Simboluri de Mărțișor

Calendaristic, a venit Primăvara! E prima zi de primăvară, e Ziua Mărțișorului!

Potrivit tradiției, mărțișorul era un șnur bicolor în care se împleteau iarna și vara – se oferea în dar de 1 Martie, de ziua Dochiei, la început de an agrar. Mai apoi, șnurului i-a fost atașat un bănuț din aur sau argint. Folcloriștii par a fi de acord că patronul spiritual al mărțișorului este Baba Dochia, ca stăpână a zilei de 1 martie – unele legende spun că ea este cea care a tors firul mărțișorului când a urcat la munte cu oile.

Tradițiile variază în ceea ce privește originea și forma „primului mărțișor”, dar ideea e aceeași: mărțișorul protejează împotriva deochiului, alungă paguba și dușmănia, aduce noroc și sănătate.

Micuțele obiecte la care se atașează firul alb-roșu sunt tot mai diferite în „epoca modernă”. Cât ar fi de diferite e bine că mai există; unele au ac precum broșele – ceea ce este un plus pentru că pot fi prinse mai ușor pe haină, dar unele mărțișoare au dimensiuni mari-mari (din ce-mi dau eu seama, mărțișoarele tradiționale sunt mititele – talismanele, în general, nu trebuie să fie cât o medalie de olimpiadă).

M-am luat cu vorba și-am neglijat ce-am vrut să scriu: despre simbolurile obiectelor mititele pe care le mai poartă pe rever sau la încheietura mâinii (sau cum le-or purta) oamenii.

Nu știu dacă a făcut cineva o statistică, dar îmi place să cred că cele mai multe mărțișoare oferite sunt cele în formă de inimă.

Inima e simbolul iubirii, în primul rând, dar inima e și simbol al frumuseții, al bunătății sufletului.

Buburuza aduce noroc și protecție. Buburuze roșii cu puncte negre nu am ca mărțișoare - nu iau în calcul buburuza pe care am făcut-o din scoică (nu mai e în posesia mea)

Trifoi cu patru foi. Este un simbol universal al norocului: sănătate, dragoste, celebritate, bogăție – una pentru fiecare foaie. Se spune că cel care poartă asupra lui un trifoi cu patru foi va avea noroc în dragoste și va fi apărat de spiritele rele.

Potcoava. La început, potcoavele, erau confecționate din fier. Protejează – oameni și animale deopotrivă - împotriva vrăjitoarelor, zânelor și duhurilor rele. E simbol al norocului, vitalității, fertilității.

Ancora. Este simbol al speranței, al credinței, al stabilității.

Cheia. Simbol al norocului: cheia spre succes, cheia spre împlinirea idealurilor.

Coșarul. Coșarul negru este un vechi simbol românesc al norocului.

Ghiocelul. Un simbol al speranței, al curajului, al fidelității, al puterii de rezistență. Ghiocelul e un adevărat simbol al primăverii.

Florile de primăvară și fluturii ca mărțișoare reprezintă renașterea naturii și bucuria. Ca mărțișor, 

fluturele este și simbol al sociabilității și al sensibilității.

Trandafirul. Petalele lui, se spune, exprimă infinitul; induce sentimente bune persoanei care îl primește. Trandafirul e întâlnit într-o mulțime de legende, în superstițiile popoarelor.

Steaua. Este tot un simbol al norocului: „stea norocoasă”. Pitagora considera că această formă geometrică reprezintă perfecțiunea. În colecția de mărțișoare nu am găsit unul cu o stea.

Porumbelul. În tradiția mărțișorului aduce vestea bună a trezirii naturii la viață. Oferit copiilor și tinerilor subliniază inocența; dăruit femeilor e semn al aprecierii frumuseții. Mărțișor „porumbel” nu-mi amintesc să fi văzut în realitate.

Diverse. În zonele Banat, Bistrița-Năsăud, Bucovina, Maramureș și Moldova, în ziua de 1 martie fetele oferă mărțișoare băieților (lucrate de ele, conform tradiției), iar băieții oferă fetelor mărțișoare și mici cadouri în ziua de 8 martie. (am citit pe wikipedia).

Tradiția Mărțișorului există în Bulgaria (Martenița, și pare să aibă o altă origine față de mărțișorul românesc, și alte legende, evident), în Macedonia și în Albania.

