12 ian. 2017

Omul şi femeia

Noapte geroasă de iarnă. Scot câinele la plimbare fără prea multă plăcere pentru că e frig de crapă pietrele, dar a nins, e zăpadă pufoasă cât văd cu ochii.

In faţa blocului vecin, observ la distanţă, un cuplu cade şi se ridică din zăpadă. Zâmbesc: oameni care ştiu să se bucure de omătul proaspăt aşternut. Când se apropie îmi dau seama că ceva nu e in regulă; cei doi nu se jucau! Tipul îi căra fetei pumni in zona stomacului.

Cu tot frigul simt cum îmi transpiră palmele. Eram pe drum doar noi trei (şi câinele). Nu ştiu ce să fac, dar nici să ignor nu pot deşi tipul e înalt şi lat cam cât un dulap cu două uşi. Şi ea e înaltă dar subţire; aproape că îi văd lacrimile pe obraji când intră in raza de lumină a stâlpului de iluminat din părculeţul unde plimb câinele. Individul o lipeşte cu spatele de zidul unei clădiri, şi îi aud clar mârâitul: Aşa deci, dansai cu ăla să mă faci gelos! Şi pac! Un pumn în zona ficatului – o aud scâncind. 

Individului îi păsa prea puţin că sunt acolo şi privesc. O ia de păr şi o trânteşte, apoi se aruncă peste ea… Hei, domnule! Mă încumet să strig “domnule” dar numai domn nu-l credeam. Ai face bine să n-o mai loveşti! E femeia mea! strigă, ridicându-se şi ridicând-o şi pe ea, smucind-o de braţ. Vezi-ţi de treaba ta, dacă nu vrei şi tu! îmi spune. Ei, atunci mi-au sărit capacele şi-am uitat de orice prevedere. O fi femeia ta, dar eu n-am de unde şti, aşa că voi suna la poliţie! Mă prefac că scot telefonul – nu am, nu port telefon mobil. Vezi că vin la tine! strigă, oarecum şoptit. I-a-ncearcă! Eram deja furioasă. Poate prezenţa câinelui l-a determinat să nu vină, poate hotărârea mea şi faptul că eram necunoscută şi nu ştia la ce să se aştepte… Şi-a luat iubita de braţ şi au plecat pe bulevard. M-am ţinut după ei aproape un kilometru, păstrând o distanţă destul de mare, până au ajuns într-o zonă intens circulată şi la acea oră târzie – tipul mai privea în urmă din când in când, dar nu comenta şi nu părea c-o mai bate; atunci, cel puţin, nu părea s-o mai lovească, dar tare mi-ar plăcea să ştiu că fata aceea a scăpat de individul respectiv.


N-o să pricep in veci cum înţeleg unii iubirea… Întâmplarea s-a petrecut in urma cu ceva ani dar mi-am amintit-o pentru că ieri, într-o staţie de autobuz, unul şi-a luat "femeia lui" la palme. Au intervenit imediat câţiva tineri - ceea ce mi se pare un pas înainte împotriva violenţei domestice.
***
Într-o sală de judecată unui martor i se cere să descrie ce a văzut in legătură cu o faptă anume. Martorul zice (ceva de genu’): - Pe uliţă veneau omul şi femeia… - Femeia nu-i tot om? îl întrerupe judecătorul? – Ba da! se arată hotărât martorul. – Şi atunci, cum zici? – Omul şi femeia veneau pe drum…

“Omul şi femeia” nu sunt doar cuvinte, sunt o mentalitate. “Omul meu”, “femeia mea”… tot mentalităţi sunt…Ştiu! Sunt şi forme de alint; nimic greşit! Unii înţeleg iubirea pentru o persoană ca şi cum ar avea drept de proprietate asupra acelei persoane – unii argumentează acest drept cu citate din Biblie. Unii glumesc: “e pe buletinul meu şi face cum îi spun”; alţii iau cuvintele in serios şi se străduiesc să aplice teoria gluma in practică.

