Cunoscut cândva
ca Raliul Paris-Dakar, cursa este o competiție
automobilistică și de motociclism off-road care se desfășoară în cele mai grele
condiții în care s-ar putea desfășura o cursă de tip rally-raid - practic e mai
mult off-road decât raliu, având în vedere terenul accidentat pe care se desfășoară
cât și vehiculele pregătite special pentru această competiție.
Anul acesta la Raliul
Dakar s-au înscris 431 de vehicule, 712 concurenţi, repartizaţi la clasele
moto (174), ATV (40), auto (147) şi camioane (70).
La start au fost prezente şi două modele Duster, care au
concurat sub sigla Renault și - pentru prima dată - au participat și americanii
de la Ford, prezenţi cu două maşini Ford Racing Ranger T1.
O provocare pentru concurenți, un vis pentru cei
care sunt în spatele lor - așa a descris Thierry Sabine,
fondatorul cursei Dakar, raliul cel mai dificil din lume. Din anul 1978 șoferii
curajoși, pe motociclete, ATV-uri, automobile și camioane revin mereu pentru
a-și testa îndemânarea - și limitele - pe un traseu dintre cele mai puțin ospitaliere. De ce o fac? De la membrii echipei din fabrică, a mecanicilor,
dar mai ales a pasionaților, răspunsul e mereu același: Nimic nu se compară cu raliul Dakar. Trebuie să faci față unor mari
provocări ce-ți pun la incercare limitele; trebuie să înfrunți vântul și praful
care se strecoară în vehicul, între componentele acestuia, în combinezon și în
cască, trebuie să îți forțezi privirea și ochii se înroșesc și de efort,
trebuie să înfrunți temperaturi de 50 de grade Celsius, uneori, să conduci prin
nisip si pe macadam, prin ploaie și noroi și toate acestea stăpânind bolizii.
Numai un pasionat adevărat poate face aceasta și poate reveni an de an dorind să
câștige trofeul la una dintre categorii.
Anul acesta
raliul s-a desfășurat între 05 - 18 ianuarie, pe un traseu lung de 9.374 de
kilometri, având 13 etape, străbătând teritoriile statelor Argentina, Bolivia, Chile.
Bolivia a devenit al 28-lea stat care găzduiește o etapă în cea mai mare cursă
de anduranță, care împinge la limită pasionații de motoare și iubitorii de
adrenalină.
Startul a fost
dat în data de 5 ianuarie, în Rosario (Argentina). Concurenții au traversat Munţii
Anzi şi Deşertul Atacama, punctul final fiind la Valparaíso (Chile), pe coasta
Pacificului. Piloţii s-au confruntat cu numeroase schimbări ale condiţiilor
meteo şi ale solului. De la macadamul din Anzi până la interminabilul nisip fin
din toridul Atacama.
Dupa etapele a
5-a și a 6-a au fost voci care au afirmat că această ediție a fost cea mai dificilă
din istoria cursei. Șaptezeci de piloți au abandonat după confruntarea cu o
etapă maraton de două zile, fără suport tehnic, susținând că organizatorii au exagerat,
făcând și mai dificilă cea mai... dificilă cursă din lume. La abandon au condus
o serie de mai mulți factori combinați: vremea neobișnuit de caldă (50 grade
Celsius), etapele au fost unele dintre cele mai lungi de la Dakar, de când
competiția s-a mutat în America de Sud, iar ploile abundente în zilele dinaintea
startului de la Rosario au remodelat traseele. Pe măsură ce creștea numărul
abandonurilor începuseră să se îngrijoreze inclusiv piloții de calibru mare. Circa 80 % dintre concurenții la această competiție au fost amatori și
temerile lor legate de siguranță au crescut foarte mult.
Competiția
din acest an a fost una dintre cele mai dificile. Dar când e cel mai greu din
cât a fost vreodată la această competiție? Unii afirmă că în acest an, 2014, dar abandonuri au fost multe în
toți anii - nu ar mai fi Raliul Dakar
dacă n-ar exita abandonuri. Cei mai mulți însă, consideră că cea mai dificilă și mai tragică a fost
competiția din anul 1986, anul în
care inițiatorul competiției, Thierry Sabine (n. 13.06.1949 - d. 14.01.1986) și-a
pierdut viața într-un accident de elicopter. Cursa a continuat atunci, dar
participanții aveau sufletele îndurerate: cel care le-a dat ocazia să își forțeze
limitele nu mai exista decât în amintire. În anul 1986 și numai faptul că au
terminat cursa a fost considerat un extraordinar noroc! Din 486 de concurenți
care au luat startul la Versailles doar 100 au reușit să ajungă la final. Toți
acești o sută au parcurs un total de 15.000 de kilometri, între care 7.731 km de
probe speciale cronometrate; dintre cele 18 etape cinci au fost mai lungi de
900 km și una de 1.656 km, în condiții atmosferice și de traseu grele, având în
vedere că în mare parte aveau de parcurs zone deșertice.
