10 apr. 2017

Candidatul desperării. Citate favorite

Dacă prin vot am putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm. (Mark Twain)

Nimic nu pare a se schimba, ceea ce nu e tocmai o sursă de speranţă pentru acel “mai bine” dorit de alegătorii din toate timpurile.
*** 
Printre altele, in romanul său Lacrimile aproapelui, Gerolamo Rovetta (1851-1910) face o cronică detaşată şi ironică a lumii politice, in culisele ei, in care averea asigură succesul unei candidaturi şi câştigurile de provenienţă dubioasă nu împiedică ci, dimpotrivă, uşurează dobândirea decoraţiei “Pentru Merite Sociale”.

Pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella am ales un fragment din Lacrimile aproapelui - pentru că e lung textul am îngroşat ideile pe care am vrut să le subliniez.
Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte, la un moment dat. Click&Comment Monday! E sloganul acestui joc.

Lacrimile aproapelui, de Gerolamo Rovetta
Acesta este Barbarò, Pompeo Barbarò, cavalerul Barbarò, Barbarò lăptarul, bancherul, portarul, antreprenorul, Barbarò sub sechestru pentru neplata datoriilor; el este, numai el este, el in persoana Candidatul desperării - scria Cammaroto - iar noi trebuie să aducem laude şi să mulţumim înţelepciunii nemărginite şi măreţe a palavragiului Moderatore, pentru că ne-a sugerat un titlu atât de frumos, atât de adevărat, atât de grăitor, de potrivit, de edificator!

Candidatul desperării!... Oh, cititorii mei preaiubiţi, îndreptaţi pupilele ochilor voştri spre feţele galbene ale membrilor hepatici ai hepaticii ”Constituţionale” şi o să citiţi pe ele tristeţea resemnaţilor, spaima înfricoşaţilor, mânia celor trădaţi, umilinţa celor învinşi!... Îndreptaţi, îndreptaţi privirile voastre spre feţele îndurerate ale moderaţilor lberali şi neliberali şi spuneţi chiar voi dacă nu sunt aceia şi aceştia desperaţii de ultimul moment, care, speriaţi de ameninţarea diviziunii voturilor, înspăimântaţi de apariţia formidabilei candidaturi a lui Alamanni, înăbuşe glasul conştiinţei din interese de partid, îi ofensează onestele tradiţii, îngroşând rândurile miliţiei alese, [...] cu mercenari cu gheare prădalnice, şi in cele din urmă, când apa le-a ajuns până la gât, se agaţă până şi de Barbarò... această obscena băşică umflată de Il Moderatore pentru salvarea celor ce-şi cârmesc barca între patrie şi dugheană! [...]

Cine e acesta?... Mii şi mii de draci! E omul nefast al furniturilor militare; e omul de nimic şi nelegiuit al Agenţiei de împrumuturi pe amanet [...] Ce vrea?... Simplu ca bună ziua: vrea bani! Ce va face?... Ce a făcut întotdeauna: bani, bani şi iar bani! Cu orice preţ, cu orice neruşinare, vânzând pe Cristos ca Iuda, cu deosebirea că apoi, in loc să se spânzure, şi-a spânzurat aproapele cu cei treizeci de arginţi câştigaţi!

Il Moderatore a avut [...] şi ideea minunată de a sfătui pe alegătorii din Panigale să trimită la Cameră pe Barbarò pentru că... [...] in Cameră sunt de discutat bilanţurile! Ce bilanţuri, pentru Dumnezeu? Poate bilanţurile unei lăptării falite sau ale vreunei dughene murdare in lichidare? Oh, in acest caz, şi noi am vota in unanimitate pe prea competentul candidat... al desperării! Dar acolo unde se fac legile statului, unde ar trebui să fie adunate laolaltă inima şi mintea patriei, credeţi-mă, totuşi, că veţi fi mult mai bine reprezentaţi de cinstea lui Alamanni, decât de abilitatea administrativă a lui Barbarò... [...] Scrieţi că in vreme ce Alamanni îşi cheltuia averea pentru binele patriei, cavalerul Pompeo fura patria pentru a se îmbogăţi!... Scrieţi toate acestea şi veţi fi spus, cel puţin o dată, şi adevărul! [...] Ei bine, un asemenea om, care se căzneşte să maimuţărească pe gentilomi, dar care n-a imitat niciodată pe oamenii cinstiţi, poate să creadă in triumful cavalerului Pompeo Barbarò, alias Barbetta, însă noi, nu! Şi dacă profesorul... maşinaţiunilor electorale poate să aducă alegătorilor din Panigale injuria propriilor lui speranţe, noi n-o să le aducem, desigur, injuria temerilor noastre.

