2018-01-23

Muzeul Prima Şcoală Românească. Expoziţii permanente.

La Muzeul Prima Şcoală Românească din Piaţa Unirii nr. 2-3, in Şcheii Braşovului, de luni până duminică, între orele 9:00 şi 17:00, sunt deschise expoziţiile (permanente): Anton Pann, Diaconul Coresi, Cartea şi Cărturarii braşoveni, Cartea, factor de unitate naţională, Tudor Ciortea.
La început a fost biserica amintită in cronicile din 1292, şi care poartă azi hramul Sfântului Nicolae. Construcţia şcolii a început in anul 1495 (reclădită in 1760) şi păstrează elemente ale stilului baroc. Cu siguranță, însă, şcoala exista încă din 1399, pentru că în acel an, Papa Bonifaciu vorbeşte despre ciracii (elevii) din Şcheii Braşovului, care învățau şcoală de la pseudodascăli.
 […] Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi Muntenia, dar ajun­seseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria şi Egipt, au protejat prin danii lăcaşul de cultură şi învăţătură, care astăzi a devenit Complexul muzeal Şcheii Braşovului. Cele aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaştere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri. (Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean) (http://www.primascoalaromaneasca.ro/)
₪₪₪
Anton Pann (Antonie Pantoleon-Petroveanu) s-a născut cândva între 1796-1798, la Silven, Imperiul Otoman (azi Bulgaria) şi a murit la Bucureşti in 2 noiembrie 1854. A fost poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat şi publicist român, compozitor al muzicii imnului naţional al României. In poemul “Epigonii” Mihai Eminescu îl supranumeşte “finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”. Între multe altele, el a scris “Povestea vorbei” (1847). In anul 1821 se refugiază la Braşov, adăpostindu-se pe lângă Biserica Sf. Nicolae din Şchei, unde cânta la strană. Aici îl va cunoaşte pe Ion Barac, scriitor, poet, traducător, dascăl la şcoala românească din Şcheii Braşovului, tipograf de cărţi populare din oraşul de sub Tâmpa, cel care a editat in anul 1937 primul periodic românesc din Trasilvania: Foaia Duminicii. Cei doi vor lega o strânsă prietenie. După înăbuşirea Zaverei (Răscoala de la 1821), Anton Pann revine în Bucureşti în primăvara anului 1822.
Anton Pann a pus pe muzica versurile poeziei “Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşianu prin 1842, devenită imnul României: Deşteaptă-te române! Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann şi unul din admiratorii acestuia, relatează cum în casa poetului Andrei Mureşianu din Braşov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac şi Vasile Alecsandri, cu toţii fiind în căutarea unei melodii pentru poezia “Un răsunet”, cel care a găsit melodia “veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă peste timp, a fost Anton Pann. Melodia era romanţa “Din sânul maicii mele”, alcătuită în 1839 pe versurile lui Grigore Alexandrescu. Vorbind despre poetul Andrei Mureşianu şi despre poezia ”Un răsunet”, George Călinescu numeşte această poezie “Marseilleza română”, iar pe Anton Pann îl consideră ”acel Rouget de Lisle român”, comparându-l cu Claude Joseph Rouget de Lisle (1760-1836), ofiţerul francez care a compus Marseilleza, imnul Revoluţiei franceze de la 1789.
Sursa info si foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Pann
Coresi (cunoscut şi ca Diaconul Coresi) s-a născut la Cucuteni, Dâmboviţa şi a murit la Braşov, in anul 1583. A fost un diacon ortodox, traducător şi meşter tipograf român. Este editorul primelor cărţi tipărite în limba română.
Sursa info: https://ro.wikipedia.org/wiki/Coresi
Diaconul Coresi a ucenicit in oraşul Târgovişte, in oficina condusă de maestrul său Oprea, unul dintre foştii elevi ai lui Dimitrie Liubavici. O vreme chiar a condus tipografia domnească de la Târgovişte, unde a tipărit un Molitfelnic (1545), un Apostol (1547) şi un Triod - Penticostar (1558). Alege însă să îşi întemeieze o tipografie proprie, sub streaşina bisericii “Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, unde formează o adevărată şcoală tipografică, după 1559.
Sursa info si  foto: http://www.calauza.edj.ro/?p=10475
Intre anii 1556-1588 Coresi şi colaboratorii săi au tipărit  40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti, consfinţind astfel unitatea spirituală a acestui popor. (http://www.primascoalaromaneasca.ro/)
Compozitorul Tudor Ciortea s-a născut in 28 noiembrie 1903, la Braşov şi a murit la Bucureşti, in 3 octombrie 1982. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă ”pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.
Sursa info si foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Ciortea
Spaţiul destinat compozitorului în complexul muzeal  Prima Şcoală Românească este o încăpere de mari dimensiuni compartimentată în trei alveole. Într-unul din compartimentele laterale, atrage atenţia un obiect foarte rar, o pinolă – se pare că nu mai sunt decât zece în lume. Tot aici, o litografie a operei Oedip, unul dintre cele cinci exemplare originale rămase. Acestor piese rare li se adaugă o colecţie de manuscrise donate muzeului de Vera Proca Ciortea şi câteva portrete în ulei realizate de Ion Sibianu. Nu lipsesc nici cărţile, risipite pe rafturi în întreaga încăpere, şi nici icoanele pe sticlă din secolul al XVIII-lea, specifice Şcheiului.
Sursa info: http://www.primascoalaromaneasca.ro/complexul-muzeal/muzeul-tudor-ciortea/
Liceul Vocaţional de Muzică din Braşov a fost numit cu numele compozitorului.
₪₪₪
Între multe altele, mai pot fi văzute aici partitura primei operete româneşti, Crai Nou, compusă de Ciprian Porumbescu

