luni, 29 ianuarie 2018

Justificarea unui război. Citate favorite

Din nota autorului romanului “Comando prin ploaia tristă”, John P. McAfee:
Eu sunt profesor. […] Ficţiunea a dost descrisă ca fiind un adevăr şi jumătate. Aşa sunt şi paginile care urmează. Am fost martor la cele mai multe dintre aceste întâmplări. Celelalte mi-au fost povestite de soldaţi bătrâni, care discută astfel de lucruri […] Toate acestea sunt secrete, plămădite in focul fierbinte al bătăliilor, lipite de suflet asemenea unei medalii şi lustruite de-a lungul anilor – neîncetând să pâlpâie, neîncetând să doară.
Nu am fost un bun ofiţer. La douăzeci şi doi de ani, nici n-ar fi trebit să fiu ofiţer, mai ales in Forţele Speciale. Dar i-am ascultat şi am învăţat de la subofiţerii experimentaţi […] care au constituit coloana vertebrală a Beretelor Verzi. Pentru că i-am ascultat, ei mi-au arătat cum să supravieţuiesc. […]
***
Cred că tratamentul psihologic mi-a fost sugerat in momentul in care am tras câteva gloanţe in pereţii camerei mele de lectură. Citisem o povestire cu Sherlock Holmes şi am vrut să văd dacă pot desena iniţialele ”VR” aşa cum făcuse el [...]
Tratamentul a durat un an. Unii dintre noi au reuşit.Un tip a înfiinţat un restaurant italian. Îl chema Iannuchi, prin urmare alegerea făcută a fost fericită. Un altul s-a lansat in comerţul cu maşini furate. Şi el a prosperat. Un altul a plecat căutând explicaţii pentru toate. Eu le-am găsit într-o conferinţă susţinuta de unul dintre marii generali ai războiului. Un general este ceva care se întâmplă atunci când un colonel supravieţuieşte. [...] A început conferinţa. De ce nu am oprit conducta de aprovizionare cu benzină din Laos? – era întrebarea pe care abia aşteptam să i-o pun. Cu siguranţă, el avea să-mi dea răspunsul corect. Întrebare lămurită. Problema rezolvată. Totul se depozitează in arhive. Eroare. El ne-a arătat unde se află Asia de sud-est-Vietnam, Birmania, China, Filipine şi Orientul Mijlociu. Ne-a povestit despre faptul că Vietnamul acţionează in favoarea noastră, împotrivindu-se Chinei, subliniind ironia acestui aspect. Nuanţa respectiva nu mi-a scăpat. După care, ne-a spus că justificarea Vietnamului a fost... Am aşteptat. Stăteam ca pe ace. Nimeni nu mai respira. Mai ales cei cinzeci şi cinci de mii. Fără comentarii, vă rog. Războiul din Vietnam a avut drept scop protejarea resurselor naturale descoperite in Asia de Sud-Est – petrolul şi cauciucul.
Nu s-a făcut auzită nici o trâmbiţă. Cerurile nu s-au desfăcut. Oamenii au respirat din nou. Dar eu eram recunoscător. Mi-am şters o lacrimă. Randy a murit pentru Exxon şi Detroit. Exista un motiv. Marele general ştia răspunsul. America trebuia să asigure securitatea corporaţiilor şi viitorul comunist al Vietnamului ameninţa toate acestea. Totul avea o logică. [...] Numai că, adeseori, motivele sună a gol.
(Comando prin ploaia tristă, Editura Nemira, Bucureşti, 1994)
₪₪₪
Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte, la un moment dat. Click&Comment Monday! e sloganul acestui joc.
₪₪₪
John P. McAfee, căpitan in Forţele Speciale (r), s-a născut in 1947, in Clovis, New Mexico şi copilăria şi-a petrecut-o alături de fratele său la ferme din vestul Texasului, pe unde lucra tatăl lor. I-a plăcut Huck Finn şi a încercat să ducă o viaţă asemănătoare; era singurul copil care avea ca animal de companie o antilopă, pe care a numit-o Guvernator - dormea cu ea, dar când aceasta a crescut a dus-o in rezervaţia din Parcul Național Yellowstone. A urmat cursurile Institutului Militar New Mexico, are două licenţe universitare. A luptat in Forţele Speciale ca infanterist, in Africa de Sud şi in Vietnam. După o lungă carieră didactică, in administraţie şi ca instructor a devenit scriitor cu “normă întreagă”.
Romanul, desi e despre un război cunoscut ca fiind unul ciudat, de coşmar, se citeşte uşor. Prin umor, regăsit aproape in fiecare paragraf, autorul te face să uiţi urâciunea pe care tocmai ţi-a arătat-o două-trei rânduri mai sus. E un roman pe care nu îl uiţi repede şi la care nu poţi să nu zâmbeşti in timp ce citeşti.
Evenimentele sunt trăite de diferiţi soldaţi (după cum spune la începutul romanului), dar el le grupează in activitatea de numai câteva luni a unei singure grupe a Beretelor Verzi staţionată in Delta Mekong.
Mica grupă fost trimisă, la un moment dat, într-o misiune de cercetare – să afle dacă noul şef al unui trib din Laos va colabora cu americanii cum a făcut înaintaşul său. In această misiune au descoperit o conductă de combustibil, a cărei existenţă era secretă, şi au mai descoperit că agenţi C.I.A. cărau spre S.U.A., cu avioanele... florile de mac pe care le cultivau băştinaşii, cu acordul nord-vietnamezilor, in timp ce oamenii mureau cu miile şi într-o tabăra şi in cealaltă. Pentru că au văzut acestea, agenţii C.I.A. le-au pus gând rău, încercând să îi omoare cu orice preţ, folosind împotriva lor inclusiv Agentul Oranj.
Istorie pe scurt