Câștigătorul Raliului Dakar 2014, la clasa auto, este Joan "Nani" Roma, aflat la comenzile modelului MINI ALL4 Racing, alături de navigatorul (copilotul) francez Michel Perin. Spaniolul Nani Roma a câștigat, în anul 2004 - pe când cursa era organizată în nordul Africii - la categoria moto.
La categoria moto
a câștigat anul acesta spaniolul Marc Coma (KTM); chilianul Ignacio Casale
(Yamaha) a triumfat la quad (ATV)
iar la categoria camioane învingători
au fost rușii Andrei Karginov, Andrei Mokeev, Viktor Devyatkin (Kamaz).
Fapt divers: La
vârsta de 18 ani, Jaremias Gonzalez Ferioli (pilot pe ATV), a fost cel
mai tânăr concurent din istoria competiției.
Vezi și:
Raliurile nu sunt pasiunea vietii mele, dar aeticolul tau este de nota 10!
RăspundețiȘtergereMi-a placut! Avem si noi aici un mic circuit, la Assen se tin raliurile pentru motoare.... TT! :))
Anul asta intre 26-28 iunie! Te astept? :)
Multumesc, Minnie!
ȘtergereDe la "circuitele mici" pasionatii pot ajunge la "circuitele mari", deci e bine sa fie circuite!
:)) As vrea sa scriu "Asteapta-ma!" dar n-o fac. Voi absenta. :))
Imbratisari cu drag.
Oho, de mic copil auzisem de aceasta competitie
RăspundețiȘtergereAcum, parca nu ii mai dam aceeasi importanta. Desi, ma bucur ca a participat Dusterul
Ma bucur ca am gasit aici o descriere amanuntita. Si eu impartasesc aceleasi pasiuni..
din pacate la noi televizorul, parca e o pierdere de timp. Nu ne mai informeaza cu nimic, din contra ne intoxica
Duster-ul care a participat n-a avut nicio piesa romaneasca, am aflat citind pe ici-colo... :( Dar e o marca asociata... Daciei si tot e de bine.
ȘtergereDin fericire exista destule canale TV unde sunt prezentate documentare pe teme din cele mai diverse, desi unele se cam repeta...
Eurosport a prezentat (in perioada competitiei) in fiecare zi, la miez de noapte, timp de o jumatate de ora, imagini de la Dakar... Nu le-am urmarit. :(
Bună Diana!
RăspundețiȘtergereInteresant articol,la tine găsesc de toate într-un cuvânt ești o”Enciclopedie”!
Îți doresc o săptămână cu multe bucurii și zile senine!
Pup cu mare drag!
Buna, Elena
ȘtergereMultumesc pentru aprecieri.
Hm... Castigatorii Dakar din acest an nu-mi vor ramane in minte pentru foarte mult timp, dar Raliul Dakar, in general, va fi greu sa uit ca exista. :)
Multumesc, la fel! ZIle fericite iti doresc!
Imbratisari cu drag!
s-au scris carti, s-au facut filme... tema este "fierbinte" si articolul tau este tare frumos, Diana draga! Nu-ti cunosteam pasiunea pentru automobilism :) Stiu ca iubesti toate vietutoarele mici, te îngrijoreaza soarta pasarilor, câinilor, pisicilor, esti o mare luptatoare pentru afirmarea dreptatii, te angajezi în diverse dispute care sa reabiliteze oameni pedepsiti pe nedrept, dar ca te intereaseaza Raliul Dakar, zau nu am stiut! :) Ma bucur sa descopar de fiecare data câte un pic din Diana Kundalini :) Pupici
RăspundețiȘtergereE fascinant Raliul Dakar, desi nu mai trece prin Egipt - dar mai e Raliul Faraonilor, care (inca) mai trece prin Egipt. Ar fi chiar culmea sa schimbe traseul si sa lase denumirea. :))
ȘtergereDin scoala generala am vrut sa ma inscriu la karting dar nu primeau fete... Mai apoi am avut altele "pe capul meu de adolescenta". :)
In 1984 am primit un abtibild cu masina de teren ARO, care a participat la raliul Dakar, abandonand, dar a castigat Raliul Faraonilor. Atunci am aflat prima data despre acest raliu (aceste raliuri) si am tot cautat informatii - putine am gasit, dar am gasit. :)
Zile fericite iti doresc! Pupici cu drag!
