15 apr. 2014

Fosile de amoniți pe Circuitul Annapurna



Acest traseu pentru drumeții montane este considerat unul dintre cele mai spectaculoase. Drumurile nu sunt neapărat bune, cazarea nu se face în locuri cu pretenții dar traseul oferă multe bucurii celor care știu să admire frumosul și se încumetă să parcurgă acest traseu care poate dura între 14 și 20 de zile - poate mai mult, poate mai puțin, în funcție de traseul ales, în funcție de cum alege fiecare să parcurgă traseul: în grup organizat sau pe cont propriu. E un traseu care te poartă când la înălțimea munților când în adâncimea canioanelor spectaculoase. Peisajul e diversificat: râuri, lacuri situate la 5000 m altitudine, cele mai adânci chei din lume dar mai ales munți. Ești tentat să te oprești la fiecare pas și să fotografiezi frumusețile Naturii. Nu, n-am fost în aceste locuri, dar știu de la cei care au fost și au fotografiat.


Temple
Munții Annapurna sunt situați în sudul masivului Himalaya. Traseul circuitului înconjoara acest lanț muntos Annapurna și trece prin mai multe localități. Unele trasee pot fi parcurse cu mașina chiar și până la înălțimi de 3.500 de metri. Circuitul are circa 200 km și întâlnești o mulțime de temple buddhiste și hinduse și trece pe lângă vârfurile Manaslu, Langtang Himal, Annapurna I, II, III și IV, Gangapurna și Dhaulagiri.

În valea râului Kali Gandaki (la granița dintre Nepal și Tibet) pot fi găsite fosile din Marea Tethys, datând de acum 60 de milioane de ani: amoniți. Dacă nu, pot fi cumpărate de la localnici - dar ei nu îi spun vânzare, ci afirmă că prețul plătit e donație menită să acopere costurile pentru cei care le caută și le aduc la temple pentru a fi oferite oamenilor - Shaligram e neprețuită. Sătenii își riscă viața, uneori, căutându-le în zone unde condițiile climatice sunt foarte dificile.

amoniti fosile
Amonitul este un ordin de moluște cefalopode fosile, cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente, moluște care au trăit în paleozoic. În pietrele negre din valea râului sunt marcate urmele formelor acestor moluște - mai sunt numite pietre Shaligram, considerate sacre de localnici, fiind - zic ei - încarnarea zeului Vhisnu. Cultul acestor pietre e larg răspândit și datează din trecutul foarte îndepărtat. Sunt venerate în temple, mănăstiri și gospodării din întreaga lume, ca fiind natura vizibilă a lui Vishnu.
Legenda spune că zeul Vishnu, pentru beneficiul oamenilor, se arată pe Pământ sub forma pietrei Shaligram, a plantei Tulsi, a ierbii Kush și a copacului Pipal.

Vishnu
Se spune despre pietrele Shaligram că numai privindu-le și mintea se liniștește; atingându-le, păcatele sunt arse iar dacă bei apa în care au fost ținute se vindecă defectele de vorbire. Cel care vine în contact cu acest flux sacru va fi eliberat de frica morții și din ciclul reîncarnărilor chiar dacă este un păcătos care nu și-a învățat lecțiile karmice.

Și pe malul lacului Damodar-Kunda (care e și loc de pelerinaj) se găsesc Shaligram Shila. Se spune că în interiorul lor își are adăpost o mică insectă care are un dinte de diamant și cu acesta taie Shaligram. Cele mai multe Shaligram sunt considerate de bun augur, unele sunt încărcate mai mult de sacralitate iar altele sunt utilizate pentru a aduce bani, pace, liniște.

În Japonia, Shaligram este considerată piatra veşnică, probabil pentru că (se spune) are cel puţin 60 de milioane de ani.

Amoniții sunt de două feluri: cei mici, care nu au fost tăiați și pot fi purtați la gât sau ca amuletă la brățară și cei mari, tăiați la jumătate și care pot fi etalați în locuințe pentru a aduce sănătate, bogăţie, căsătorie, familie, descendenţi, un nume onorabil şi cunoaştere pentru toți ocupanții casei.
Amonitul este privit ca una dintre pietrele preţioase ale buddhismului dar și ca un important element în Feng Shui. Se spune că aduce fericirea şi de obicei este purtat în mod discret de cei suficient de norocoşi pentru a deţine o astfel de piatră.


