Socialism utopic sau haide să vorbim vorbe
Se tot scriu și se publică o mulțime de cărți despre ce s-ar putea face pentru o mai mare egalitate... financiar-economică între oameni. Ar fi un lucru superb, dar e irealizabil. Se spune că omul, azi e ”modelat de bani” - cam așa e, in cazul celor mai mulți, dar n-o fi fost așa și înainte? Mulți vor avere tot mai mare mai mult pentru a se compara cu alții și nu pentru că au neapărată nevoie de tot mai mulți bani.
Unii scriu astfel de cărți, alții povestesc despre conținutul lor adoptând un ton care se dorește convingător că așa ceva (egalitate financiară) ar putea fi posibil la nivel mondial - cred că poate fi posibil la nivel de... trib din jungla amazoniană, din deșert sau din alte locuri izolate unde mai pot fi întâlnite triburi ”ne civilizate”.
Cei care își câștigă averile scriind și publicând cărți despre reforme financiar-economice benefice absolut tuturor oamenilor, referindu-se între altele și la limitarea averilor, nu dau și metodele, pârghiile, soluțiile prin care pot fi limitate averile imense.
Faza cu ideea limitării averilor prin intermediul unor instituții ale statului, prin lege, mi se pare (cel puțin) utopică.
Am abordat superficial tema cu limitarea averilor - sunt multe de spus.
Exercițiu de imaginație privind limitarea averilor
S-a hotărât, la nivelul unui stat în care există zeci de oameni care dețin averi și de câteva triliarde de... bani (moneda fiecărui stat e foarte importantă in asemenea demers) să se limiteze averile - nu, cumva, și unele drepturi, prin asemenea reglementare?
Și dacă bogătașii nu vor să-și "dăruiască" statului (sau diverșilor oameni) diferența de la zece milioane la un triliard? Se pornește război împotriva lor? Și de s-ar porni, cred că se știu câștigătorii.
Extrapolând, de la un stat X la întreaga lume. Statele au monedă diferită, de valoare diferită in raport cu altele: valoare mai mare in raport cu unele monede, valoare mai mică in raport cu altele. Pentru utopia limitării averilor ar trebui ca statele (toate) să aibă monedă unică. Altfel se naște o altă întrebare pertinentă: zece milioane de lire sterline, de dolari americani, de euro? In ce monedă se calculează limita averii?
Vor renunța producătorii de arme să producă arme?! Le vor vinde mai ieftin? Traficanții de te miri ce vor declara veniturile? Unii artiști vor dori sa câștige mai puțini bani? (și tot așa)
O împărțire echitabilă a resurselor ar fi un lucru bun, nu zic nu, dar asta nu se obține prin limitarea averilor. Cei mulți, oamenii in general, pot schimba ceva refuzând să lucreze pentru o sumă de bani nesimțit de mică, refuzând să mai cumpere orice obiect foarte scump, refuzând anumite servicii, anumite ”platforme de socializare”, refuzând obediența și așa mai departe. Cât timp vor fi cumpărate diamantele, de exemplu, proprietarii de mine, cei care comercializează diamantele prelucrate, vor fi tot mai bogați (angajații acestora, însă, nu vor fi bogați - unii trăiesc la limita sărăciei deși ”patronul” lor e multi-miliardar). Cât timp vor fi căutate produsele de lux, cât timp unii fumează, consumă alcool, consumă droguri, vor restaurante și hoteluri și case etc. luxoase, unii vor fi multi-miliardari și... e dreptul lor. Să-și limiteze ceilalți lăcomia, dorința de a epata... și, poate, la un moment dat, marile averi se vor micșora... De ce să fie limitată averea unora care exploatează... viciile altora, de exemplu?!
Puterea reală este la consumatorul de produse și servicii.
Cei care se îmbogățesc scriind despre limitarea averilor chiar cred că e posibilă? Dacă da, cum?!
E o realitate: bogații vor să fie și mai bogați și, unii dintre ei, ajung să își dorească și puterea asupra semenilor, asupra destinelor unor oameni.
Foto: https://pixabay.com/users/u_fg0tkeqgiy-26019190/
Y lo peor es que ellos se enriquecen. Te mando un beso.
RăspundețiȘtergere