18 aug. 2016

Nu vă place bătrâneţea?

Cu mulţi ani înainte, pe un bulevard, doi puştani destul de gălagioşi, se grăbeau spre ei ştiu unde. Unul dintre ei a lăsat să-i cadă un ambalaj pe asfalt. Un domn in vârsta l-a atenţionat că i-a “căzut” ceva. Puştanii, jmecheri ca mulţi puştani, au început să-l ia la mişto, spunându-i, între altele “boşorogule”.
- Ce-i, copii, nu vă place bătrâneţea? îi întreabă calm (şi parcă-i ghiceam zâmbetul).
- Nuuu! răspund puştanii râzând, puternici, siguri că tinereţea lor e veşnică şi ei sunt nemuritori.
- Atunci, vă doresc să nu aveţi parte de ea.
Puştanii au continuat să râdă. Poate a ajuns şi la creierul lor sensul cuvintelor – poate atunci, poate mai târziu.

Replica a fost una – ar zice unii – răutăcioasă, dar mie mi-a mers la suflet şi aş “da-o” oricui face mişto de bătrâni. Nu ştiu, poate doar mi se pare, dar cei mai mulţi tineri şi foarte tineri batjocoresc bătrânii – parcă mai mult decât înainte, ca şi cum n-ar mai avea loc de ei…
Aud ţopârlani la volan care strigă la câte un bătrân aflat pe trecerea pentru pietoni: “Mişcă, moşule, că te-ajunge moartea pe drum” sau strigă la câte vreo bătrână: “Babo, asta calcă, nu f&t@!” Oare ăştia n-au părinţi? I-o fi adus barza. Sunt atăt de imaturi încât nu realizează că va veni şi rândul lor? Poate-şi spun că ei vor fi mereu in putere, înalţi şi drepţi ca bradul (dar proşti ca gardul). Cei care se amuză la astfel de glume strigate-n public sunt la fel de imaturi.
Aşa cum grasului nu trebuie să-i spui că-i gras şi şchiopului să-i spui că-i şchiop – pentru că ştiu şi ei – nici bătrânului nu trebuie să-i spui că-i bătrân – pentru că e foarte conştient de vârsta lui (o simte in fiecare clipă).

Au fost momente când m-am “enervat” că la ore de vârf, când avem de alergat prin oraş cu mijloacele de transport in comun, ei aglomerau autobuzele (pentru că a fost o perioadă de transport gratuit pentru vârstnici).
Sunt mulţi vârstnici extraordinar de nepoliticoşi (chiar nesimţiţi) şi acestora le spun “boşorogi” - in gând sau in discuţiile cu alţii, nu lor, personal; personal le spun că cine vrea respect ar trebui să respecte. Îi numesc boşorogi pentru că sunt bârfitori, se iau de oameni pe stradă, urât, din te miri ce motiv… După ce îi las să-mi strice momentul mă întreb dacă n-o fi vorba despre “defecţiunile” bătrâneţii. Apoi îmi amintesc de unii pe care-i cunosc de când erau tineri şi răi şi care au devenit bătrâni şi răi…

Se zice că la bătrâneţe cad măştile şi oameni se arată exact aşa cum sunt pentru că nu mai au capacitatea (puterea) de a juca teatru – pentru a părea ceea ce nu e cred ca omul consumă o mare “cantitate de energie”.

Îmi sunt tare dragi bătrânii (chiar şi cei răi, care mă “enervează” uneori). Îi observ mereu, pe unii cum merg gârboviţi, cum merg ţinându-se de mână, cu paşi mărunţi, tremurători, îmbrăcaţi frumos – elegant deşi “demodat”, unii – alţii, ca şi singuri pe lume, sprijinindu-se in baston, într-un echilibru precar… Şi mereu încerc să-mi imaginez cum se trezec dimineaţa şi se pregătesc pentru o nouă zi, neştiind dacă vor vedea apusul soarelui (nu ştiu nici tinerii, cum ar şti ei?). Îmi imaginez căsuţele lor, unde au adunat şi o mulţime de amintiri, valoroase doar pentru ei… Şi încerc să-mi imaginez cum au fost in tinereţe.

Bătrâneţea e singura certitudine că trăim mult (nu mai ştiu cine-a zis-o), aşa că îmi doresc să îmbătrânesc – dacă rămân “in putere” e foarte bine.

Şi închei: cui nu-i place bătrâneţea… Şi nu e nimic răutăcios in “urare” pentru că fiecare e liber să facă ce vrea cu viaţa lui, s-o traiasca din plin sau nu.

Puţini oameni ştiu să fie bătrâni.
(François de la Rochefoucauld)

12 comentarii:

  1. Nu stiu daca e important cat traim ci sa traim frumos si sa ne placa de noi, daca pot spune asta. Situatiile mentionate de tine sunt doar exemple ca societatea derapeaza. Sunt si cazuri opuse, de bine, dar se deruleaza mai discret. Batranetea e inevitabila si merita de gasit acele solutii pentru a fi sanatosi si voiosi! :D A imbatrani frumos probabil este adevarata arta si merita sa ne pierdem timpul cu ea...

    Iti urez cu drag o seara frumoasa si senin in suflet! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In adolescenta spuneam - cui voia (sau nu) :) sa auda - ca vreau sa traiesc puţin si bine. Mai apoi, devenind... inteleapta, spun ca vreau sa mor tanara pe la varsta de 160 de ani. Deh! Sunt curioasa, vreau sa stiu ce se intampla.
      Oh, da! Merita sa ne pierdem timpul cu ea.
      Societatea derapeaza rau de tot... E ca si cum ar pune frana pe gheata, in curba...

