2014-03-14

Mai multe feluri de a pierde timpul

[…] Niciodată n-a fost în lume mai mult timp liber decât în veacul acesta. De aceea n-au fost mai multe distracții automate - cum e sportul, cinematograful, flirtul sau lectura ușoară - care încearcă să umple acest timp liber, să-l integreze într-o pseudo-activitate; cu alte cuvinte să-l prefacă din timp pierdut în timp plăcut consumat. E o înspăimântătoare sete de umplere, de consumare, de petrecere - adică de uitare nebăgată în seamă - în toate manifestările vieții moderne.
Așa îmi explic eu incomprehensibilitatea epocii noastre față de anumite adevăruri simple; adevăruri care nu pot fi pătrunse decât de unul care știe să-și întrebuințeze timpul, dar știe tot atât de bine să și-l piardă. […]

Pierderea timpului implică un prea plin, o suspensie provizorie a certitudinilor prezente - dar păstrează atenția și luciditatea. Dimpotrivă, distracțiile contemporane îți creează și îți impun o atenție exterioară.
Toate aceste distracții nu-ți dau timpul - ci ți-l fură. În sensul că toate sunt astfel automatizate, tipizate, încât știi precis că ai să fii prizonierul unei regii pentru două trei ceasuri, dar asta nu înseamnă a pierde timpul, ci a-l omorî, a-l uita. E o dureroasă tendință a spiritului modern de a uniformiza totul, de-a automatiza până și manifestările cele mai spontane. […]

Rareori trăiești mai surprinzător, mai fertil ca atunci când îți pierzi timpul. De fapt, numai atunci poți asculta cu adevărat; altădată asculți numai ca să dai replica, sau ca să completezi o informație. Spuneam că dacă anumite adevăruri simple nu circulă și nu nutresc viața contemporană, aceasta se datorește în bună parte faptului ca nimeni nu te ascultă, nimeni nu își pierde timpul, ci toți vin pregătiți pentru răspuns, toți îți interpretează spusele cum vor ei, toți știu mai dinainte ce se află în tine și cum gândești tu. Oamenii nu știu să se asculte unii pe alții și de aceea se cunosc atât de puțin. Ar trebui să avem, cel puțin câteva clipe, o mare îndoială în fața oricărui om; poate acel om ascunde o tragedie sau poate trăiește un miracol; cine știe? Dar acel care nu știe să-și piardă timpul, activează întotdeauna automat; îi stimulezi cutare sentiment, capeți o formulă; îi redeștepți cutare asociație de idei, capeți altă formulă. Dar miracolul tău, viața ta - unde este? Oamenilor aceștia grăbiți, care știu întotdeauna mai înainte și mai mult decât tine, le scapă tocmai esențialul; trăirea ta automată, creația ta. Ei nu știu să-și piardă timpul, nu pot lăsa viața să curgă prin ei, cu toate revelațiile și miracolele sale. […]

Când îți pierzi cu adevărat timpul, când te abandonezi întâmplărilor sau oamenilor, nefăcând altceva nimic decât să asculți și să privești realitatea în față - atunci ți se descoperă lucruri pe care în niciun chip nu le puteai afla altminteri. […]

Am văzut odată într-o mare bibliotecă, un om care sta la masă cu o foaie de hârtie și un creion dinainte, fără să facă nimic. În jurul lui se aflau zeci de oameni ocupați, cu maldăre de cărți pe masă, cu fișe, notițe, caiete și coli scrise. […] Numai omul meu nu făcea nimic. Nu făcea nimic - dar nici nu visa. Se juca cu creionul pe hârtie, desena din când în când un cerc, un portret - apoi își lăsa privirile să plutească deasupra sălii. […] Își pierdea pur și simplu timpul, atent totuși la oamenii din jurul lui, atent la viața care curgea lângă el. […] Omul lăsa ca toate acele figuri, ticuri, gesturi și cuvinte din jurul lui să se apropie, să intre firesc în sfera conștiinței lui. Primea totul fără să încerce vreo clasificare, vreo vămuire, nu respingea nimic. Renunțase - pentru acele ceasuri de timp pierdut - la toate certitudinile lui, la toate rigorile lui mentale. Își pierdea timpul - nu observa. De aceea ajunsese să cunoască atât de uimitor oamenii. De aceea ajunsese atât de înțelept. Înțelepciunea lui și-a clădit-o lăsând pe oameni să vorbească, să lucreze, să sufere în jurul lui - fără ca el să emită vreo judecata asupra lor. Cred că taina aceasta simplă stă la temelia înțelepciunii. Dacă e adevărat că cei mai multi și mai autentici înțelepți i-a dat Asia, apoi lucrul acesta se explică și prin extraordinara artă pe care o arată bunăoară chinezii, de a-și pierde timpul. Pierzându-și timpul, nu omorându-l în distracții, ei transced și legile timpului și se apropie de eternitate. […] Dar astăzi, pentru moderni, eternitatea este o problemă fără înțeles și fără interes. Asta explică multe ciudățenii ale omului modern. Explică, mai ales, drama omului modern - care nu poate ieși din timp decât prin distracții, prin somn sau prin narcotice artificiale.
(Mircea Eliade, conferința din 29 septembrie 1935)
***
Mircea Eliade s-a născut în 13 martie 1907, la București și a murit la Chicago, în 22 aprilie 1986.
Filozof și istoric al religiilor, a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite.