La 1 martie încep și „Zilele Babelor”.

*

Pentru că tot am scotocit în colecția de mărțișoare am mai fotografiat și dintre cele care nu apar la „simboluri” (nu pentru că nu ar fi „purtătoare de simbolistică”) – aveam de gând să fotografiez mai multe dar timpul n-a fost de acord, ceea ce n-a făcut decât să-mi bucure răbdarea care era pe terminate. Am ales (aproape la întâmplare) mărțișoarele care mi-au atras atenția.

Mărțișoarele-pisici îmi sunt foarte dragi, dar am găsit doar trei căutând pe repede-înainte ; am și câini-mărțișoare, dar n-am mai reușit să le fotografiez.

Portretele (cu ghilimele și fară) sunt mărțișoare pe care le-am primit în timp, în perioade anume. Vrăjitoarea am primit-o în vremea când mă jucam de-a ghicitul în cărțile de Tarot și în cărțile Lenormand (oracol).

De cărțile Lenormand am scăpat repede, adică le-am dat cui le-a vrut pentru că... prea au nimerit adevărul! Cărțile de Tarot le-am păstrat, pentru că sunt... filosofie (știu că pare greu de crezut).

Mărțișorul cu pachetul mă distrează și azi; l-am primit în anul în care am început să fumez.

Felicitare și mărțișor inimă

Inima ta, mă joacă-asa: ba nu, ba da, ba nu, ba da, ba nu, ba da.... la la la laaa – n-am știut niciodată mai mult din cântecul Inima ta, interpretat de Corina Chiriac. Mi-au venit în minte cuvintele pentru că e despre inimioare aici.

Lucrând mărțișoare și felicitări pentru luna martie am sentimentul că deja e primăvară. Tradiția spune că mărțișorul a avut la origine rolul de a proteja împotriva deochiului, frigurilor sau bolilor dar a câștigat în timp funcția de talisman pentru noroc, sănătate, iubire, bunăstare. Micuțele obiecte la care se atașează firul alb-roșu simbolizează, fiecare, câte ceva. Inimioarele sunt simbol al iubirii, fericirii, compasiunii, carității.

Pentru săptămâna a șasea din Calendarul ReCreativ tema este „felicitări și mărțișoare în formă de inimioare sau care să conțină inimioare”.

Felicitarea am ales s-o decupez în formă de inimă pentru că am avut carton roșu – nu e mare, are vreo zece centimetri „înălțime”. Ca să fie mai sclipicioasă am conturat-o cu lipici. "Fondul" ochilor - inimioare din plastic pe care le-am folosit cândva la confecționarea mărțișoarelor „bănuți” (cum sunt cele din imaginea de mai jos).

Pentru a fi mai... altfel, i-am lipit ochi. E o inima ochioasa. Firul de mărțișor e plasat pe post de mustață. Fără fir mi s-a părut „sărăcăcioasă” felicitarea; îl puteam aplica în alt loc, dar mi s-a părut comic să fie „mustață”. Mă repet: îmi plac bancurile seci.

Mărțișorul e dintr-un inel de carton decupat dintr-un cilindru de la șervetele, inel pe care l-am festonat și modelat.

Am aplicat câteva strasuri „diamant”, mici-mici, să lucească un pic.

M-am jucat în editorul foto online, pixlr x, și folosind unele dintre tiparele gratuite oferite am încercat o prezentare mai altfel a mărțișoarelor.

Cu un pic de răbdare aș învața să mă joc cu editorul de fotografii amintit mai sus.

1 Martie. Mărțișorul

La originile Mărțișorului a stat o monedă de aur sau de argint la care se atașa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roșie și alta albă (sau alb și negru), ce semnificau lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii și care era purtată în general de persoanele sensibile (copii și fetele tinere). Exista credința că această amuletă aducea noroc și fericire.

Alții au alte opinii:

- Șnurul era alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu sau în alb și negru. Culorile reprezintă unitatea contrastelor: vară-iarnă, caldură-frig, lumină-întuneric. Cu trecerea timpului, tradiția s-a schimbat și șnurului i-a fost adăugată o monedă de argint, asociată soarelui, un cerc protector care, în anumite epoci, se punea chiar la cornul vitelor sau la tâmpla porții.

