneasca.ro/complexul-muzeal/muzeul-tudor-ciortea/

Liceul Vocaţional de Muzică din Braşov a fost numit cu numele compozitorului.

₪₪₪

Între multe altele, mai pot fi văzute aici partitura primei operete româneşti, Crai Nou, compusă de Ciprian Porumbescu

o Biblie din anul 1688

Sursa foto despre Prima Şcoală Românească: Braşov, oraşul sufletului meu.

Îmi place şi soba, aşa că am ales-o din albumul amintit mai sus ca sursă foto.