2015-07-24

Cum inteleg unii iubirea?

Cand iubesti o persoana da-i libertate. Daca o lasi libera si pleaca, apoi se intoarce, lasa-o libera din nou – e semn ca n-a mai vrut-o altcineva. :)

Se spune ca atunci cand iubesti un om foarte mult il lasi sa plece daca asa vrea. Pe de alta parte, trebuie sa lupti pentru iubire… Daca trebuie sa lupti pentru iubire mie mi se pare ca e deja razboi, nu dragoste, pentru ca poti lupta, celalalt poate ceda presiunii, santajului emotional etc., ramane si… se apuca de baut. Poti dedica timp luptei pentru a pastra pe cineva langa tine – pentru ca despre asta e vorba – dar chiar daca acesta ramane totul se poate transforma intr-o viata in care cei doi nu pot comunica pentru ca nu se inteleg asupra compromisului. Cand un partener vrea sa plece si il convingi sa ramana nu inseamna ca ai pastrat iubirea – ai pastrat numai omul pe care il iubesti dar care, probabil, nu te mai iubeste (sau nu te-a iubit niciodata). (a nu se generaliza). Iubirea n-ar trebui conditionata: ma iubesti - te iubesc; te iubesc - trebuie sa ma iubesti...

Se spune ca in dragoste si in razboi totul e permis – e un text pe care unii il iau ad litteram si se lasa cu “bataie din dragoste”. Se mai spune ca putina gelozie nu strica si ca fara gelozie nu e iubire adevarata – e un text pe care unii il iau ad litteram si se lasa cu “bataie din dragoste”, cu hartuire, cu control asupra vietii partenerului.

Menirea femeii este sa aduca pe lume copii si sa-i ingrijeasca. E o mentalitate in care sunt crescuti unii copii… Femeile care nu au copii sunt femei destepte… - sunt doua extreme periculoase, in opinia mea.

Multe femei afirma ca visul lor a fost/este sa aduca pe lume copii… Ma refer acum numai la acele persoane pe care le-am intalnit candva, in diverse circumstante… Unele au afirmat fara jena: m-am maritat sa am copil si apoi i-am dat papucii papagalului; ma casatoresc, am un copil sau doi, divortez si traiesc din pensia alimentara pe care o va plati fraierul; fac mai multi copii pentru ca avem nevoie de banii din alocatie; fac atatia copii cati imi da Dumnezeu si statul e obligat sa aiba grija de ei; am facut copil pentru ca altfel nu m-as fi simtit implinita ca femeie; fac un copil, sa am banii pe concediul pentru cresterea copilului si apoi mai fac unul imediat; femeile care nu au copii nu sunt si nu vor fi implinite niciodata; femeile care nu au copii sunt femei destepte…; ma insor, sa aiba cine sa-mi dea un pahar cu apa; ma insor, sa am ciorba calda pe masa; ma insor, sa am "haina de ploaie"; ma insor pentru ca m-am saturat sa-mi spal singur ciorapii... Lista pentru astfel de "baze solide" in realtii amoroase e deschisa...

Am intalnit femei care au copii si care, de la varste fragede, le invatau pe fetite: toti barbatii sunt porci si trebuie sa iti bati joc de ei, sa le cheltuiesti banii; pune mana pe un tip cu bani; pe baieti ii invata: toate femeile sunt niste curve in care nu trebuie sa ai incredere pentru ca imediat ce clipesti te-au inselat (asta, cu alte cuvinte, au spus-o si femei si barbati); femeia trebuie batuta din cand in cand, sa bage la cap cine e seful (spusa, in diverse cuvinte, de unii barbati, dar au spus-o si unele femei); pune mana pe o tipa cu bani; daca femeia zice “nu” inseamna “da”…

Sunt parinti care si-au dus copiii la manifestari unde violenta verbala nu lipseste si ii invata, practic, sa nu fie toleranti. Asa isi iubesc ei semenii?

Cazurile amintite nu sunt izolate. Cei care au facut astfel de afirmatii sunt dintre cei cu o buna situatie materiala, dar si dintre cei care traiesc la limita saraciei sau sub aceasta limita; au spus-o oameni cu studii superioare si oameni care nu stiu sa scrie… Toti au in comun lipsa educatiei.

Ce mai afirma unele femei: sigur ca m-a mai pocnit sotul, dar a avut motive pentru ca am facut / am zis… si el era obosit/bause un paharel…
Barbati care afirma: sigur ca trebuie batuta femeia din cand in cand, preventiv/cand are gura prea mare…

Afirma unele femei: m-a lovit de cateva ori, pentru ca ma iubeste si i s-a parut ca altul se uita la mine prea lung; mi-a cerut sa nu mai imbrac fuste scurte si pantaloni stramti – are dreptate, pentru ca acum sunt a lui – unii barbati sunt de acord.
Afirma unii barbati: ce-i mai trebuie farduri si zorzoane cand acum are sot si copii?; de ce sa-si fâţâie fundul, prin faţa altora, in pantaloni stramti si fuste scurte, cand e pe “buletinul meu”? – unele femei sunt de acord.