Războiul din Vietnam s-a purtat, in principiu, între 1 noiembrie 1961 şi 30 aprilie 1975, între Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord, capitala la Hanoi), sprijinită de China şi Uniunea Sovietică şi Republica Vietnam (Vietnamul de Sud, capitala la Saigon), sprijinită de Statele Unite ale Americii. Războiul (cel de-al doilea război din Indochina, in sens mai larg) începuse, de fapt, la un an de la înfrângerea colonialiştilor francezi, in 1954, şi se purta pentru reunificarea Vietnamului. Cele două mari puteri comuniste, China şi URSS concurau şi una împotriva celeilalte pentru influenţă in Asia de sud-est. SUA urmărea să împiedice răspândirea comunismului in ţările fragile din Asia, ţări care îşi câştigaseră independenţa de curând. Americanii au particpat mai întâi doar cu instructori care să pregăteasca trupele din Vietnamul de Sud; in 1965 au hotărât să trimită in zonă şi trupe pentru că sud-vietnamezii nu reuşeau să elimine forţele de gherilă din nord, sprijinite de trupele armatei Vietnamului de Nord. In anul 1973 SUA a retras forţele militare din regiune după ce, in 1972, fără ştirea Vietnamului de Sud, delegaţiile americană şi nord-vitnameză s-au înţeles şi americanii au acceptat pretenţiile Vietnamului de Nord. SUA voia să se retragă încă din 1968, dar dorea să o facă fără a-şi ştirbi şi mai mult renumele. Cele două state au fost reunificate in anul 1976, sub conducere comunistă. Vietnamul de Sud a pierdut.
Agentul Oranj este ceva ce trebuie dezinventat. Este un erbicid descoperit de americanul Arthur Galston in anul 1943 – e un amestec toxic obţinut din două erbicide cu scopul de a defrişa zone întinse din Vietnam, zone care erau acoperite de o jungla deasă ce împiedica bombardamentele asupra bazelor inamice. Se presupune că armata americană a folosit 8o de milioane de litri, între 1962-1971, pentru a stropi sudul Vietnamului. Agentul oranj, însă, a făcut mai mult decât să defrişeze jungla: a contaminat aerul, apa şi resursele de hrană, vietamezii suferind şi după trei generaţii efectele acestei adevărate arme chimice de care americanii vor să uite şi să se uite, armă care a făcut ca sute de oameni să sufere şi mii de copii s-au născut cu malformaţii teribile.
In anul 2011 a fost mare scandal in Brazilia – autorităţile au descoperit că fermierii defrişează jungla amazoniană folosind agentul oranjş cca. 180 de ha fuseseră deja otrăvite câmd s-a descoperit fenomenul. Nu se poate estima numărul exact al animalelor şi speciilor afectate, dar există puţine şanse ca acestea să fi scăpat agentului oranj.
Fapt divers
In luna martie a acestui an, dupa 50 de ani de la războiul dintre SUA şi Vietnam, un portavion american ar putea efectua o vizită in portul Danang, au anunţat autoritaţile celor două state – ideea a fost propusă de ministrul vietnamez al Apărării care a fost într-o vizită in SUA in vara anului trecut. Ancorarea unui portavion american in portul vietnamez ar putea irita China, având in vedere ca Beijingul revendică aproape toată Marea Chinei, unde sunt multe rute comerciale şi unde se crede că există uriaşe rezerve de petrol şi gaze naturale. Revendicări in zonă mai au Brunei, Malaysia, Filipine, Taiwan şi Vietnam.  (scrie reuters.com)

16 comentarii:

  1. Nu am citit cartea si in ultimul timp, parca astfel de subiecte prezentate chiar si cu umor, parca nu mai sunt in stare sa le citesc!
    Cred ca varsta e de vina...:D
    Cu toti banii consumati pe razboaie, poate ca s-ar fi gasit alte surse de energie. Desi, uneori as fi tentata sa spun ca poate s-or fi gasit si vor aparea la cotitura...

