2013-03-26

Tiganii si societatea

Sigur că țiganii (dar nu doar ei) fac nația de râs furând sau mai rău. Cei mai mulți cerșesc. E destul de simplu să mai diminuăm fenomenul: nimeni să nu le mai dea bani când îi întâlnește pe străzi; cei care văd adulții cerșind folosindu-se de copii să sune la poliție sau la autoritatea tutelară și să semnalizeze cazul. Dar sesizarea nu e suficientă, polițiștii trebuie să răspundă prompt - și nu prea o fac în toate cazurile, motivând cu diverse. Cei de la autoritatea tutelară au program fix, seara nu mai găsești angajații. Trebuie pus la punct un sistem clar de protecție a copiilor sau de diminuare a numarului de cerșetori copii. Se poate observa, totuși, că nu mai sunt așa mulți copii la cerșit.

Cerșesc și, uneori, sunt agresivi. Aici voi povesti doar ceea ce am cunoscut direct, despre agresivi. Dau năvală cu dă și mie un ban. Râd cu poftă! Și să vreau, n-am de unde să le dau. Le spun: pe controlate și pe luate! Mă controlezi în geantă și în buzunare și iei toți banii pe care îi găsești. Apoi te controlez eu și iau ce găsesc! Fără excepție, toți au renunțat, râzând. Sau le spun: îmi pare rău, dar chiar nu vă pot ajuta - cu politețe, chiar dacă m-au luat cu tu.

Sunt agresivi vara (in special), în jurul teraselor. Trebuie să vină cineva și să le spună: vino să-ți dau ceva de lucru și te plătesc, să poți merge mai repede acasă; dacă nu, chem polițiștii, pentru că cerșetoria e interzisă și voi fi pedepsit și eu dacă îți dau bani și mă pârăște cineva. Garantat dispar din peisaj și nu mai revin - vestea circulă și terasa în cauză va fi evitată. Dă cu pietre după ei și cu pietre te vei alege.

Unii dintre ei fură. În momentul cănd cineva mi-a furat bunurile - în piață sau aiurea - trebuie să sun/să merg la poliție, chiar dacă aceasta înseamnă că voi pierde timp cu declarații și all inclusive, adică chiar citat la judecatorie în cazul în care se ajunge la proces. Puține victime ale furtului sunt dispuse să facă aceasta pentru că e posibil, și probabil, să se expună unor riscuri. Dar vrem sau nu să stopăm fenomenul? Fără să spargem ouă nu putem face omletă.

Un alt minus pentru societatea care se dorește una sigură: polițiștii nu prea se agită - invocând motive diverse, inclusiv prejudiciul prea mic, fără a înțelege (sau fără a vrea să înțeleagă) că e vorba despre principiu, nu despre valoarea prejudiciului.

Uneori, pentru a fi educați cetățenii, reprezentanții statului trebuie să intervină cu forța legii, pentru că statul deține forța coercitivă.

Un (alt) minus enorm - din punctul meu de vedere - pentru societatea în care trăim: proprietarii de terase, baruri, restaurante, magazine etc. nu au dreptul să angajeze fără a încheia contracte - ceea ce este un fapt foarte corect și de dorit. Acum, de bine de rău, există o lege cu privire la zilieri dar care tot nu se potrivește tuturor cetățenilor apți de muncă, chiar dacă aceștia ar dori să muncească. Cei mai multi dintre ei își au domiciliul/reședința în localitățile adiacente marilor orașe și urcă dimineața în tren/autobuz (fără a plăti bilet) și merg în orașe, să cerșească, să caute prin gunoaie, să adune fier vechi, hărtie, cutii din aluminiu și peturi etc. pe care mai apoi le vând la centrele de colectare. Că s-a interzis accesul căruțelor pe arterele orașelor este un lucru bun - incontestabil - dar li s-a mai laut o șansă de a putea face ceva fără a fura: cât pot căra pe brațe sau în cărucioare trase cu brațele?

