16 ian. 2017

Necuvântătorul, de Khalil Gibran. Citate favorite

Khalil Gibran (06.01.1883 - 10.04.1931)
Khalil Gibran (Jubran Khalil Jubran, Djubran Khalil Djubran) a fost (este!) prozator, poet şi eseist libanez. S-a născut la 6 ianuarie 1883 după unii biografi (cum ar fi Barbara Young) sau 6 decembrie (cum zice Mikhayl Nu’ayme) in localitatea Bisharri, Liban. A fost descendentul unei vechi familii creştine maronite.

Am ales, pentru prima ediţie a jocului “Citate favorite” găzduit de Zinaida,  “Necuvântătorul”, de Khalil Gibran, din culegerea O lacrimă şi un zâmbet, apărută in anul 1914.
Jocul are sloganul Click & Comment Monday! Aflaţi pe blogul Zinei despre ce e vorba.

Odată, pe-nserat, cu mintea tulburată de valul atâtor searbede gânduri ce nu le putusem domoli ziua-ntreagă, am pornit agale pe străzi, fără ţintă, ajungând la marginea oraşului […] Am zărit un câine ghemuit in ţărâna de culoarea cenuşii, cu trupul slab plin de răni, aproape un schelet mistuit de boală. Deodată s-a ridicat, clătinându-se pe picioarele-i subţiri, aţintind in zarea înroşită la apus ochii lui mari şi trişti, in care se cuibărise disperarea. […] M-am apropiat încet de el, gândindu-mă cât de mult aş fi vrut să-i vorbesc in limba lui, să-i spun ceva, orice, care să-l îmbărbăteze şi să-i aline durerea. Dar el s-a speriat şi s-a tras înapoi, tremurând pe picioarele-i slabe, aproape paralizate de boală, înclinându-şi gâtul ca un fir de aţă. S-a uitat la mine, cerşindu-mi mila şi poate chiar un strop de duioşie; o privire care aproape vorbea, mai pătrunzătoare ca orice rostire omenească […] Când mi-am aninat ochii in ochii lui jalnici, m-am cutremurat din toată fiinţa, de parcă un prieten mi-ar fi spus cele mai tulburătoare cuvinte, la ceas de restrişte. Le auzeam aievea:
S-a sfărşit, prietene, tot ce-am îndurat din partea oamenilor şi-am suferit, ros de chinurile bolii. Du-te şi lasă-mă-n pace, să sorb cele de pe urmă raze ale soarelui, căci am scăpat de ticăloşia semenilor tăi, de cruzimea lor nemăsurată. Ţărâna in care mă întorc e mai primitoare decât inima lor. […] Pleacă de lângă mine! Nu eşti altceva decât o fiinţă care nu cunoaşte dreapta judecată şi înţelepciunea. Eu sunt un animal prost, dar l-am slujit pe fiul lui Adam, păzindu-l cu credinţă şi dragoste. Am fost tovarăşul lui la bucurie şi la necaz; mă intristam când se îndepărta de mine şi zburdam vesel când se întorcea. M-am mulţumit întotdeauna cu resturile de la masa lui, cu oasele albe pe care mi le arunca pe jos. Şi totuşi, când am îmbătrânit, iar bolile şi-au înfipt colţii in carnea mea, m-a lovit şi m-a alungat de la casa pe care-am păzit-o, aruncându-mă-n drum ca pe o jucărie pentru copiii răutăcioşi din uliţă. Sunt un biet animal slab, dar am găsit o asemănare între mine şi fraţii tăi care ajung şi ei într-o stare jalnică, atunci când îi lasă puterile şi le seacă averile. Eu sunt ca şi soldaţii care apără ţara la tinereţe, iar când îmbătrânesc cultivă pământul, până soseşte iarna vieţii, când sunt îndepărtaţi şi uitaţi de cei mai tineri. Mă asemăn cu o femeie frumoasă ce bucură inimile când e in floarea vieţii, ce-şi petrece nopţile veghind, când devine mamă şi se ofileşte de-atâta amar, când îmbătrâneşte, transformându-se într-un obiect dispreţuit de toţi… Ah, cât de ticăloşi şi de cruzi sunteţi voi, oamenii!...


