Legendele despre cainii negri care apar in diferite situatii
de exceptie sunt comune intregii lumi, dar par a fi mai multe in Marea
Britanie, Irlanda, Scotia. Nu lipsesc din Franta, Italia, Germania, Austria.
Mituri despre cainii negri sunt intalnite si in Siberia, America de nord, Asia.
In mitologia greaca (si nu numai) apare cainele cerber cu trei capete, cel care
supravegheaza intrarea in lumea subterana, cea a mortilor in mitologia greaca.
Folcloristii cred ca sunt atat de multe si cam oriunde si
datorita faptului ca aceste animale si oamenii au trait aproape unii de altii
timp de mii de ani, cainii fiind utilizati la paza casei, a turmelor, la
vanatoare etc. sau doar companioni.
Aceste creaturi mitice mai sunt cunoscute si sub denumirea
de “cainii iadului”, fiinte supranaturale extrem de puternice. Sunt
fantomatici, uneori sunt insoti de un miros specific, alteori (rar) au
capacitatea de a vorbi.
In unele legende europene se spune ca cine priveste, de trei
ori sau mai mult, in ochii unui caine negru va muri. In unele mituri e
suficient sa fie privit o singura data pentru ca blestemul sa aiba efect si
victima sa fie ucisa. Alte surse afirma ca e suficient doar ca cineva sa vada
un caine negru si moare. Exista si varianta ca cine il intalneste o singura
data va avea noroc.
Cainii negri – se zice - continua sa fie zariti si in
prezent, dar oamenii se feresc sa faca astfel de declaratii de teama
ridicolului. Cele mai recente aparitii se zice ca au avut loc in Connecticut
(in padurile alpine din regiunea Hanging Hills), Kentucky, Louisiana, Ohio si
Vilseck, Germania, in sau langa cimitire.
Originea legendei câinilor negri
Originea legendei despre cainii negri s-au pierdut in
negura timpului, dar in Marea Britanie cercetatorii o plaseaza in vremea
saxonilor sau vikingilor. In mitologia nordica, zeul suprem Odin, avea doi lupi
teribili, Geri si Freki (ambele nume insemnand “cel lihnit de foame” sau “cel
lacom”) – se presupune ca nordicii au adus povestile si credintele lor in
Anglia.
In colectia de poeme anonime, Poetic Edda, apare si Baldrs draumar
(Visul lui Baldr), poem (datat prin secolul al X-lea) in care este amintit si
un “caine venit din iad”. Poemul descrie moartea zeului Baldr intr-un mod
asemanator mortii regelui Gylfi (“rege al unui tinut numit azi Suedia”) care a
fost pacalit de o zeita si care incepuse sa se intrebe daca nu cumva zeii se
folosesc de magie si trucuri pentru a-si impune vointa. Baldr* are cosmaruri si
Odin coboara in infern sa cerceteze despre ce e vorba. L-a incalecat pe
Sleipnir (un cal mitic, cu opt picioare) si in timp ce cobora spre Nifhel (cel
mai jos nivel al iadului) a intalnit un caine “iesit din iad’.
In iad, Odin descopera mormantul unei volva (femeie saman)
si o readuce la viata pentru a-i pune intrebari despre soarta lui Baldr. In
final, Odin ii pune o intrebare care-i dezvaluie identitatea iar volva il
trimite acasa fara a-i mai oferi raspunsuri.
Estul Angliei, Norfolk, Suffolk, Cambridgeshire si Bedfordshire
au fiecare povestea sa cu unii caini fantomatici care apar intr-o strafulgerare
si dispar in ceata sau intr-un nor. Black
Shuck (varianta din est), de exemplu, e cunoscut si ca “temutul caine al
mlastinilor”. Originea numelui Shuck pare sa fie in timpul anglo-saxonilor si
provine din “succa”, ceea ce inseamna “demon” in limba straveche.
Padfoot si Bogey Beast sunt variante care apar in
povestile din Yorkshire.
Desi cei mai multi ii considera personaje de folclor si
legenda, sunt oameni care au povestit despre aparitia lor si in timpurile
moderne. De altfel, multe legende si povesti isi au originea in unele
intamplari adevarate, iar azi au fost elaborate unele teorii care incearca sa
explice fenomenul de aparitie a acestor caini negri.
Exista si aparitii ale unor caini de vantoare, insotiti de
spectrul vanatoruli, dar aceste aparitii sunt de rău augur. Cainii de vanatoare
se deplaseaza repede si in liniste, mereu la distanta apreciabila de
observatorii care descriu apoi o coplesitoare senzatie de groaza si
incapacitatea de a-si muta privirea.
In alte situatii cainii nu pot fi vazuti dar pot fi auziti.
In Tara Galilor, de exemplu, acest gen de vanatoare e numita Cwn Annwn – cainii isi fac simtita
prezenta doar printr-un latrat ce se transforma in scheunat sfasietor care se
stinge pa masura ce haita se apropie, in final auzindu-se gafaitul unui singur
caine. Pe masura ce haita se departeaza volumul latraturilor creste pana la un
nivel insuportabil si apoi dispare brusc. Aceste vanatori, se zice, fie ca sunt
vazute sau doar auzite, prevestesc moartea.