    Multumesc, Diana draga! O saptamana excelenta si vioaie sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu e de la varsta. :)
      Parca doar surse de energie s-ar fi putut gasi! S-ar eradica saracia de pe planeta - dar cui ar folosi?!
      Surse alternative de energie sunt (aproape sigur) doar ca... ar falimenta "marii smecheri" daca ar aparea acum, daca s-ar implementa acum desi... faza cu panourile solare (sau altele "alimentate" de soare) ar fi... inutile intr-un oras ca BV sau Londra... :)
      Cu placere.
      Multumesc, Suzana draga. Zile fericite iti doresc sa ai. Pupici. <3

      Ștergere
  2. Excelentă alegere! O pagină tristă și rușinoasă din istoria contemporană a lumii. S-au scris atâtea pagini despre acest război catastrofal, care a distrus milioane de vieți, de destine. Sunt filme celebre care au arătat destinul frânt al multor tineri americani, care s-au nenorocit pentru totdeauna, pentru că au fost trimiși să lupte în Vietnam.... pentru ce? Pentru niște interese egoiste și stupide ale politicieni și afaceriști? Iar cei care au supraviețuit, nu am mai putut să-și refacă viața, după traumele suferite acolo. Îmi amintesc filmul: „Născut pe 4 iulie” cu Tom Cruise - emblematic pentru acea generație de sacrificiu.
    Ce au învățat oamenii din această cruntă experiență? Mai nimic, Au urmat războaiele din Golf, cele din Iugoslavia, Afganistan și... lista continuă cu alte și alte nenorociri.
    Mi-a plăcut mult articolul, dragă Diana.
    Îți doresc o săptămână minunată!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, Alex draga.
      Intodeauna razboaiele s-au purtat pentru bani ("produsul finit") - inclusiv cruciadele. Pacea nu aduce bani. Ar falimenta producatorii si traficantii (legali sau ilegali) de armament; n-ar permite asa ceva... si asta-i de rau: inseamna ca in veci nu va fi pace pe Terra. :( In tinerete imi imaginam ce fain ar fi ca oamenii sa refuze a mai ridica arma impotriva oricarui om... Nicio sansa! Unii ar face-o pentru bani, altii din rasism s.a.m.d. Trista realitate.
      Oamenii nu au invatat nimic din niciun razboi... Poate, un timp, nu s-au mai batut ca chiorii dar... nimic bun nu se lipeste de unii. Din cate se vede, in Afganistan incep iar "ostilitatile"... Mare producator de mac a fost acest stat...
      Si atatea atentate... de nici nu mai stim cine le pune la cale, dar ne putem imagina de ce... :(
      Multumesc. Iti doresc, cu drag, sa ai si tu o saptamana cat mai buna! :)

      Ștergere
  3. Ai făcut o prezentare excelentă a fenomenului ”războiul din Vietnam” și a cărții dedicate acestuia de John P. McAfee. Fiind în asentiment și cu Alex(androne), recomand celor interesați să urmărească și faimosul serial M.A.S.H., alegorie a războiului din Coreea, dar și a celui din Vietnam, interzis a se difuza la vremea aceea în unitățile armatei S.U.A. Zilnic - 2 episoade, de la 18:00 la 19:00, postul Pro X. Merită!

    Săptămână excelentă, dragă Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, Zina draga.
      Daaa! Si eu recomand serialul! Am vazut ca e si pe net si trebuie sa ma hotarasc sa-l vad (din nou). Toti actorii principali sunt ok, dar Alan Alda imi place cel mai mult. :)

      Zile fericite iti doresc, cu drag!

      Ștergere
  4. Nu am citit cartea, dar recenzia ta este foarte buna!
    Nu promit ca o voi citi 😅 .... stii tu, suflet romantic, dar cine stie?! 😅
    Sa ai o saptamana foarte faina! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, Ella draga.
      Oooo, dar nu e cazul s-o citesti. :) Cunosti destule despre razboiul din Vietnam (sunt aproape sigura). Si - categoric! - e departe de genul romantic. :)
      Multumesc! Zile fericite iti doresc! Pupici! <3