Vezi și:

24 de comentarii:

  1. Ei bine, au trecut aproape 80 de ani de când Mircea Eliade a rostit aceste cuvinte și nu s-a schimbat nimic. Decât în rău...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact acest aspect l-am sesizat - de fapt, de aceea am si ales textul. :)

      Ștergere
  2. Foarte interesant articol! Bine mai spunea marele Eliade despre timpul pierdut. Si despre distracţiile care ne "fură" timpul atât de preţios, în loc să ni-l umple cu ceea ce ar trebui.
    Frumoasă comemorarea acestui mare om. Este bine să ne amintim cât mai mult de spusele şi de învăţăturile lui.
    Îţi doresc un weekend frumos, Diana! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cei de azi - cei mai multi - considera ca a sta si a contempla Natura sau... oamenii e pierdere de timp... Realitatea este ca nu prea mai stim, multi, sa ne relaxam in adevaratul sens al cuvantului. Suntem prea grabiti. :)
      Multumesc.
      Iti doresc ca saptamana minunat sa o petreci.

      Ștergere
  3. am citit, am frunzarit cum s-ar spune... exact ca acel om cu creionul in mana fara a face nimic.
    mi-a placut mult

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te-ai relaxat, alfel spus? :) E de bine. :)
      Multumesc.

      Ștergere
  4. Răspunsuri
    1. A fost intre cei care au stiut sa contemple si au stiut si sa exprime in cuvinte. :)

      Ștergere
  5. ce frumooooooos! ma bucur ca ai reusit sa scrii acest articol închinat marelui Mircea Eliade.
    un weekend cu activitati cat mai placute, draga mea! pupici clanului :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am reusit sa postez, da, dar ce mare dezamagire - un fel de a spune... Azi am cautat pe net si am gasit textul intregii conferinte. Oricum, imi place Eliade si vreau sa adun aici cat mai multe texte ale lui - doar ca nu am timp sa le "dactilografiez", plus ca cele mai multe sunt deja pe net. Ramane doar ideea ca am vrut sa marchez ziua lui de nastere - chiar daca a fost sa intarzii cu o zi, din motiveindependente de vointa mea. :)
      Multumesc. :) Transmis si retransmis catre tine: pupici cu drag!

      Ștergere
  6. Interesanta teorie.Nu putem sa constientizam continu timpul.Eu il mai pierd prin amanunte, dar nu-I bai

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa nu constientizam Timpul in fiecare clipa e de bine - inseamna ca nu suntem sclavii lui, ai timpului. :)

      Ștergere
  7. Eliade e printre preferatii mei, oamenii de geniu sunt adevarati vizionari care vad mai departe de timpul lor si acest lucru ii face cu adevarat speciali.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In cazul meu Eliade e in top trei - mondial :) - in preferintele mele. :)

      Ștergere
  8. Bun articol. Și eu respect foarte mult scrierile lui. Toate cele bune! :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Am ajuns la tine, dragă Diana, că de chiulit, pot spune că am tras chiulul din blogosferă și mai urmează, deoarece am multe și interesante de făcut și toate bune. ;)
    Dar nu puteam lipsi de la comemorarea unui grandios scriitor, un alt nativ din Pești, marele Mircea Eliade, unul din scriitorii mei preferați din întreaga literatură, nu doar din spațiul românesc. Îmi place colajul tău, e un subiect interesant pe care mintea genială a lui Eliade l-a tratat așa cum merită. Sunt curioasă ce-ar spune Eliade despre bloghereală, hahaha! :))
    Te pup, să ai o săptămână frumoasă! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai revenit! :) E bine sa chiulesti de la blogareala! :)) Viata - intensa - e mai departe de un ecran.
      Iti doresc spor in toate ce le ai de facut si succese!
      Si mie imi place Eliade mai mult decat multi alti scriitori; e complex. :)
      Multumesc.
      Hm! :)) Despre blogareala ar spune ca este "umplerea timpului", "omorarea" lui. :)
      Pupici cu drag!

      Ștergere
  10. eLIADE UNUL DINTRE MAESTRI mei-il ador

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand l-am descoperit - mi l-a adus la cunostinta un prieten, cand eram deja... coapta - am citit absolut tot ce am reusit sa gasesc scris de el. Imi place foarte-foarte mult!

      Ștergere
  11. Bloggingul o fi pierdere de timp? De ceva vreme tot ma intreb. :))))))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) In teoria lui, bloggingul e "omorarea" timpului, pentru ca nu contemplam, pur si simplu, ci scriem, ne facem timp pentru asta sau doar umplem timpii... morti. Ar putea spune (oarecum) ca pierde timpul "bloggerind" numai acela care scrie pur si simplu, are comentariile "inchise", nu are link-uri pe blog si nici nu isi "promoveaza" blogul. :) Pe scurt: numai cel care nu "socializeaza" online ar putea spune ca pierde timpul, in acceptiunea data in text de Eliade.

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.