2014-04-17

O povestire persană despre Isus

Isus mergea cu ucenicii prin ţară. La un moment dat, în mijlocul unui drum, dau de un un câine mort, pe jumătate putred, respingător la vedere. Ucenicii s-au întors cu oroare, dar Isus Christos a privit către cadavru cu ochii plini de iubire şi a observat: Priviţi totuşi dinţii minunaţi ai acestui animal mort!

Chintesenţa acestei legende este descoperirea frumosului ascuns şi în ceea ce este respingător, şi căutarea în general a pozitivului care se poate întotdeauna accepta. Chiar şi în viaţa celui mai mare ticălos există momente luminoase, care trebuie să fie întâmpinate în mod înţelegător.
**
În poezia și proza persană - în special în cele care datează din perioada preislamică - sunt întâlnite numeroase elemente de creștinism între care unele par referiri chiar la Evanghelii (în general cele apocrife) și sunt dovada unei apropieri între creștini și persani. Inclusiv unele comentarii privind Coranul reflectă punctul de vedere al persanilor asupra creștinismului din secolele sașe și șapte și, uneori, au un ton de polemică, în special când sunt în discuție Sfânta Treime și monoteismul.

Referirile la activitățile creștine în Persia, în perioada preislamică, au fost un factor important în înțelegerea obiceiurilor creștine și a instituțiilor creștine regăsite în literatura persană a perioadei islamice.

Multe lucrări în versuri și proză furnizează dovada unor legături strânse și de lungă durată între persani și creștini - în special cu nestorienii. Exemplu notabil sunt replicile dintr-o povestire, atribuită lui Rūdakī din Samarkand, în care un nobil a vrut să ucidă un om în mijlocul drumului, cuvinte care amintesc spusele lui Isus (‘Isa) din Matei 26:52 și Luca 06:31: Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce scot sabia de sabie vor pieri; Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.
Într-o povestire scrisă de Shaikh Moṣleḥ-al-Dīn Saʿdī (Būstān, cap. 4 anecdota 4), Isus merge la chilia unui pustnic care afirma că slujește lui Dumnezeu, dar îl iartă pe un păcătos și pedepsește pustnicul fățarnic - o anecdotă care amintește pilda fariseului și vameșului (Luca 18, 9-14).
Astfel de referiri pot fi întălnite și la Jalal ad-Din Muhammad Rumi dar și la mulți alții, ceea ce sugerază că poeții, scriitorii și filosofii de atunci, sau apropiații lor, aveau strânse legături cu creștinii.

Creștinii nestorieni care s-au refugiat în Persia dupa ce Conciliul de la Efes (Asia Mică, anul 431) a considerat nestorianismul erezie au fost persecutați de perșii zoroastrieni, care considerau nestorianismul o mișcare romană ce ar putea provoca revolte. După ce nestorienii s-au separat oficial de creștinii din imperiu, autoritățile zoroastriene s-au aliat cu nestorienii, trăind în pace și înființând Biserica Persană.

Fapt divers
Iudaismul, creştinismul şi islamul îşi au originile în Orientul Apropiat. Iudaismul şi creştinismul s-au născut în Palestina, islamul în deşertul Arabiei. Între apariţia religiei mozaice şi creştinism există o perioadă de secole; islamul apare la mai bine de o jumătate de mileniu după creştinism.

8 comentarii:

  1. Înțelepciunea și dragostea pentru toate ființele ar trebui să fie universale și să nu depindă de religii.

    Să ai zile frumoase, Diana !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar fi idealul. :)
      Multumesc, Zina!
      Zile fericite iti doresc, cu drag!

      Ștergere
  2. Pentru mine toată această încrengătură dintre religii, care din care provine și cu care se aseamănă, este puțin importantă. De ce m-ar preocupa forma unei religii? Prietenii virtuali îmi spun Lotus, că așa mă știu ei, în timp ce prietenii din offline mi se adresează folosind numele meu de botez. Acestea sunt însă diferențe de formă: dincolo de nume, eu sunt aceeași persoană, și răspund în ambele cazuri. Sunt convins că nici Dumnezeu nu devine confuz cu privire la identitatea sa dacă-l strigăm Allah, Brahma sau Iehova, și răspunde în fiecare situație. Important e să îl strigăm.

    Cu alte cuvinte, esența religiilor este același.

    Legat de parabola de la început, un banc frumos. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tu ai inteles, eu am inteles, multi au inteles ca esenta religiilor este aceeasi, dar sunt si mai multi cei care par ca se incapataneaza sa nege si sa considere ca cei care cred altceva gresesc - ca si cum de-ar recunoaste ar pierde ceva care-i numai al lor, ca si cum ar fi nevoiti sa imparta ceva foarte drag lor cu toata lumea, ca si cum nu s-ar mai deosebi cu nimic de altii... :)

      Multumesc pentru vizita si pentru link. Ceea ce ai scris in articolul "In spatele dualitatii" e cu mult mai mult decat un banc frumos. :)

      Ștergere
  3. Religia este importanta, insa si mai importanta este credinta. Atunci cand ai credinta, totul e posibil. Iti doresc un Paste fericit plin de liniste si multa lumina in suflet!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din punctul meu de vedere, credinta fara dogma poate exista, dar dogma fara credinta e pura teorie... Poate doar mi se pare, dar multi parca pun prea mult accent pe dogma pierzand din vedere esentialul. :)
      Sunt de acord: credinta poate face multe posibile, chiar daca e vorba numai despre credinta in propriile forte sau in "adevarurile" stiintei - nefiind... genetician (ca exemplu) pot doar sa cred ce spun cercetatorii, dar nu stiu, n-am vazut ce au vazut ei. :)
      Multumesc pentru urare.
      Iti doresc Paste fericit si multe bucurii! Zile fericite si suflet senin sa ai!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.