Se afișează postările cu eticheta ziua_nationala_a_culturii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ziua_nationala_a_culturii. Afișați toate postările

2025-01-15

Ziua Culturii Nationale

Ziua Culturii Nationale 2025
Ziua Culturii Naționale este sărbătorită, din anul 2011, în ziua de 15 ianuarie, ziua nașterii poetului, prozatorului, jurnalistului, Mihai Eminescu, una dintre figurile marcante ale literaturii române - se împlinesc azi 175 de ani de la nașterea celui considerat poet național.

Sintagma cultură națională nu se referă numai la literatură; e ansamblul valorilor materiale și spirituale specifice unei națiuni, cuprinzând tradițiile, obiceiurile, limbajul, religia și tot ce ține de identitatea națiunii in discuție. Cultura națională poate fi influențată de istorie, de geografie, de contactele cu alte culturi.

Cultura națională se poate schimba, in timp; se modifica limbajul, anumite obiceiuri sunt uitate pentru că nu se mai potrivesc timpului prezent... Să (ne) amintim din când în când tradițiile și obiceiurile care nu se mai potrivesc prezentului cred că nu e desuet. Sigur, la unele zâmbim, dar acestea au fost tradițiile strămoșilor - e ca și cum ne-am bate joc de strămoși dacă am face bășcălie de tradițiile vechi și foarte vechi. Unii dintre acești strămoși și-au jertfit viața pentru ca noi să avem azi România și... democrația (mai mult sau mai puțin - pare că nu prea ne pricepem la democrație). 

Scriu aici despre Ziua Culturii Naționale, dar... habar nu am cum as putea s-o accentuez in calendarul personal. Sigur, caut să aflu pe unde se organizează, in comunitate, ceva dedicat sărbătorii... Sunt câteva, pe ici, colo. Mă atrag două - Atelier de ceramică, la Centrul Cultural Apollonia  - dar e cu circuit închis deci pas; mai sunt proiecții de film și ceva recitaluri care nu-mi stârnesc interesul, și un eveniment de la Muzeul de Artă: Portretele patriciatului săsesc - o fereastră spre istoria Brașovului, participarea liberă, in limita locurilor disponibile (din experiențe anterioare știu cam cum stau lucrurile, așa că nu merg). La Filarmonică greu spre imposibil mă pot imagina! Nu mă laud, doar zic. Sunt piese (bucăți sau nu) care-mi plac de numa', dar... n-am eu bafta de acestea de-ar fi să merg. Și nici spectator la jazz simfonic nu mă văd.

Curiozitate: ați observat că moștenirea culturală latină pierde teren, încetișor, in fața moștenirii culturale trace, mai ales dace

Imaginea e prelucrata cu:

2018-01-15

Prin Braşov in 15 ianuarie 2018

E luni. Se zice că luni nici iarba nu creşte, nici la poliţie nu-i deschis. :) Nu ştiu cum e in alte părţi, dar aici creşte şi iarba, e deschis şi la poliţie, doar că nu ninge! Sunt şi unele spectacole – fără cele pe care le dau, mai ales in zori şi noaptea, copiii şi adolescenţii care-şi au adăpostul prin gară, pe acoperişurile chioşcurilor de pe peroane, prin gurile de canal, prin scările blocurilor sau pe cine ştie unde şi care inspiră cu nesaţ din pungile cu aurolac.
Stelele luminează la fel calea tuturor...
Azi, 15 ianuarie, este Ziua Culturii Naţionale, ziua in care s-a născut Mihai Eminescu (1850).
Cu această ocazie a Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Casa Mureşenilor, Piaţa Sfatului nr. 25, organizează un recital de muzică și poezie, începând cu ora 17. Programul cuprinde lucrări din creația compozitorilor George Enescu și Ciprian Porumbescu, interpretate de Liliana Iacobescu – pian și Magdalena Lazăr – vioară, și poezii de Mihai Eminescu, recitate de actorii George Custură și Gabriel Costea.
Tot aici, până la sfârşitul lunii ianuarie, poate fi vizitată expoziţia “Poveştile arhivei” (8 expoziţii speciale):
1. Pentru o istorie a imnului naţional – informaţii despre autorul poeziei “Un răsunet”, Andrei Mureşianu, şi despre cum “Deşteaptă-te române!” a devenit imnul naţional al României începând cu anul 1990.
2. Serviciile poștale în trecut - informații despre începuturile serviciilor poștale în lume, serviciile poştale din Transilvania secolului al XIX-lea, detalii despre activitatea oficiului poştal braşovean.
3. Sigiliul – garanția originalității – despre fondul de sigilii al muzeului; informaţii generale legate de folosirea sigiliului, o clasificare în funcţie de modul de aplicare a peceţii, descrieri ale celor mai importante peceţi din Arhiva Mureşenilor.
4. Fotografia între album de familie și document istoric - scurt istoric al fotografiei și al evoluției sale, de la descoperirea italianului Porta a obiectivului până la fotografia color; vor fi prezentate fotografii de epocă, cărți poștale ilustrate cu Brașovul de altădată, clișee de sticlă, fotografii stereoscopice vechi, aparate de fotografiat de epocă, dar și contemporane.
5. Tipografia ”A. Mureșianu” - La sfârşitul anului 1887 ziarul Gazeta Transilvaniei îşi anunţa cititorii că, începând cu anul 1888, va fi editat în tipografia “A. Mureşianu”. Noua tipografie funcţiona în casa familiei Mureşianu din Piaţa Sfatului, azi, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov. Maşina tipografică era adusă de la Viena, cernelurile din Germania iar hârtia provenea din diverse centre precum Pesta, Viena şi Braşov.
6. Auziţi, vedeţi, miraţi-vă! Expoziţie de publicitate - vizitatorii sunt invitaţi să cunoască începuturile publicităţii în Transilvania prin intermediul anunţurilor publicitare. Sunt surprinşi primii 100 de ani de apariţie ai Gazetei de Transilvania / Gazetei Transilvaniei (perioada cuprinsă între 1838-1938).
7. Copiii și copilăria de altă dată – anii 1900; fotografii de epocă reprezentând copii, documente ale vremii, situații școlare, cărți și studii ce s-au ocupat de această problematică.
8. Dansul de societate “Romana” – expoziţia prezintă povestea elegantului dans de salon compus în toamna anului 1849 de profesorul Iacob Mureșianu şi care s-a dansat în mod oficial la balul “Reuniunii Femeilor Române” în iarna anului 1851, iar apoi la toate balurile, seratele și recepțiile din Ardeal, Maramureş, Banat, Crişana sau la balurile studențimii românești din Budapesta și Viena, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
Sursa info: http://muzeulmuresenilor.ro/2017/12/11/expozitia-povestile-arhivei-3/
₪₪₪
La Teatrul Sică Alexandrescu (in Piaţa Teatrului nr. 1), se joacă All Inclusive, o comedie in regia lui Vlad Zamfirescu; scenografia de Mădălina Marinescu. Preţul biletelor: 80-100 de lei.
Teatrul Arlechino (Teatrul de păpuşi), str. Apollonia Hirscher nr. 10,  organizează cea de a VIII-a ediţie a “Porţilor deschise”. In Ziua porţilor deschise sunt invitaţi la teatru toţi cei care doresc să pătrundă in spatele cortinei – vizite organizate de actorii teatrului, in culise, in cabinele actorilor, in sala de repetiţii şi in atelierele de creaţii. Copiii vor putea interacţiona cu actorii şi păpuşile din spectacolul Cine a furat fulgii de nea?, regia Georgeta Lozincă.
Evenimentul se va desfăşura intre 9:00 şi 16:00. Intrarea este liberă.
De la ora 16, lansare de carte: “Cronica unui negustor de sânge”, de Yu Hua, la Institutul Confucius al Universităţii Transilvania Braşov (Bd. Eroilor nr. 29). Romanul surprinde drama “omului nou”încă ataşat de vechile credinţe, in timpul celor mai frământaţi ani ai Chinei maoiste. Lansarea de carte are loc in cadrul ŢConferințelor de cultură și civilizație chineză”. Cartea va fi prezentată de prof. dr. Luminița Bălan, sinolog, director al Institutului Confucius al Universității din București și traducătoarea romanului, Denisa Comănescu.
₪₪₪
La Sala “Patria” – Cinemateca – Seara Filmului European. Se va derula filmul Pătratul (Suedia, 2017), in regia lui Ruben Östlund. Filmul a câştigat Palme d'Or la festivalul de la Cannes, 2017.

Desigur, şi in Braşov sunt multe expoziţii permanente, despre care (poate) voi scrie in alte zile.