- Cele două fire răsucite, alb și roșu, simbolizează iarna și vara și reprezintă funia anului, care împletea zilele celor două anotimpuri. Mărțișorul este o secvență a unui scenariu ritual de înnoire a timpului și anului primăvara, la nașterea și moartea simbolică a Dochiei. După unele tradiții, firul mărțișorului - funie de 365 sau 366 zile - ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte.

O altă legendă a Mărțișorului spune că: Umblând cu oile prin pădure și torcând lâna din furcă, Baba Dochia a găsit o para, i-a făcut o "bortă" și a legat-o cu un fir de ață; asta se întâmpla într-o zi de 1 Martie și de atunci s-a extins obiceiul. Despre mărțișor a început să se vorbească mai târziu, primele informații fiind furnizate de folcloristul Simion Florea Mihai.

***

În vechimea nu prea îndepărtată, Mărțișorul era un ban de aur sau argint, ori un medalion, legat cu un șnur roșu-alb, pe care românii îl puneau copiilor la gât sau la mână. Mărțișorul se mai numește în unele ținuturi Mărțiguș sau Marț, și e purtat pentru noroc, în decursul anului, iar cei ce-l poartă cred că vor fi sănătoși și curați ca argintul și că peste vară nu-i vor mai apuca și scutura frigurile. Mărțișorul se punea în zorii zilei de 1 Martie, înainte de răsăritul Soarelui, iar când îl puneau, părinții se fereau să fie văzuți de vreo femeie însărcinată, crezând că își pătează copilul pe ochi. În Moldova, Muntenia și Dobrogea, unii copii purtau Mărțișorul 12 zile de gât, iar după aceea îl lăsau în crenguțele unui pom tânăr; și dacă pomișorului îi va merge bine în acel an însemna că și copilului îi va merge bine în viață. Alții îl păstrau până ce vedeau primul arbust înflorit, de obicei porumbar sau păducel, și îl puneau pe pomișor, sperând să fie albi ca florile acestuia. În unele zone, Mărțișorul se poartă până când începe cucul a cânta sau până când vin berzele.

Nu numai părinții le puneau Mărtișoare copiilor, ci și alți români le dăruiau unul altuia la 1 Martie. Azi îl poartă mai ales femeile și fetele și doar în sate mai izolate îl poartă bărbații și băieții. Rareori se mai face din bani de aur sau de argint și nu mai e ținut toată luna, ci numai câteva zile, la începutul lui Martie. În Muntenia se spune: Cine poartă Mărțișoare / Nu mai e pârlit de Soare.

Pe la sfârșitul lui martie, femeile și fetele iau șnurul Mărțișorului și îl pun pe trandafiri, iar moneda sau medalionul le dau pe vin, pâine albă și caș, crezând că aceea ce le-a purtat va avea fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul.

Obiceiul Mărțișorului la români se spune că vine de la geto-daci. La Sarmisegetusa a fost descoperit un medalion de lut ars - zice-se că ar fi Mărțișor - cu chipul unuia dintre Zalmoxis. Asemenea amulete au mai fost descoperite și în alte cetăți dacice.

Geții, și după ei grecii, îi numeau pe cei doi Zalmoxis Apollon Albul si Artemis Rosia. Legendele sacre spuneau că mama lor era fecioara Divina Marian Magnifica, Floare de Măr, drept care copiii Cerești se mai numeau Marian-Dynes, Copiii din Flori de Măr. Mărul era socotit pom sfânt, iar nuanța florilor lui, Roz, compusă din Alb și Roșu, îmbina culorile simbolice ale celor doi Zalmoxis.

Inscripțiile tracice plasează locul nașterii și copilariei Gemenilor Cerești la Apus de Marea Neagră. Pe un altar de piatră descoperit aproape de Struga (Macedonia), sunt înscrise următoarele versuri (în traducere ar fi): Magii, când au auzit vestea despre cei doi născuți pe țărmul de Apus al Lacului Alb, au pornit îndată de la Marea Neagră, câteșitrei în goana cailor.

(Dacia secretă, Adrian Bucurescu, ed. Arhetip, București 1998)

Tradiția spune că persoana care poartă Mărțisorul se împrietenește cu Soarele care îi dă tot ce-i stă în putere: frumusețe, veselie, sănătate, iubire și puritate sufletească.