o Biblie din anul 1688
Sursa foto despre Prima Şcoală Românească: Braşov, oraşul sufletului meu.
Îmi place şi soba, aşa că am ales-o din albumul amintit mai sus ca sursă foto. 

18 comentarii:

  1. Foarte interesant articolul tau! Mi-a placut tare mult!
    Istoria nu a fost un punct forte pentru mine (încurcam anii!!) dar mi-a placut tare mult!
    Iti doresc o zi placuta, Diana draga! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc si pentru apreciere, Ella draga.
      Si mie mi-a placut istoria dar aveam probleme la... ani. :) Azi nu s-a schimbat ceva - ii incurc in continuare (mai corect: nu retin). :)
      Iti doresc sa ai si tu o zi placuta! Pupici! <3

      Ștergere
  2. Rost de mers si "respirat" pe indelete alte lumi!! :D
    Mi-a placut tare mult turul virtual al expozitiei si am savurat informatiile adunate aici.
    Trebuie sa recunosc ca eu stau prost cu memoria. In sensul ca se blocheaza (de teama de a nu gresi) si desi sunt lucruri pe care le stiu, daca ma intrebi, desi stiu despre ce e vorba... mi se pare ca nu mai stiu nimic :)))).
    Asta e o reminiscenta din scoala. De la oroarea ca te faci de ras daca gresesti. :))
    Mare mare mare prostie.
    AAAAA acum cand comentam am zarit mai sus comentariul tau :D!! ;)).

    Apropo de istorie, reusisem performanta sa stiu foarte bine istoria romanilor (ah si imi placea tare mult, pentru ca aveam un profesor care o.. insufletea si asezona ca sa zic asa.. si desi baga sperietii in noi, am realizat ca ne-a facut sa si iubim istoria).
    Doar ca dupa primul an de facultate (unde se aplica stergerea resetarea memoriei ca sa poti baga toate prostiile inutile cerute acolo) am uitat aproape tot. Scoteam fum ca sa zic asa pe la sfarsitul primului an. Asta pt ca nu am putut toci niciodata si efectiv ma chinuiam sa retin logic. :)))

    Dar sa revin - ma bucur mult ca ai facut aceste articole - le putem reciti si regasi informatii utile. O adevarata placere <3.