Deşi se încearcă educarea unora in sensul că “bătaia nu e ruptă din rai”, sunt femei care afirmă râzând că e firesc ca partenerul s-o mai pocnească din când in când. Cum de ce?! Pentru că el e bărbat şi, uneori, e supărat. El, partenerul de viaţă, trebuie să ştie unde merge femeia, cu cine, să ştie şi ce face ea cu banii, ‘că nu-i de capul ei. Ea nu trebuie să ştie aceleaşi lucruri despre partener pentru că el e bărbat şi e altceva…

Am auzit pe unul spunând: “Femeia trebuie bătută, ‘că ştie ea de ce!”… Astfel de mentalităţi sunt înfiorătoare! Astfel de oameni ar trebui ocoliţi in societate – marginalizându-i poate că şi-ar reveni…

Fapt divers. Nu vă impacientaţi! Cu ani in urmă am întâlnit o femeie care-şi bătea soţul de-i suna apa-n cap – îl bătea pentru că bea prea mult; de câte ori era beat de atâtea ori îl bătea.

4 comentarii:

  1. Faptul divers ma uns pe suflet! Hahahahaha....
    Este foarte greu, acum constat, sa-i scoti din cap unei femei ca ceea ce a vazut acasa atunci cand tata o altoia pe mama, ea sa nu accepte asa ceva! Si nu înteleg de ce? Am avut niste vecini (100%olandezi) care lucrau intr-un bar si veneau noaptea casa ... pulbere! Totul se lasa cu cearta si bataie! Dar ... a doua zi ea cu ochii vineti si el cu buza sparta, plecau de acasa tinandu-se de mana! Hahahaha... Calvarul a durat cam doi ani pana s-au mutat! Daca ai stii de cate ori am sunat la politie ... si? Probabil ca au luat ceva amenzi dar doar atat, ea nu reclama, el nici-atat... Era un fel de "Razboi si pace' ... Hahahahaha.... Daca aia se bateau ca chiorii din cauza alcoolului, sa stii ca si aici este destul de multa violenta domestica!
    pupici Diana! Sa ai o zi faina! Fara violenta... Fara violenta... Mai tii minte? Hahahahahaha...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Faptul divers" :) se intampla mai des decat ne imaginam. :)
      Am vazut un videoclip "social" in care, pe strada, un barbat loveste o femeie - in toate cazurile cineva intervenea (unii interveneau chiar violent). In cazul in care o femeie lovea barbatul oamenii nu doar ca stateau deoparte si radeau, ci mai dadeau si ei in tipul respectiv. Nu-i frumos! :))

      Peste tot in lume violenta domestica e la cote foarte mari, din pacate. Cand un cuplu - ca cel din exemplul tau - se bate "parte-n parte" sa zicem ca-s sadomasochisti si asa se simt ei bine. :) Problema apare cand unul nu vrea sa aiba parte de asa ceva dar partenerul "dominant" profita de obedienta / frica etc. celuilalt... Dar, indiferent de caz, cand exista copii in astfel de familii e de rau - nu doar pentru acei copii, ci si pentru societate pentru ca, in general, copiii "aplica" ce vad acasa, in copilarie...
      Nu sunt naiva, sa cred ca violenta domestica va fi "eradicata" vreodata, dar mi-ar placea sa fie execptia, nu regula (cum pare acum) - violenta verbala si / sau psihica tot violenta este. :( Politicienii - cel puţin cei din RO - ne agreseaza zilnic verbal si psihic. :)

      Multumesc, Ella! Noapte buna! si Ziua frumoasa sa iti fie! Pupici! <3

      Ștergere
  2. Ca la noi, la români! Și ambele variante sunt atât de des întâlnite... Fiecare dintre soți sau parteneri consideră că celălalt este „proprietatea” lui! Și că poate face ce vrea cu el/ea. Până și niște puștani se lăudau într-o zi, în parc, cu „femeile lor”! De mici învață să gândească așa...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Invataturile" gresite se transmit - si se invata - mai repede decat cele de bine, de respect reciproc... :(
      Poate, intr-o zi, mult mai frumos va fi... :)
      Zile fericite iti doresc, cu drag!

      Ștergere