imi plac motocicletele si cred ca pentru un biker impatimit acest Raliu poate fi o alternativa la Paradis :)
RăspundețiȘtergereexcelent articol, plin de informatii dar si de pasiune :)
Oh, si mie imi plac motocicletele. Desi stiu sa conduc, nu am permis - dintre cei care au moto niciunul nu vrea sa mi-o dea pentru a obtine permisul pentru aceasta categorie; fiecare zice ca nu vrea sa-si "asume" vreun eventual accident. Ceea ce mi se pare o aiureala, avand in vedere ca am invatat sa conduc pe motocicletele lor si la vremea respectiva am condus chiar si pe drumurile publice, dar pustii, la ore tarzii din noapte, in anii '80...
ȘtergereRevenind la Dakar: cei care se prezinta la aceasta cursa sunt un numar infim dintre cei care e posibil sa reuseasca... daca ar avea banii necesari - pentru ca e o pasiune excesiv de costisitoare. :)
Multumesc pentru aprecieri, pandhora.
Frumos ai relatat, mi-ai făcut poftă să mă uit la raliuri. Mărturisesc că n-am văzut niciunul până acum.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru apreciere, Daniela
ȘtergereUrmarind la TV poate ca ti-ar trezi interesul. :) Pe traseu, insa, e oarecum aiurea, pentru ca nu poti urmari fiecare participant, sa-i vezi evolutia in ansamblu, ci trebuie sa te multumesti a-i vedea pe participanti atunci cand trec pe langa locul unde esti... ceea ce inseamna mai mult zgomot, praf sau altele de gen. :) Lasand la o parte acestea, din punctul meu de vedere, experienta merita traita. :)
Nu ma pasioneaza acest subiect, insa tu reusesti sa scrii totul intr-o maniera care ar interesa si pe cel mai neinteresat cititor. O zi faina sa ai!
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru compliment si pentru urare!
ȘtergereZile fericite iti doresc. :)
O competiţie atât de captivantă. Păcat că au fost siliţi să aleagă o altă locaţie decât cea iniţială. Nu m-am mai uitat cam de mult timp la întreceri automobilistice.
RăspundețiȘtergereNumai bine şi zile frumoase, Diana! :-)
Ma intreb - mai mult sau mai putin serios (nu doar eu) - daca acest traseu al cursei nu e mereu altul mai mult din ratiuni financiare = dorinta unora de profituri pentru companii anume. Pentru a gazdui astfel de curse sunt necesare investitii serioase... si cum, din pacate, cei mai multi am aflat ca sportul a devenit mai mult o afacere... aproape orice poate fi probabil. :)
ȘtergereMultumesc, la fel, Alex! Zile fericite sa ai!
Diana, pe mine mă îngrozesc aceste raliuri, fiindcă nu suport să văd când au loc acele accidente teribile. Și, în general, nu-mi place viteza nici măcar în competițiile sportive automobilistice.
RăspundețiȘtergereM-a amuzat, însă, descoperirea acestui interes al tău, parcă nu se potrivește cu imaginea pe care mia-m format-o depsre tine. :)
Te rog frumos să corectezi tu cele două greșeli comise în ultimul rând, din cauza vitezei. Scuză-mă, te rog.
ȘtergereSă ai zile frumoase !
In mai 1994 am vazut in direct accidentul pilotului de Formula Unu, Ayrton Senna... :(( ra favoritul meu in aceste curse si mai mereu era la intrecere cu altul, Alain Prost... Dupa ce a murit Ayrton Senna m-am "agatat", un timp, de Alain P.... dar vizionarea acestor curse si-a pierdut farmecul... La vremea aceea stiam toti pilotii favoriti intr-o cursa sau alta, stiam ce masini piloteaza si pentru ce firme... Apoi am facut o pauza... Azi nu stiu nici ce mai face sarmanul Michael Schumacher...
ȘtergereDesi nu mai sunt la curent cu actualitatea... ideea de Formula Unu imi place in continuare... De F1 sunt "indragostita" din scoala generala, doar ca nu prea discut despre aceasta pasiune pentru ca... nu prea (mai) am cu cine. :) La fel si in cazul raliului... :) Pasiuni... de suflet :)
Zile feiricite iti doresc!
Pe Blogspot nu pot face astfel de corecturi (nu exista posibilitatea, din ce am aflat in urma intrebarilor pe aceasta tema)... :( Imi pare rau.
ȘtergereOricum, si eu si cei care trec pe aici, stim ca limba română o stapanesti perfect.
Multumesc, la fel, Zina. Pupici! :)