      Multumesc, Suzana draga!
      Iti doresc sa ai un weekend frumos! <3

      Ștergere
  2. nu ne place, dar asta este firea lucrurilor si o preferam decat deloc, nu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu zic ca trebuie s-o preferam. :)
      Cei care nu stiu sa imbatraneasca ar trebui sa invete de la cei care stiu. :)

      Ștergere
  3. Felicitari pentru articol, draga Diana! Ai punctat la fix o tema foarte actuala. Este atat de multa lipsa de educatie si bun simt in societatea noastra. Nu numai cei foarte tineri, dar si multi maturi (nu si la minte!) se poarta tare aiurea cu cei in varsta. Bine ai zis ca sunt si batrani nesuferiti si rai, dar pentru acestia nu trebuie desconsiderati toti. Respectul si bunacuviinta sunt calitati pe care le ai sau nu. Iar cine nu stie sa respecte.... nici el nu va avea parte de respectul celorlalti. Uitam ca suntem doar "calatori" pe acest pamant si, daca avem noroc!, ne asteapta si varsta batranetii, cu greutatile si neputintele ei. Sa nu-i uitam pe bunicii nostri, pe parinti, pe batranii alaturi de care am crescut si de la care am invatat atatea lucruri faine. Si mai imi vin in minte doi batrani deosebiti> marele actor Radu Beligan (recent plecat spre scenele celeste) si istoricul Neagu Djuvara, care ieri a implinit 100 de ani! Oameni batrani, dar cata valoare are batranetea lor si cat respect inspira aceasta?
    Cu speranta ca vom prinde anii batranetii si ca romanii vor invata sa fie mai buni, mai cuviinciosi si respectuosi unii cu altii, iti doresc un weekend frumos, draga Diana! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere si pentru urare, Alex.
      Legat de lipsa bunului simt si a educatiei. Zilele trecute imi povestea o vecina (84 de ani) ca a urcat intr-un autobuz midi pentru a ajunge acasa; toate locurile erau ocupate de tineri, foarte tineri si mai putin tineri dar unul nu s-a deranjat sa-i ofere locul. Pentru ca are probleme cu picioarele a rugat o femeie (varstnica) ce-si tinea sacosele pe un scaun sa ii faca si ei puţin loc sa sada. Femeia a inceput sa ţipe ca nu poate sa-si tina bagajele in brate si pe jos n-are de gand sa le tina... nici atunci nu s-a ridicat cineva... Abia la prima statie s-a eliberat un loc.

      Mi-ar placea sa ating varsta celor doi, chiar daca n-am talentul unuia si cunostintele celuilalt. :) Istoricul mi se pare fantastic! (chiar daca, in unele cazuri, consider ca mai da cu băţul in balta facand unele afirmatii) :)

      Iti doresc, cu drag, sa ai un sfarsit de saptamana minunat! :)

      Ștergere
  4. Bună Diana!
    ”Bătrâneţea e singura certitudine că trăim mult (nu mai ştiu cine-a zis-o), aşa că îmi doresc să îmbătrânesc – dacă rămân “in putere” e foarte bine.”
    Sunt de acord cu tine,draga mea!
    Un weekend fericit și plin de bucurii îți doresc!
    Pup,îmbrățișez cu drag și mulțumesc de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna Elena!
      De-ar veni sfarsitul Lumii as vrea sa mor ultima, sa stiu cat mai multe, sa ma bucur de acea clipa intensa care, oricum, nu-mi va aduce vreun folos in asemenea circumstante. :) De-ar fi sa fiu foarte batrana intr-un asemenea caz ar fi si mai bine! :))
      Multumesc, Elena draga.
      Iti doresc sa ai un weekend minunat!
      Imbratisari si pupici, cu drag!

      Ștergere
  5. În societatea noastră bătrânii sunt priviți ca o povară... Prin alte locuri sunt respectați și au fel de fel de facilități.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand am inteles acest adevar m-am ingrozit! Iar faptul ca sunt cativa (chiar si politicieni) care o afirma public e... teribil!
      Vad prin BV grupuri de turisti varstnici veniti de prin Israel, Germania, U.K. s.a. si stiu ca aceste excursii sunt - multe - organizate fie de primariile localitatilor de resedinta, fie de organizatii negurnamentale (si / sau in colaborare, iar turistii isi pot cheltui banii pe "mofturi". :) Astfel stand lucrurile e clar ca viata varstnicilor din alte state are o mare valoare, ceea ce face de apreciat membrii acelor societati. In RO sunt unele agentii de turism care ofera reduceri pentru varstnici si sunt si organizatii neguvernamentale care ajuta batranii care locuiesc singuri si nu se mai pot ajuta... Poate ca sunt semne de mai bine. :)

      Ștergere
  6. Important e sa ajungem batrani zic eu, desi ideea de a fi o baba zbarcita nu ma incanta deloc, dar e o etapa pe care putini o prind.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Important este si cum ajungem la batranete. :)
      De ce sa fii, neaparat, zbarcita? :) Nu toti ne zbarcim sau... "gradele de zbarceala" sunt diferite de la om la om. Mintea sa nu ni se "zbarceasca". :)
      Ca batran-batran poti fi observator al Lumii. :)

      Ștergere