Privirile lui vorbeau, trezind ecouri prelungi in sufletul meu, încovoiat sub povara milei pentru necuvântător. Când a închis ochii m-am îndepărtat in tăcere, să nu-l tulbur.
(din cartea “Aripile frânte”, Ed Minerva, Bucureşti 1989)

26 de comentarii:

  1. Nu se putea să nu-mi aduci tu lacrimi în ochi...
    Doamne, cum să-i facem pe oameni să devină mai buni cu bietele necuvântătoare?...

    Minunată alegere ai făcut, Diana!

    PS A trebuit să mut serialul pe blogul Zinnaida, așa cum mă așteptam. Încă am niște probleme tehnice. Mi-ar fi de mare ajutor dacă ai trece pe acolo și te-ai înscrie din nou în tabel. Scuze pentru deranj, dar orice început e greu!

    Săptămână excelentă, draga mea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-a fost cu intentie. :)
      Nu-i putem face mai buni cu necuvantatoarele; cei răi cu ele sunt si cu oamenii. :( E un fapt.
      Mutumesc, Zina.

      Nu-i deranj! Inceputurile pot fi cu hopuri. :) Am corectat link-ul in postare si cand sa ma inscriu in tabel vad ca-s inscrisa... (m-a inscris Ella). Inchid si-mi vad de zi. Noaptea, vizitez pe ceilalti participanti si... uit sa las pe blogul tau un gand... M-a luat valul amintirilor alergand printre citate. :)
      Multumesc la fel, Zina draga!

      Ștergere
  2. Mi-a fost dat rar sa ma întalnesc cu animale bolnave si fara ocrotire. Traind intr-o tara unde animalele sunt ocrotite de lege, desi nebuni exista pe tot pamantul asta, nu am stat nici-o data sa ma gandesc cu profunzime la ticalosenia omului ... Mi-ai dat de gandit! Am sa încerc sa gasesc cartea.
    pupici Diana si o saptamana minunata îti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te-am inscris eu in table! :)

      Ștergere
    2. Esti o fericita! :) Până prin anii 1990 n-am prea avut idee ca e atat de "raspandita" cruzimea faţă de animale (si nu doar la caini ma refer).
      Si noi avem legi prin care sunt protejate animalele, doar ca nu prea sunt oameni care sa le aplice... :( Multi dintre cei care ar trebui sa aplice legile si multi dintre cei care ar trebui sa ingrijeasca animalele nu au respect pentru aceste "forme de viata". :( Prea multi dintre cei care au in posesie animale nu prea au grija de ele - chiar daca ar fi sa ma refer numai la capitolul inmultire (isi imperecheaza cainii si apoi abandoneaza puii care rezulta)... Prea multi isi abandoneaza cainii batrani si bolnavi... :(
      Sub titlul "Aripile frante" sunt adunate mai multe scrieri; s-ar putea sa le gasesti si "separat".
      Multumesc, Ella! La fel! Pupici! <3

      Ștergere
    3. Multumesc! :*
      Ajunsesem acolo, sa inscriu link-ul si... priveam luuung. Nu eram sigura ce voiam sa fac! :))) Apoi mi-am dat seama ca m-a ajutat cineva si-am plecat, uitand sa las un comentariu. :)

      Ștergere
  3. mi s-a pus asa un nid in gat...dincolo de sensibilitate si adevar exista omul si alegerile lui...cruzimea este una dintre aceste alegeri :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cruzimea este o alegere... Nu m-am gandit pana acum in acest sens; eliminand "factorul patologic" devine clar. :(

      Ștergere
  4. Este prima oară când aud de el. Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu multa placere. :)
      Scrierile lui au un lirism aparte. Povestirea "Aripile frante" e considerata prima incercare de roman in literatura araba si e o poveste de dragoste (subiect tabu multa vreme). :)

      Ștergere
  5. Multumesc, draga Diana! Mereu gasesc ceva nou in casuta ta!
    Imi place noul joc si sper de saptamana viitoare sa particip si eu.
    Iti doresc o saptamana usoara si linistita! Cu drag! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu multa placere, Suzana draga! Multumesc pentru apreciere.
      Ma bucur sa te revad. :) Imi doresc - si iti doresc! - sa participi incepand de luni. :)
      Multumesc! Sa ai o saptamana buna-buna. :) Pupici cu drag! <3