      Ștergere
  5. Războiul din Vietnam...”Un rău necesar”, au pus americanii, dar tot ei și-au plâns morții... N-am citit cartea lui John P. McAfee, de fapt n-am mai citit nimic despre acest război în ultima vreme, dar am văzut multe filme.
    Serialul M.A.S.H., amintit de Zina mai sus, a făcut deliciul a sute de milioane de telespectatori, fiind un serial american satiric de comedie neagră, despre războiul din Coreea, pe baza romanului MASH: A Novel About Three Army Doctors de Richard Hooker.
    Foarte frumoasă prezentarea ta, Diana, ca și citatele alese!
    O săptămână minunată îți doresc!
    Și secvența finală din cel mai celebru film musical cu referire la atitudinea tinerilor față de războiul din Vietnam, Hair!
    https://www.youtube.com/watch?v=lw7Uw0BDspM&list=RDlw7Uw0BDspM&t=165

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru oficialii americani, in special, tot ce fac ei rau numesc "rau necesar" - si bomba atomica tot un rau necesar a fost... :(
      De n-ar fi existat "Citate favorite" probabil ca nu mi-as fi amintit de carte... :)
      Si mie mi-a placut M*A*S*H. si ma bate gandul sa-l revad. Hair nu am vazut (de la tine aflu ca exista) :) Am urmarit clipul video - ar fi frumos sa se adune asa multime anti-razboi din primele zile ale unui conflict armat (cel mai tarziu) dar nici asa nu s-ar opri razboaiele, pentru ca aduc enorm de multi bani in mainile catorva indivizi...
      Multumesc pentru apreciere, Mirela draga! Zi frumoasa iti doresc sa ai.

      Ștergere
  6. Nu m-aş fi gândit niciodată că o astfel de carte te poate face să zâmbeşti, destul de des după cum spui tu. Cred că poți convinge pe oricine să citească o carte...
    Săptămână după placul inimii să ai, Diana dragă! 😊❤

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fost surprinzator! Pur si simplu, râzi la unele pasaje, nu doar zambesti - unii ar spune ca autorul e cinic dar... cred ca numai asa isi poate pastra mintea sanatoasa (ma rog, aproape sanatoasa) cineva care trebuie sa fie martor si sa suporte atatea nenorociri... Cu toate acestea, cosmarul se "decanteaza" la fiecare paragraf. Daca as fi ignorat ironia autorului nu as fi putut citi romanul.
      Multumesc pentru apreciere, Dana draga. Iti doresc sa ai parte de zile fericite!

      Ștergere
  7. O prezentare extraordinara a adevarului,despre adevaratele cauze si scopuri ale declansarii razboaielor !Ai reusit sa gasesti un scriitor-
    soldat,care ne-a miscat inimile,dar ne-a si destupat mintea,cu privire la
    adevaratii "pradatori" !Am vazut multe filme despre ororile traite de tinerii din ambele parti...E drept,nu-l pot uita pe Tom Cruis si Gary Sinise,in filmul "Nascut pe 4 iulie"!Tom ar fi meritat un Oscar,dar,deh,
    n-a fost pe placul Cubului Politic !
    Iti multumesc pentru postare,comentarii,draga Diana;M.A.S.H -l-am vazut
    de mai multe ori,este o fresca ironica,de umor negru,de cea mai buna calitate ! Zile senine !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, Natalia draga.
      Cartea, alaturi de alte cateva, a fost "premiul" pe care l-am castigat participand la un concurs organizat de o televiziune locala (care azi nu mai e) - nu sunt sigura ca as fi ales sa cumpar aceasta carte; si pentru ca o aveam, am citit-o. As zice ca despre umor negru si ironie fina da dovada si acest autor.
      M*A*S*H l-am vazut si mi-a placut tare mult.
      Zile senine iti doresc sa ai si tu! <3

      Ștergere
  8. ce subiect ai ales pentru dezbatere ! nu am citit cartea...
    mulţumesc frumos pentru toate informaţiile oferite ! crude sunt războaiele ! mor oameni din toate taberele pentru interesele financiare ale altora... iar când aud de gazele astea toxice !!! cum apărăm planeta ?! toţi discută dar fiecare face după cum îl duce capul şi interesele...
    tristă lume...
    felicitări pentr postare !
    o seară plăcută !
    pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu multa placere, draga prietena-japoneza. Iti multumesc pentru apreciere.
      Nu putem apara planeta! :( Toate vrajelile cu selectarea gunoiului, cu economie la energie electrica si alte astfel de "idei marete" (si creţe) sunt frectie la picior de lemn, pentru ca "marii poluatori" distrug mai mult decat distrugem noi, cei care nu incercam armament in cer, in apa, pe pamant si sub pamant si nu sapam dupa gaze si petrol pana la panza freatica a planetei... :( Noi sa facem economie, noi sa alea-alea pentru ca ei sa aiba mai mult spatiu de manevra, probabil. :)
      Trista lume, bine zis.
      Multumesc. Zi frumoasa iti doresc! Pupici!

      Ștergere