În Bulgaria, marțișoarele sunt oferite bărbaților, iar în anumite regiuni, ele sunt purtate în funcție de statut: fetele nemăritate în partea stângă a rochiei, femeile bătrâne la degetul mic al mâinii stângi iar bărbații căsătoriți la șoseta dreaptă.

1 Martie reprezintă începutul primăverii calendaristice, luna Mărţişorului avand şi semnificaţii mai profunde, legate de revenirea la viaţă a naturii şi reîntinerirea spiritului. Plantele specifice anotimpului sunt utile pentru cele mai puternice talismane şi descantece pentru noroc şi fericire.

1-8 Martie e o perioadă benefică pentru începerea lucrărilor de dragoste, fericire şi noroc. Se fac talismane din flori şi plante culese de Dragobete sau anul trecut, de Sanziene, acestea fiind extrem de utile la dezlegarea celor mai grele farmece, dar le pot purta şi persoanele care nu au făcături, pentru a le aduce noroc şi pentru a fi protejate impotriva răului.

Surse online: traditii.ro, romanianmonasteries.org

La Anastasia puteti citi despre Martisor.

Vezi si: 

Ghiocelul

Ghiocel si Martisor 

Vă ofer ghiocei!

Odata, cu mult timp in urma, Soarele, luand infatisarea unui tanar, a coborat intr-un sat, la hora. Un zmeu l-a pandit si l-a rapit dintre oameni, inchizandu-l intr-o temnita ascunsa. Oamenii s-au intristat. Pasarile au incetat sa cante, izvoarele nu mai curgeau si copiii nu mai radeau. Nimeni nu indraznea sa infrunte zmeul.

Intr-o zi, un tanar voinic s-a hotarat sa plece in cautarea Soarelui si sa il redea oamenilor. Multi dintre pamanteni l-au condus si i-au dat puterile lor sa il infrunte pe zmeu, sa il biruie si sa elibereze Soarele. Drumul voinicului a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au inceput lupta. Zile intregi s-au infruntat pana cand zmeul a fost doborat. Slabit de puteri, ranit grav, tanarul a eliberat Soarele. Astrul s-a ridicat pe cer inveselind si bucurand lumea. Strigatele de bucurie ajungeau pana la tanarul voinic care se bucura si el vazand ca Natura revine la viata. Dar el n-a mai ajuns sa vada Primavara in toata splendoarea ei. Sangele i s-a scurs prin rani in zapada imaculata. Pe masura ce zapada se topea rasareau flori albe: ghioceii, care au ramas de atunci vestitorii Primaverii. Cand ultima picatura de sange s-a scurs tanarul a murit. De atunci, tinerii impletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu si le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul simbolizeaza dragostea pentru frumusetile eterne ale vietii: prietenia, fidelitatea si onoarea, amintind culoarea sangelui voinicului care si-a dat viata pentru intreaga omenire si albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a Primaverii.

*

Inainte vreme martisorul nu era oferit numai femeilor, ci era un dar care se oferea copiilor si tinerilor, indiferent de varsta acestora, in ziua de 1 Martie, inainte de rasaritul Soarelui. Adevaratul martisor era firul alb-rosu, care se purta in piept pana la primele semne ale instalarii Primaverii: cantecul cucului, venirea randunelelor sau a berzelor sau inflorirea visinilor, apoi se lega pe ramurile unui pom fructifer pentru a aduce noroc si belsug celui care il oferea pomului, sau era aruncat in directia de sosire a pasarilor calatoare si se striga: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".

Martisorul este, potrivit traditiei, un snur bicolor care aduna zilele, saptamanile si lunile anului in doua anotimpuri, iarna si vara, facut cadou la l Martie, ziua Dochiei, stravechi inceput de an agrar.

Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul primavara, la nasterea anului agrar.

Traditia seculara spune ca Martisorul de argint, asemenea celui ancestral, este un odor sfant si trebuie respectat ca atare: el aduce norocul si sanatatea, alunga paguba si dusmania. Tot traditia spune ca cel care poarta Martisorul se imprieteneste cu Soarele, protectorul sanatatii, iar cel care-l daruieste, ofera celui drag o farama de Soare.

Am primit de la OchiiVerzi! Multumesc!

Acestea fiind scrise va ofer in dar Ghiocei, ca martisor, si va doresc tuturor sanatate si noroc.