      Ștergere
  6. Bună Diana!
    Se vede că ești o mare iubitoare de animale,mi-a plăcut mult ultimul citat
    din articolul tău”Necuvântătorul”!
    Îți doresc o săptămână frumoasă,draga mea!
    Pupici cu drag și îmbrățișări!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Elena!
      Cainii si pisicile sunt pe primul loc. :) Mi-s tare dragi, insa, oamenii - si mi-e, cumva, ciuda ca unii pot fi atat de răi... Adica... o fiinta atat de puternica cum e omul nu ar trebui sa fie atat de cruda - mai ales cu animalele! :(
      Multumesc, Elena draga! Iti doresc sa ai o saptamana minunata!
      Imbratisari si pupici, cu drag!

      Ștergere
  7. Nu am putut sa citesc pana la capat, pur si simplu nu am reusit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu am vrut sa te intristez. :(
      E un "fragment" din coplesitoarea realitate... :) Un om, un caine, sufera; in alta parte, un om, un caine, se bucura... :)

      Ștergere
  8. Dure citate...insa cum altfel sa deschizi niste ochi?......

    RăspundețiȘtergere
  9. Of, ai reusit sa ma intristezi. :( Cu toate astea, cred ca vreau sa citesc mai mult. Imi trec pe lista culegerea pe care ai recomandat-o.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-a fost cu intentie. :(
      Cand esti inconjurat de animalute simti, oarecum, mai acut anumite lucruri. :)
      Scrierile lui Khalil Gibran sunt... teribil de lirice si se refera la mai toate aspectele vietii. Cumva, pare ca a acumulat toata tristetea lumii - poate de aceea a murit tanar. :)

      Ștergere
  10. Sunt imagini sfâsietoare. Invătăm greu, dar invătăm.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-ar placea sa gresesc, dar unii nu vor invata.

      Ștergere
  11. Pârdalnicul acesta de timp, care niciodată nu ne-ajunge, m-a făcut să nu fi citit ultimele tale articole, dragă Diana. Azi m-am înscris pentru prima oară în jocul „Citate favorite” și, primul gând a fost să găsesc ceva din poetul Khalil Gibran. Îmi place nespus de mult cum scrie. Când am ajuns aici, pe blogul tău, m-am bucurat nespus când am regăsit acest nume, în alegerea ta pentru acest joc. Citatul postat este cutremurător. Of, noi oamenii, cât de jalnici suntem atunci când ne pierdem umanitatea, din cauza egoismului stupid! Căci și noi suntem parte din această minunată natură, cu toate vietățile și frumusețile ei. Și nu „stăpâni”, așa cum ne credem prostește, exploatînd și batojocorind totul în jur...
    Numai bine să-ți fie și zilele fericite! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am citit fragmentele alese de tine, deci ai aflat - sau afli curand - :) cat de mult imi place Khalil Gibran.

      Suntem egoisti, cei mai multi - in "doze" diferite, e drept. Cred ca sunt foarte puţini cei altruisti in adevaratul sens al cuvantului, dar ma bucur ca suntem multi care alegem sa nu facem raul, care alegem sa facem bine atunci cand putem, cat putem si sa ne gandim si la vietatile neajutorate. Iar cand vine vorba despre a respecta viata sub orice forma... multi mai au multe de invatat... Luand in considerare faptul ca albinele au un rol extrem de important in polenizare as putea zice ca albina ar putea exista fara om dar omul fara albine nu. Cum ai zis tu, cu alte cuvinte: nu suntem stapani. :)

      Multumesc, Alex, pentru fiecare rand pe care il lasi aici (si pentru urari) si nu-i bai cand nu treci pe aici. :) Stiu cum se joaca timpul cu noi. :) Spor in tot ce-i bine sa ai! Zile senine iti doresc, cu drag!

      Ștergere
  12. ai ales un interesant pasaj din carte ! trist dar adevărat ! nu cred că aş reuşi ca să citesc cartea ! cred că eu i-am citit poeziile domnului Khalil ! mă bucur că am reuşit să îţi citesc postarea ! felicitări !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E o povestire (din care am omis puţine pasaje). Cartea cuprinde mai multe povestiri - unele la fel de triste, unele tragicomice, dar toate... extrem de lirice.
      Si poeziile lui imi plac foarte mult.
      Iti multumesc pentru vizita si pentru apreciere. :)

      Ștergere