Sursa fotografii: Turism de Aventură (albumul “Circuitul Annapurnelor”)
www.extreme-travel.ro

Vezi și:
Machapuchare, muntele sacru himalayan
Annapurna
Fotografii  Munții Annapurna  

6 comentarii:

  1. pe lista "vreau sa vad" se afla la loc de cinste Taj Mahal, masivului Himalaya, Machu Picchu si... multe altele :)) Sper ca în viata asta sa apuc sa-mi vad împlinite macar doua-trei din aceste vise turistice ;)
    Frumos articol, multumim mult pentru expeditia virtuala! esti un ghid deosebit!
    pupici si îmbratisari de la mama si de la mine) - doar noi doua mai stam "huhurezi" la ora aceasta. Helmut merge mâine la serviciu ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti doresc sa iti implinesti cat mai multe dorinte!
      Vazand fotografiile facute de Radu mai ca-mi vine sa las balta toate cele ce sunt de facut si sa iau drumurile la pas. Apoi ma gandesc mai bine si-mi dau seama nu doar ca mi-as dezechilibra bugetul dar si ca... nu ma vad in stare sa merg prea mult pe jos, plus ca nu-s nici tocmai sociabila si imi ia ceva timp sa ma acomodez cu strainii. :)
      Asadar, privesc fotografii si adun laolalta fel si fel de informatii - pentru ca peste ani sa ma intreb, probabil, "ce-ar fi fost daca...?" :)))
      Cu placere! Mie, e clar, mi-a placut sa scriu si a trebuit sa ma fortez sa nu scriu cat as fi vrut, cat as fi avut de scris. :)))
      Multumim! Am transmis mai departe si se trimit inapoi imbratisarile! Imi imaginez cat de bine va este, asa huhurezi. :) Si imi amintesc noptile cand stateam si noi sa povestim cu mama fel de fel, dupa ce nu vazusem mai mult timp. :)
      Imbratisari cu drag-drag! Pupici!

      Ștergere
  2. o incursiune prin lumea larga
    vazand si comentariile voastre si eu tot la nivel informativ sunt sau de o apreciere din ochi.
    genul asta de 'excursii' il fac privind canalele tv specifice...
    parca nici nu imi permit luxul sa ma gandesc ''ce ar fi fost daca?" si imediat ce ma gandesc si la acest lucru, ma copleseste ideea ca nu prea as avea posibilitati niciodata.
    dar cine stie?
    o saptamana frumoasa

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Niciodata sa nu spunem niciodata; nu?! :)
      Si eu fac multe "calatorii" urmarind documentare. Poate, intr-o zi... ma voi incumeta. Ma intreb unde s-a dus spontaneitatea... Inainte vreme nu intrebam unde? ci cand plecam? ;) Varsta, bat-o vina! Sau, poate, comoditatea pur si simplu... :)
      Multumesc, la fel! Zile fericite sa ai!

      Ștergere
  3. clar, am nevoie de o piatra Shaligram, poate asa si mintea mea nu o sa mai fie ca o moara care marunteste, marunteste :)
    credinta inseamna mare lucru, iata, si o piatra te poate ajuta sa depasesti piedici, sa fii sanatos, sa ai parte de belsug...
    sigur, e o piatra sacra, dar credinta ca ea are aceste puteri, ajuta...
    intotdeauna vom avea nevoie de un "punct de sprijin"...
    pup Diana, o zi minunata iti doresc! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prin 1993 (cred), intr-un magazin mititel de pe langa piata 1 Mai din Bucuresti am vazut o piatra despre care zic acum ca ar fi fost Shaligram... Era un magazin unde se vindeau fel de fel de gen... si de unde mi-am cumparat multe... inele din argint. :) Pietrele nu mi s-au parut scumpe (poate nu erau originale, nu stiu) dar nici nu m-au tentat... Macar de moft si tot ma gandesc, acum ca as fi cumparat de as fi stiut legenda lor... :)
      In fotografiile la care am avut acces sunt si multi nepalezi fotografiati; cu mici exceptii, chipurile lor sunt senine - au veselia intiparita pe chip, desi cei mai multi traiesc la limita saraciei lucii - credinta ii ajuta, cred, sa treaca bine fiecare zi. :)
      Minunat saptamana sa o petreci! Pupici.

      Ștergere