22 mar. 2013

Biblioteci ale antichitatii: Ninive si Alexandria


Ninive e oraș în fosta Mesopotamia, o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent ține parțial de Irak, parțial de Siria de est și parțial de Turcia de sud. Din punct de vedere istoric se pare că nu ar fi existat o entitate politică având această denumire și nici granițe bine definite pentru Mesopotamia, numele fiind unul convențional, ales de istoricii greci pentru a se referi la teritoriul dintre râurile Tigru și Eufrat.
Ninive e în apropiere de oraşul Mosul (Irak) de azi, unde Assurbanipal, regele Asiriei hotărăște în anul anul 650 î.e.n. să înființeze o bibliotecă - cea mai mare parte a informațiilor despre Mesopotamia antică provin din această bibliotecă.
Biblioteca din Ninive cuprinde texte despre obiceiurile religioase ale popoarelor aflate sub dominaţia asiriană (şi nu numai), despre viaţa lor socială şi culturală. Tăbliţele de argilă (dreptunghiulare, de 8 cm lăţime şi 10 cm lungime) sunt transportate în vase de lut. Scribii bibliotecii aşterneau textul cuneiform pe tăbliţele din argilă proaspătă folosindu-se de stilete din os. Tăbliţele sunt apoi puse într-un cuptor încins pentru a deveni mai rezistente la distrugere şi sunt păstrate în vase depozitate pe rafturi, în încăperi speciale. La intrarea în fiecare cameră a bibliotecii există plăcuţe care indică subiectul documentelor din încăperea respectivă. Cele peste 20 de mii de tăblițe aflate în bibliotecă au informaţii despre tranzacţii, obiceiuri religioase, legi, istorie, medicină şi fiziologie umană şi animală, alcătuind o adevărată enciclopedie. Este considerată cea mai mare bibliotecă din antichitate. Abia după 350 de ani o altă bibliotecă îi ia locul: cea din Alexandria, care a fost cea mai renumită bibliotecă a antichității.


În anul 288 î.e.n., Ptolemeu I Soter, unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare, ridică un muzeu (Templul Muzelor, musaeum), care cuprindea o universitate, o academie și o bibliotecă în oraşul-port Alexandria, întemeiat de Alexandru în jurul anului 330 î.e.n. Ideea bibliotecii - afirmă unele surse - i-ar fi fost dată lui Ptolemeu I de un învățat și orator exilat din Atena, Demetrios din Phaler. Structura avea ca model școala lui Aristotel din Atena, un centru pentru prelegeri filosofice și dezbateri intelectuale.
Bibliotecarii s-au străduit să adune copii ale cât mai multor scrieri din întreaga lume. Potrivit tradiţiei, aici au început să lucreze cca. 70 de învăţaţi la traducerea în limba greacă a Scripturilor ebraice care existau la vremea aceea. Această traducere a fost numită ulterior Septuaginta şi a fost folosită din plin de către primii creştini. La început, numarul de volume (papirusuri) era de 400 de mii, pentru ca în vremea lui Cezar să ajunga la 700 de mii de exemplare.
Cauza distrugerii parțiale a acestei biblioteci nu e certă, dar istoricii se opresc cel mai adesea la două variante: războiul civil de la sfărșitul sec. III e.n. și la varianta că a fost distrusă de creștini în anul 391 e.n., în urma edictului dat în acel an, de către împăratul Theodosius, prin care religiile păgâne erau scoase în afara legii.
Noua Bibliotecă din Alexandria (Bibliotheca Alexandrina) are ca deziderat renașterea spiritului savant al deschiderii specifice celei originale. 

Resurse online pentru Alexandria

6 comentarii:

  1. omul este cel mai tampit animal de pe pamant. Ceea ce altii au adunt in timp, comori ale gandirii umane, altii le-au distrus in cateva minute. :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De acord. La fel sunt şi acum distruse sau lăsate în paragină clădiri vechi şi deosebite.

      Ștergere
  2. sunt pe cale sa o distruga si in zilele noastre... nu sunt atat de pusa la curent cu ultimele stiri din Egipt, dar nu te-ar mira ca in zilele noastre sa aibe loc o asemenea nenorocire

    Foarte interesanta prezentarea
    Weekend placut

    RăspundețiȘtergere
  3. REligia uneori naste distrugeri uneori. Nu e singura structura antica care afost inlaturata pe motiv ca ar fi simbol pagan, sunt si altele.
    Chiar si musulmanii au devastat cateva locuri. Mai nou cativa activisti islamici radicali vor ca sfinxul din Egipt sa fie demolat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Schimbarile de regimuri...razboaiele...religia...prostia...
    Toate au distrus multe comori ale umanitatii.
    Ce e ciudat e ca omenirea nu invata mare lucru dn toate aceste intamplari. :(

    RăspundețiȘtergere
  5. pacat ca s-au pierdut, cu toate ca multe carti din alexandria au fost ascunse in sinai

    RăspundețiȘtergere