    Pupici cu drag

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Ce concidenta! De m-ar opri cineva pe strada si m-ar intreba in ce an s-au unit Tara Romaneasca si Moldova as da marunt din buze (desi e o data pe care mi-am intiparit-o in minte, prin repetitie). :)
      Eu nu am avut parte de profi care sa ma faca sa iubesc istoria... dar mi-a placut sa stiu "partile mai deosebite" si din una-n alta...
      Nici eu nu pot - si nu am putut - invata mecanic, pe de rost; cautam legaturi, cautam... o logica si faceam conspect la conspectul conspectului pentru a reusi sa retin ceea ce ma interesa. La materiile care nu ma interesau nu ma agitam - citeam, si ce retineam, retineam... :) Cand e / era vorba despre cifre... pauza!

      Iti multumesc pentru apreciere, draga Rux. Cu placere. Trebuie sa recunosc ca imi place sa scriu astfel de texte - mai invat, imi mai amintesc... :)
      Pupici cu drag!

      Ștergere
  3. Vreau sa-ti marturisesc ca sunt multe lucruri din istoria adevarata,cu cei care au faurit-o,pe care nu le mai stiu,altele(ce privesc izvoarele
    brasovene)mi-au trecut doar pe la urechi.Sigur,e vorba de informatii concrete.Iti multumesc foarte mult pentru acest Remember,pentru ca esti cu adevarat o fiica a Brasovului !
    Ar trebui sa publici,sa stie o Romanie intreaga,acest glorios trecut !
    Iti doresc sa te apreciezi mai mult,pentru ca ai multe de impartasit,
    draga Diana ! Petrecere frumoasa de Ziua Unirii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc pentru apreciere, Natalia draga, si pentru incurajari.
      Nici eu nu mai stiu multe din cele invatate - imi mai amintesc, atunci cand aduce cineva vorba si as putea sustine o conversatie, dar in linii generale. Zilele acestea mi-am dat seama cat de putine stiu despre Ardealul din perioada Micii Uniri si despre brasovenii care au militat pentru aceasta, dar si pentru Marea Unire... Tot citesc si... ma incurc in nume si date.
      Oooo... Sa public e greu, pentru ca as vrea sa fie ceva inedit, sa nu poata fi citit oriunde, si pentru aceasta (intre altele) ar trebui sa invat alfabetul chirilic, in care sunt scrise cele mai multe texte aflate in fondul special al bibliotecii Brasov (nu numai), si care m-ar interesa... :)
      Multumesc, la fel! Iti doresc, cu drag, sa ai o zi frumoasa!

      Ștergere
  4. minunată incursiune în istoria mai de demult a oraşului ce a adăpostit oameni de mare valoare ! cred că aşa se va scrie şi în viitor de toţi cei ce înfăptuiesc zi după zi istoria modernă a oraşului de la poalele Tâmpei ! există şi azi oameni de valoare în oraş purtând spre viitor făclia trecutului!
    mulţumesc frumos că am avut ocazia de a citi această postare !
    o seară plăcută îţi doresc !
    pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc pentru apreciere, draga prietena-japoneza.
      Domnul Vasile Olteanu, de exemplu, custodele muzeului, e pur si simplu, o enciclopedie! Daca macar unul dintre profesorii mei de istorie ar fi fost... jumatate ca dansul, as fi azi "doxa de istorie". :) Din fericire, a publicat cateva carti, a dat mai departe din stiinta lui si sper sa fie cineva care sa se ridice la nivelul său.
      Multumesc. Iti doresc sa ai o zi minunata! Pupici!

