12 mar. 2013

Trenul galben suburban din Brașov


La 7 martie 1892, s-a inaugurat prima cale ferată suburbană din România. A fost construită cu capital privat, în numai 2 ani, de către Societatea Căilor Ferate Vicinale Braşov-Trei Scaune si avea o lungime de 17 km. Trenul avea doar 2 sau 3 vagoane, de clasa a III-a, construite din lemn decorat cu basoreliefuri interioare şi pe dinafară. Locomotiva pe bază de aburi, avea putere mică, şi se alimenta cu lemne. Din 1947, a trecut pe cărbuni. Ulterior locomotiva va fi inlocuita cu una pe motorina. Localnicii il numeau “trenul galben” datorita culorii primelor vagoane de calatori.
Se dorea ca trenuleţul să ajungă  până în Piaţa Sfatului, unde se ţineau vestitele târguri dar, pentru a intra  în inima cetăţii, a trebuit să dispară un simbol al burgului medieval.  În 1891, după  controverse serioase între politicienii vremii, poarta situată la intrarea pe strada Vămii (str. Mureşenilor azi ) a fost dărâmată, pentru că nu putea intra pe sub ea locomotiva.
Pornind din gara Bartolomeu, unde exista şi o mică remiză aflată vizavi de clădirea de călători, linia urca pe strada Lungă, până în Piaţa Sfatului, de unde cobora apoi pe strada Mureşenilor, cotea la dreapta în dreptul Hotelului Aro de astăzi şi, prin actualul parc Nicolae Titulescu, ajungea în faţa Primăriei, unde se afla staţia Promenadă. Din acest punct, linia cobora pe actualul Bulevard 15 Noiembrie, până la staţia Schiel (denumită ulterior Ramificaţie, apoi Strungul), în Piaţa Hidromecanica, de unde se făcea legătura cu vechea gară CFR de pe Hărman. O altă linie se continua pe sub Dealul Melcilor, prin Poiana Honterus şi Noua, trecea prin Dârste, unde traversa la nivel calea ferată Predeal – Braşov şi, trecând prin marginea satelor Baciu, Turcheş şi Cernatu, ajungea la staţia Satulung, ultima. Linia a avut o mare importanţă economică pentru că din ea au fost racordate feroviar majoritatea fabricilor din zona industrială de est a oraşului.

Înainte de inugurare Primăria  Brașov a lansat  apeluri către populaţie să stăpânească animalele şi să le ferească dintre linii. Existenţa căii ferate braşovene nu a fost lipsită de evenimente, consemnate de presa vremii. Astfel, la scurtă vreme după inaugurarea liniei, în dimineaţa zilei de 5 mai 1892, zugravul Elias Berko a sărit din mers pe strada Lunga, "lovindu-se grav la cap şi la şold". În toamna anului 1908, o fetiţă de 4 ani, ieşită la joacă, a fost surprinsă de tren şi omorâtă pe loc.

Trenurile circulau numai ziua, până la ora 20:00, cu 10 km/h în oraş si 20 km/h în afară, iar în zilele de târg trenul circula în oraş numai după ora 15. Mecanicul putea să utilizeze fluierul locomotivei numai în cazuri extreme, în rest avertizarea sonoră fiind făcută cu clopoţelul de către şeful de tren. Ajungea din Săcele în Piaţa Sfatului în 40 de minute.
După Primul Război Mondial, linia fiind amplasată pe străzile centrale ale oraşului, a început să încurce circulaţia.
Micile locomotive cu aburi poluau cu fum, funingine şi cu mult zgomot. Din acest motiv, in anul 1927, autorităţile au renunţat la o porţiune de aproape 700 metri, situată între staţiile  Promenadă şi Piaţa Sfatului. În anul 1933 s-au demontat 3,2 km de linie din staţia Bartolomeu, până la Promenadă. Cinci  ani mai târziu, fără consimţământul proprietarului şi fără nicio altă aprobare, Primăria oraşului Braşov a trecut la demontarea şinelor de la staţia Promenadă la staţia Ramificaţie (Hidromecanica). In anul 1960, Regionala C.F. Braşov ( proprietarul reţelei, după naţionalizarea din 1948) a desfiinţat 2 kilometri de linie de la staţia Strungul (Ramificaţie) până la intrarea în staţia Temelia - Fabrica de ciment, legătura cu Gara veche Braşov, toate liniile industriale de pe acest tronson, precum şi 8  km cuprinşi între Uzina de autocamioane şi  Satulung.
O porţiune din vechea linie ferată poate fi văzută şi azi la staţia tehnică de la Roman S.A. Fosta gară este o casă de locuit. Numele străzii, ”Gării Noua“, a rămas singurul indiciu care aminteşte de vechiul tramvai, desfiinţat în 1960, o dată cu modernizarea circulaţiei urbane.

În anul 1987, se introduce la Braşov tramvaiul electric. Traseul tramvaiului 101  făcea legătura între cartierele Tractorul, Rulmentul şi Astra, unde se aflau cele mai mari uzine brașovene. În Noiembrie 2006 tramvaiul  braşovean a fost desfiinţat.

3 comentarii:

  1. nu cunosc atat de bine Brasovul asa ca nu pot vizualiza cu ochii mintii traseul dar mi-a facut placer sa aflu ca a existat acest "tren galben" care la vremea respective reprezenta cu siguranta un motiv de mandrie pentru brasoveni :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Si mie mi-ar fi placut sa stiu harta orasului ca sa imi fac o idee...Dar e interesanta existenta acestui tren. Nu stiam despre el.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ar fi fost fain să fie transformat turistic în restaurant sau păstrat într-un muzeu.

    RăspundețiȘtergere