Cu astfel de mentalitati mai crede cineva ca societatea, in general, se va insanatosi?!

Va rog sa retineti: “citatele” de mai sus sunt din… clasici in viata, pe care i-am auzit nemijlocit facand respectivele afirmatii si nu sunt atat de naiva incat sa cred ca sunt putini oamenii ca cei amintiti mai sus… In mod indirect/mijlocit am auzit mult mai multi si mult mai multe afirmatii care imi cam fac parul vâlvoi… Dar, poate, sunt eu cea care n-are toate ţiglele pe casa...

6 comentarii:

  1. Diana, îndrăznesc să spun că educația nu mai este un deziderat nici la nivelul societății, nici la nivelul familiei... Și, exact cum spui, sunt cuprinse aici și familii înstărite, și familii nevoiașe. În general, coborâm vertiginos... Ai văzut filmul ”Titanic”? Mergem în jos toți ca acei naufragiați, chiar dacă, unii, ne agățăm de tot ce se poate ca să mai rămânem la un anumit nivel, deasupra hăului...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din pacate, ai dreptate. Accentul se pune, parca, pe "educatia negativa"... :(
      Uneori am senzatia ca unii sunt disperati sa aiba si mai putin sa fie...
      Se spune ca mass-media nu are rolul de a educa... Totusi, prin exemplele negative pe care le perpetueaza (prin emisiuni gen "can-can", in special) creeaza unora impresia ca e bine sa fii hraparet, sa ai "relatii deschise" s.a.m.d.
      Coboram-coboram... aproape cu viteza luminii. :) Daca cei de pe Titanic" mai gaseau ceva de care sa se agate, acum am impresia ca alunecam pe o panta foarte neteda si greu reusim sa gasim o piedica in calea alunecarii... Uneori am slabiciunea de a ma lasa dusa la vale.... traind un sentiment de... inutilitate, obligata sa ma raportez numai la cei apropiati si... duca-se orice altceva... Apoi imi trece. :) Probabil multi oameni, in fiecare timp, au simtit la fel la un moment dat - e... un fel de consolare. :)

      Ștergere
  2. Eu nu am tinut cont de cei din jurul meu,la momente decisive in viata si n-am gresit.Am facut mai mult,decat sa vorbim,am comunicat si am reusit sa trecem peste unele scapari,fara sa tragem unul de celalalt.Avem 4o de ani de casnicie si libertate deplina,acum si mereu.Vad ca pana acum si fica mea ne calca pe urme,fara sa avem vre-un aport.E complicat sa dam sfaturi,sau sa cerem altora sa fie modele.Un weekend placut Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ti-ai urmat inima, altfel spus - si ai luat si creierul cu tine :)
      Comunicarea e una dintre cheile reusitei pentru o familie sanatoasa. Nicio familie nu e perfecta dar putini reusesc sa faca din "defecte" calitati. :)
      Libertatea in cuplu, corect inteleasa, e mare lucru si o sa scriu un cliseu: ma bucur pentru voi!
      Copila ta nu ar fi putut fi altfel! :) Crezi tu ca nu ati avut influenta?! Sunt convinsa de contrariu: nu e nevoie de sfaturi, uneori, ci doar de exemplul personal - pe care voi doi ati stiut sa il oferiti.
      Va doresc sanatate si multe impliniri!
      Multumesc, Floarea.
      Sa aveti un minunat sfarsit de saptamana!

      Ștergere
  3. Adevarat,succesul sau esecul unei convietuiri pe termen lung (zeci de ani impreuna) consta in comunicare verbala,fizica,rezolvarea unor pareri diferite,nu prin cedare, a unuia sau a celuilalt,ci prin realizarea unui acord,din dezbatere....
    Ne putem pune in valoare calitatile, unul celuilalt,iar simtul umorului netezeste multe defecte !
    Da, lipsa educatiei,a bunului simt,conduc,la alunecari rapide,derapaje.....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oh, da! Ce frumos o spui: rezolvarea opiniilor diferite prin acord, in urma unei dezbateri. :) Atunci cand unul cedeaza, de dragul celuilalt, consuma foarte multa energie si... dragostea, prietenia, nu inseamna "unul il secatuieste pe celalalt". Sunt putini cei care inteleg interdependenta...
      Si umorul! Da-daaaa! Hm! Cred ca oamenii care au simtul umorului au, cumva, si bunul simt dezvoltat... :)
      Zile fericite iti doresc!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.