Sirenele de 1 Martie

Nu-i vorba despre ființele fantastice pe care le întâlnim prin cărți de povești, legende, filme.

Într-o sâmbătă, 25 februarie 2023, șeful de la situații de urgență anunța pornirea sirenelor de alarmare în prima zi de miercuri din luna martie. Pregătire (?!) în caz de cutremur, cică. Alarma ar suna, în caz că, după cutremur – ar fi culmea să sune în timpul! Dar de ce să mai sune după?! Sau înainte?

De Ziua Mărțișorului vor urla sirenele la nivel național. Sirenele comandate centralizat sunt 2865; cele care necesită declanșare locală sunt 2595.

Fix de Ziua Mărțișorului se reactivează tradiția activării alarmelor de prin orașe. Mdeh! Ghinion. În 28 februarie e Ziua Națională a Protecției Civile și la 1 martie e Ziua Internațională a Protecției Civile și au hotărât sa organizeze ceva evenimente, programe.

Vom avea Săptămâna Protecției Civile, eveniment care se va derula intre 25 februarie – 4 martie. Vor fi mai multe activități menite sa dezvolte comportamentul preventiv și cei interesați vor putea să se familiarizeze cu măsurile și regulile care trebuie avute în vedere în cazul unor situații de urgență. N-ar fi mai simplu (și mai ieftin) să se învețe despre aceste măsuri și reguli în instituțiile de învățământ, de exemplu?

Să se obișnuiască oamenii – zicea șeful amintit mai sus. Și mai zicea că aceste acțiuni de prevenire a dezastrelor au rolul de a-i pregăti pe oameni, nu de a-i alarma.

Cât costă, oare, afacerea cu pregătirea populației prin alarmare cu sirene și învățarea despre reguli și măsuri? Vor fi comunicări, expoziții, demonstrații, conferințe de presă și multe altele. Ar merita toți banii, dacă ar avea vreun efect benefic imediat, fix în timpul dezastrelor.

E ușor distractivă exprimarea prevenirea dezastrelor. Nu-mi imaginez cum ar putea o sirenă care sună să prevină orice... Să anunțe da, dar să prevină?! Dacă ar preveni ne-am putea obișnui să le auzim sunând continuu – și n-ar mai fi dezastre. Cum previne un dezastru faptul că toți cetățenii știu ce trebuie să facă în caz de... ce-o fi?! Nu vor mai fi dezastre doar pentru că știm ce să facem?

Prevenția – în orice domeniu – este numai despre bani, și cam atât. Prevenția – pe agenda politicienilor - e un vortex care suge munți de bani care nu prea se întorc în societate.

Citez din discursul susnumitului șef:

Noi, când vorbim cu oamenii despre riscuri, nu vrem să-i panicăm, noi vrem să-i pregătim, ăsta este rolul comunicării. (...)

Cârcoteli:

N-am înțeles: rolul comunicării este pregătirea oamenilor?

Încotro se vor îndrepta acești oameni cărora li se comunică?!

Citez:

Acum există campania «Nu tremur la cutremur» care a fost lansată de IGSU. Dorința noastră este să ajungem la un nivel de reziliență ridicat. Ce înseamnă reziliență pentru omul de rând? (sublinierea îmi aparține) Înseamnă că o situație de urgență să nu te afecteze, să nu te impacteze mai mult decât o perioadă foarte scurtă și să poți să-ți revii la viața ta normală, iar în timpul situației de urgență să nu devii vulnerabil și să ai ce-ți trebuie ca să poți să faci față.

Cârcoteli:

Impacteze! Adică, să nu ne mențină în contact strâns cu... dezastrul, cu teama (aproape irațională) care pune stăpânire pe unii oameni?

Să-ți revii la viața ta normală. (sublinierea îmi aparține) Că doar nu vom reveni la viața normală a vecinului de la trei. Care normală?! Ne țin ăștia din dezastru în dezastru! Ne amenință cu molime, război, foc, inundații, cutremure, atentate teroriste, foamete... Cică, viață normală...

Măi, nene, tu ce te crezi dacă noi, ceilalți, suntem om de rând? Ah, ești șief, faci ce vrei cu viața noastră... Aha, ne amintim din 2020.

Să așteptăm, zic, ca niște oameni de rând ce suntem, Miercurea sirenelor anunțată de șeful acesta, în cadrul unei conferințe de presă.

Să nu înțeleagă cineva că zic aici că nu e utilă informarea! Să nu înțeleagă cineva că nu e util să exersăm pentru cazuri extreme... Exersând, fiind informați, avem șanse mai mari de a ne descurca în situații extrem de dificile, de a scăpa – cât mai bine! - din unele situații extreme. Se formează un fel de reflex, care se va declanșa când intervine situația pe care am simulat-o de mai multe ori, reflex care, poate, va deveni un fel de a doua natură. Totul este să putem stăpâni frica. Frica e firească, și toți o simțim în anumite situații (bine, sunt și oameni care n-o simt, dar despre aceștia se spune că nu-s prea sănătoși), dar când n-o stăpânim ne împinge la te miri ce. Aruncarea pe fereastră de la etajul șapte în caz de cutremur, ca exemplu.

Citez:

Faptul că facem informări, pregătiri, nu înseamnă că noi știm că mâine se va întâmpla ceva, este obligația noastră să facem acest lucru, asta face Protecția Civilă, pregătește populația.

Cârcoteli:

Bun. În ce fel ne pregătesc cei de la Protecția civilă surzindu-ne cu sirenele de alarmare? Ne obișnuiesc cu zgomotul? Nu ne-au spus ora, să putem fi luați prin surprindere, ca într-o situație critică reală! Să nu fie fix în clipa în care ne prindem un mărțișor pe reverul hainei!

Imagine de iXimus de la Pixabay