(Lacrimile aproapelui, Editura pentru Literatura Universală, Bucureşti, 1969, traducere de C.H. Niculescu)

14 comentarii:

  1. Nu cunosc cartea si nici autorul.
    Atunci cand cineva începe sa vorbeasca despre vot si bani ... fug! :))
    Este un subiect al naibi de controversat!

    Sa ai o saptamna minunata, draga mea! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. As fugi si eu! :)) Dar ma intreb cand m-as putea opri din alergat! :)) Se pare ca nu prea des a fost votat cineva bun, cinstit, capabil, ci mai mult au fost votati cei care au avut suficienti bani pentru a-si face publicitate (campanie electorala), pentru a dovedi ca, financiar, e util partidului care-l sustine. :(
      Cine se mai gandeste la binele alegatorilor cand are gandul numai la "foloase materiale" personale sau de grup?

      Multumesc, Ella draga! Iti doresc sa ai o saptamana minunata! Pupici! <3

      Ștergere
  2. nici eu nu cunosc cartea si nici autorul
    sunt foarte curioas de ce ai prins in acest citat dar voi reveni ca sa citesc, sunt la birou si nu vreau sa citesc pe fuga...

    te pupacesc! :*

    p.s
    cat despre citatul din Mark Twain, il stiu si de cate ori mi-l amintesc imi dau seama ca adevarurile nu pot fi decat definitive.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe scurt, am accentuat ideea ca - in politica - cei care castiga alegerile sunt - in prea mare masura - cei care au bani (chiar daca au un caracter infect) si cei care au bani vor si mai multi bani, iar functiile politice le deschid alte oportunitati, in detrimentul alegatorilor. :(

      Ceea ce a scris M.T. tot repet - pentru cei care inca mai cred ca votul poate schimba ceva. :( Cat de bun si sincer ar fi cel ales acesta nu va putea rezolva prea multe pentru ca se trezeste singur impotriva unei gasti de oportunisti care nu-i vor permite sa isi atinga idealul. :(