Originea câinilor negri in întâmplări adevărate
Cea mai veche aparitie pare a fi cea mentionata in anul 1577 cand, in 4 august, o furtuna teribila a lovit o zona din Suffolk, unde se afla
castelul Bungay, ridicat pe la 1100 de Roger Bigod Norfolk. Fiul său, Hugh Bigod, s-a nascut in 1095
si a murit intr-o cruciada, in 1177, si era cunoscut ca un om caruia ii placea
sa faca rău. In primii ani de domnie ai lui Henric al II-lea loialitatea lui a
fost pusa la indoiala – regele i-a confiscat castelul intr-un final.
Cronicile timpurii consemneaza furtuna care s-a abatut
asupra Bisericii din Bungay – turnul a fost lovit de fulger si deteriorat iar
ceasul bisericii a fost distrus. Inregistrarile vremii nu amintesc ca ar fi
fost cineva ranit dar s-a transmis istoria ca doi barbati aflati in clopotnita
au fost ucisi. Oamenii fiind foarte superstitiosi au considerat ca ‘vina” o are
cainele negru care ar fi fost fantoma lui Hugh Bigod, dar explicatia logica de
azi este ca bisericile au fost lovite de fulger si nu e implicata vreo forta
demonica.
Pentru o lunga perioada, insa, oamenii au crezut ca bantuie
zona cainele negru al diavolului. Era usor, pe atunci, sa creada ca aceasta
fiara a provocat dezastrul.
(povestea apare, desigur, si in alte variante).
In traditiile locale cainii negri sunt vazuti ca aducatori
de moarte si distrugere, in special cei observati in cimitire antice unde se
presupune ca aveau loc sacrificii. Se spune ca un caine negru bantuie castelul
Peel (vikingii au inceput constructia in secolul al XI-lea) de pe Insula Sf. Patrick
- Insula Man - si cimitirul din apropiere.
Alte aparitii in sudul Angliei au fost legate de morti
subite si alte coincidente cu nenorociri. Exista si doua aparitii legate de
decesul real al unui caine care a trait in urma cu cca. 400 de ani – aceste din
urma fenomene sunt considerate de unii cercetatori ca fiind rezultatul unor
fulgere globulare.
Notă:
* In mitologia nordica Baldr (Balder sau Baldur) e un zeu
important, desi rolul sau precis este inca dezbatut. E interpretat ca fiind zeu
al iubirii, pacii, dreptatii, puritatii, iertarii, dar nu s-au gasit dovezi
care sa ateste cert aceste atributii.
Surse:
http://www.bungay-suffolk.co.uk/bungay/black-dog-legend.asp
http://www.mysteriousbritain.co.uk/folklore/phantom-black-dogs.html
(si sursa foto)
https://en.wikipedia.org/wiki/Black_dog_(ghost)
Bună Diana!
RăspundețiȘtergereInteresant subiectul!
O săptămînă frumoasă și ușoară îți doresc,draga mea!
Pup și îmbrățișez cu drag!
Buna, Elena draga!
ȘtergereImi plac tare mult subiectele de gen desi... Dar, vorba aceea: daca eu n-am vazut ceva nu inseamna ca nu exista. :)
Multumesc.
Iti doresc sa ai o saptamana buna-buna!
Imbratisari si pupici, cu drag!
Pot sa adaug cainele din Harry Potter, in care se transforma nasul lui?
RăspundețiȘtergereIar aici: https://www.youtube.com/watch?v=NdLa9yYt_jw
momentul cand apare in zatul cafelei un caine negru, cica rau prevestitor?
Ai dreptare, nici eu nu inteleg superstitiile. Ele au monopolizat toate necunoscutele oamenilor care nu isi puteau explica diverse situatii si era mai simplu sa dea vina pe orice sau oricine le cadea la indemana.
Cred ca este si o atractie pana la o limita, fireasca, pentru ireal, fantastic. Prea normalul uneori e plictisitor si trebuie condimentat cu ceva! :D
Seara frumoasa si multumesc de ganduri, draga Diana! Pupici! <3
Haha! Nu putea lipsi “cainele negru” din cartile / filmele cu Harry Potter.
ȘtergereMi se pare (oarecum) tragic ca exista oameni care cred ca cineva le poate spune ce li se va intampla in viitor… Nu stiu daca e de râs sau e de plans, dar cum am scris si Elenei: ce n-am vazut nu inseamna ca nu exista. :) Ceva, undeva, cumva exista, se intampla multe carora nu le putem gasi (eu nu le pot gasi) o explicatie logica (unele vise, de exemplu - stiu o femeie care e… teribila cu visele ei! dar nu viseaza ce se va intampla, ci ceea ce s-a intamplat si la acel moment nu a aflat altfel), dar de aici pana la a cheltui averi pentru a sti viitorul sau a… evita cainii negri pentru a nu avea ghinion e cale lunga.
Totusi, imi place sa cred ca mi-am pastrat ratiunea si sper sa o pastrez in continuare, chiar daca-mi place sa “scotocesc” prin fel si fel de teme – vorba ta: prea normalul poate fi banal la un moment dat. Poate (si) din acest motiv wicca a fost recunoscuta ca religie in UK si prin SUA. :)
Azi, in mileniul cunoasterii, al informatiei, sunt oameni care se intorc din drum daca intalnesc o persoana despre care ei cred ca le “poarta ghinion” – iar daca isi continua drumul si nu reusesc ce si-au propus isi intaresc convingerea ca X le aduce ghinion.
Si eu iti multumesc, Suzana draga.
Iti doresc, cu drag, o saptamana foarte buna! Pupici! <3