      Ștergere
  5. cefrumooos. Iata inca un motiv sa revenim in Brasov :-) multe cunosc si multe am vazut, dar acest muzeu inca nu.
    Pupici si multumiri <3
    Imbrtisari de la trio pentru trio

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate ca anul acesta... imi vei permite sa iti fiu ghid. :) De trei ori am vizitat muzeul, la intervale mari de timp, e drept, si mereu mi s-a parut fascinant.
      Cu placere, Carmen draga! Si eu iti multumesc!
      Imbratisari si pupici, cu drag, de la trio pentru trio! <3

      Ștergere
  6. Multumesc pentru lectia de istorie, Diana draga!
    Universul acesta al cartilor vechi este chiar fascinant. Numai sa vrei sa te documentezi si descoperi o multime de porti.
    Mi-a placut incursiunea prin postarea ta. O sa mai revin sa vad si linkurile. In facultate cartile le gaseam in biblioteci sau le cumparam, ca erau ieftine. Acum, accesul la informatie este cumva altfel si ar trebui sa creasca nivelul cunoasterii. Dar e valabil pentru cine are acest interes!
    Multumesc inca o data, Diana!
    O seara frumoasa sa ai! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mult placere, draga Suzana. :)
      Carti vechi, ziare vechi, documente vechi... Un univers care imi este aproape necunoscut din cauza ca nu cunosc nici alfabetul chirilic, nici latina si nici greaca veche (ce sa mai zic de altele! nu stiu nici engleza cum ar trebui, dar la engleza ma descurc). :)
      Sunt sigura ca ai citit paginile la care fac trimitere. :)
      Imi zisese candva, o pustoaica: "normal ca voi ati citit mult; altceva nu prea aveati ce face". :)) Ce era sa-i zic? Intr-un fel, avea dreptate, dar parintii ei n-au stiut sa-i spuna ca distractii erau destule si "pe atunci", dar trebuia sa stii unde sa cauti. :)
      La ce preturi au unele carti... Ce-mi place foarte mult este ca la Biblioteca Judeteana BV mereu am intalnit multi tineri - si nu cred ca erau acolo pentru... "matineu". :)
      Multumesc. Iti doresc sa ai o noapte linistita si o zi frumoasa! Pupici!<3

      Ștergere
  7. Prima data am vazut muzeul intro excursie cu scoala! Si cand am vazut bancutele, si tablita ce tinea loc de caiet....brusc am apreciat mai mult rechizitele mele, am inceput de atunci sa am grija de ele! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tot intr-o excursie organizata de scoala am fost si eu prima data. :)
      Eeee... :)) Am avut mereu grija de carti, caiete (cu ce era "in ele" am fost mai neglijenta). :)

      Ștergere
  8. Bună Diana!
    Nu am văzut muzeul dar mi-a plăcut mult descrierea făcută de tine,esti o enciclopedie,când vreau să citesc ceva,aici la tine găsesc,mulțumesc!
    Un weekend minunat și plin de bucurii îți doresc!
    Pupici cu drag,îmbrățișări și mulțumiri de vizită!

    P.S.avem soare..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Elena draga!
      Multumesc pentru apreciere, esti o draguta. :)
      Cu multa placere.
      Iti doresc sa ai si tu un weekend minunat, insorit, linistit.
      Imbratisari si pupici, cu drag!

      P.S. Si la noi a fost soare, dar nu destul d eputernic sa ne lase fara zapada. :)

      Ștergere
  9. Bună ziua, încerc de ceva vreme să aflu cine este autorul sculpturii Diaconul Coresi. Wikipedia și diverse articole (https://www.iubescbrasovul.ro/in-brasov/monumente-publice/diaconul-coresi-statuie.htm) îl numesc pe Ion Meiu. Nu știu nici un sculptor român cu acest nume, când și unde a trăit, ce alte lucrări monumentale a realizat…
    V-aș fi recunoscătoare dacă mă puteți ajuta

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna ziua!
      Cred ca singura solutie - pentru un raspuns corect - este sa trimiteti un e-mail spre "prima scoala romaneasca" (e formular de contact pe site-ul scolii, dar puteti trimite si fara formular). Am dedus, din cele aflate pe Internet, ca statuia a fost comandata si amplasata in era comunista - e posibil ca sculptorul sa fi plecat din tara intre timp sau... si-a ales alta profesie. 😊
      Imi pare rau ca nu va pot ajuta.

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.