      Zi usoara iti doresc, la serviciu! :) Zile fericite sa ai! Pupici, cu drag! <3

      Ștergere
  3. Diana dragă, m-ai făcut curioasă, nu cunoșteam ”Lacrimile aproapelui” de Gerolamo Rovetta, n-am citit nimic de acest scriitor și mă bucur că l-am întâlnit la tine. Se pare că toți ajungem inevitabil la aceeași concluzie: nimic nu se schimbă, că dacă s-ar schimba, nu s-ar mai vota! Doar educația, progresul, munca susținută și interesul pentru ceilalți poate să ridice o națiune. În momentul în care egoismul dispare, ignoranța face loc educației, oamenii înșiși scapă de răutatea ăsta caracteristică, parcă, speciei...Doar atunci vom putea spune că evoluăm, că schimbăm, că se face ceva și în folosul oamenilor de rând. Legile sunt făcute pentru învingători, am văzut odată în plus la marșurile anti guvernamentale recente, la care am participat de aceeași parte a baricadei. Cât timp va fi așa, vom fi tabere adverse, noi și un guvern de două parale, care-și face legi care să-i apere hoțiile. Eu mă voi implica mereu, dar nu ca politician, ci ca cetățean responsabil. Ai ales un subiect bun, de actualitate, te felicit! Să ai o săptămână bună, luminată și cu spor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oooh, Mirela draga! Ca bine zici: daca s-ar schimba ceva nu s-ar mai vota. :) Sau... s-ar vota aceiasi oameni care au dovedit ca se gandesc si la ceilalti. :)
      Vom avea guvern de doua parale cat timp vom alege parlamentari de doua parale - partidul majoritar numeste ministrii din randurile lui (in general) :((
      Din nou, zici bine: educatia, interesul pentru ceilalti poate ridica o natiune, nu (doar) politicienii. Cand fiecare cetatean, in "patratica" lui, se va stradui sa explice lucruri - evitand judecatile de valoare - s-ar putea schimba ceva in bine; schimbarea trebuie sa porneasca de la mentalitate. Cand am fost "in piata" - cu ocazia manifestatiilor anti guvern - am simtit, la un moment dat, ca ceva imi scapa de sub control: "cererile" devenisera prea... generaliste. :( Dintre toti cei care au fost atunci acolo ar fi fain ca macar jumatate sa militeze si "in viata de zi cu zi" pentru aceleasi idealuri. Ca politician nici eu nu m-as incumeta sa ma implic. :)
      Multumesc pentru apreciere.
      Iti doresc, cu drag, sa ai o saptamana minunata! Spor in toate cele bune! Pupici! <3

      Ștergere
  4. Bună Diana!
    Îmi vine să râd,sunt de aceiași părere cu Ella!
    Îți doresc o săptămână frumoasă și plină de zâmbete!
    Pup cu drag,îmbrățișez și mulțumiri de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Elena draga!
      Te cred! :) Si inteleg foarte bine sentimentul! :)
      Multumesc. Iti doresc sa ai o saptamana minunata! Imbratisari si pupici, cu drag! <3

      Ștergere
  5. Dragă Diana, nu pot să răspund decât cu un alt citat privind politica “Se presupune că politica este cea de a doua profesie veche a lumii. Am ajuns să-mi dau seama că ea se aseamănă foarte mult cu cea mai veche profesie a lumii” (Ronald Reagan).

    Săptămână excelentă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hahaha! :)))
      Am senzatia ca politica e, de fapt, prima profesie, dar oricum ar fi, cele doua incep sa semene din ce in ce mai mult.

      Multumesc, Zina draga! Iti doresc sa ai o saptamana minunata! <3

      Ștergere
  6. Nu stiu cartea, dar cand vine vorba de acest subiect, ma cuprinde o lehamite existentiala, ca sa spun asa! Cred ca oriunde pe planeta si oricand, lucrurile s-au derulat, se deruleaza si probabil se vor derula la fel. Tine de nivelul de trezire uman, pentru a simti pulsul pacalelilor care miros de la o posta si totusi nu sunt realizate ca atare. Numai Cerul stie de ce! Dar trezirea este si ea o optiune. O faci sau nu! :) Cred ca mai avem de asteptat...

    O saptmana excelenta sa ai! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu sunt satula de subiect, si totusi... nu vreau sa renunt la a spera ca se poate mai bine, la a spera ca oamenii se vor trezi. :) Dar... parca e tot mai rau! :))) sau :(((
      Sa asteptam activ, zic. :)

      Multumesc, Suzana draga. Iti doresc sa ai o saptamana minunata! Pupici! <3

      Ștergere
  7. efectiv mi-a plăcut mult !!! câtă ironie despre un subiect atât de controversat !
    adevărat cu citatul de la început: ''Dacă prin vot am putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm. (Mark Twain) '' dar avem tot timpul speranţe !!!
    felicitări pentru cartea aleasă ! pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Tema" e prea de actualitate in politica de pe la noi... :)
      Ce ne-am face fara sperante?! Cred, totusi, ca sperantele trebuie sa aiba "la baza" actiuni pozitive; sperantele trebuie sa fie... realiste - ceea ce nu prea e cazul cand cei propusi pentru a fi alesi sunt toti... o apa si-un pamant. :(
      Multumesc pentru apreciere, draga prietena-japoneza. Pupici! <3

      Ștergere