Revenind la munca ocazională. Proprietarii amintiți mai sus (dar și alții, care au firme cu alt specific) nu își asumă riscul de a plăti, ocazional, pe unul-altul care să curețe halele, ca exemple, să adune șpanul și să îl ducă - în baza unui mandat - la centrele de reciclare, care să taie lemnele necesare pentru încălzire, să vopsească una-alta etc. Pentru cei care au acte se poate întocmi urgent un astfel de contract de zilier, dar numai pentru câteva ore e mai mare daraua decât ocaua! Cei mai mulți nu au acte, deci e imposibil să îi ajute vreun angajator fără a risca amenzi de zeci de milioane. Angajatorul trebuie să își justifice, în contabilitate, toate cheltuielile. Chiar dacă ar da din banii personali, un inspector zelos de la vreun institut teritorial de muncă l-ar acuza de practici ilegale și l-ar amenda cu plăcere.

Știți că există acum așa-numitele zile ale curățeniei când (între altele) edilii se dau în spectacol organizând ridicarea vechiturilor la care cetățenii vor să renunțe. Ceva asemănător făceau țiganii, transportând vechiturile cu ajutorul căruțelor. Vechiturile acestea sunt valorificate iar banii ajung la anumite firme, nu mai ajung la țigani. Dar da, suntem mai civilizați și nu ne mai aruncăm vechiturile pe lângă containerele care dau pe afară de gunoi menajer. E un lucru bun (și nu e ironie - poate doar a sorții), prin care țiganii au fost privați (mai mult sau mai puțin) de o sursă de venit, dar sunt invitați să se angajeze pentru sortarea vechiturilor.

În SUA - dacă imi amintesc corect - chiar a fost promulgata o lege (un Act), la un moment dat, care se referă la obligativitatea firmelor cu N angajați de a angaja un cetățean afroamerican la X angajați. Ar trebui o reglementare asemănătoare și în România, pentru ca cetățenii să observe, nemijlocit, că și țiganii se pot integra și muncesc bine atunci când li se oferă ocazia? Vor fi tratați ca și ceilalți angajați: corespund locului de muncă, vor rămâne, nu corespund, mai caut. Există o astfel de reglementare în România? Se vor declara, oare, românii rromi pentru a ocupa aceste locuri de muncă, așa cum au făcut în cazul locurile rezervate pentru rromi în școli?

Cum îi putem ajuta personal?

Exemple pe care le cunosc: sunt persoane care au negociat cu unii-alții să le aducă fructe de pădure, urzici și altele direct la poartă. Femeia vine mereu și ceilați cumpără cât le trebuie sau cât își pot permite la momentul respectiv.

Mulți cumpără lingurile din lemn lucrate de tigani - se vede care sunt lucrate manual si care sunt lucrate industrial; mulți cumpărau alambicurile pentru țuică - de exemplu - de la meșterii țigani dar pentru că legislația în materia producerii și comercializării de alcool a făcut ca cei mai mulți cetățeni să nu mai poată produce țuica în gospodăriile proprii, și aceasta sursă de venit pentru țigani a fost distrusă și amatorii pot consuma alcoolul găsit în comerț.

Mai sunt (prea puțini, din păcate) meșteri argintari din ale căror mâini ies (și) bijuterii fantastic de frumoase. Se încearcă - cel puțin la nivel teoretic - cooptarea acestor meșteri într-o asociație.

Integrare fara protejarea identitatii culturale

Se dorește integrarea, dar nu se alege și un mijloc de a le proteja identitatea culturală.

Sunt o populație nomadă, de mii de ani! Sunt evitați cei care își poartă costumele tradiționale - dacă bărbaților le este mai ușor să se adapteze la o ținută acceptată de societate pentru femei e mai greu: fustele lungi pe care le poartă au o semificație ancestrală - nici bărbații nu sunt de acord ca ele să aleagă stilul modern.

Când văd fuste lungi, colorate, cei mai mulți cetățeni au tendința de a se feri, de a se distanța. Urcă țiganii în autobuz cu mic cu mare, cu zeci de sarsanele și deranjează călătorii vorbind tare.

Dar de câte ori nu am fost în autobuze - și în alte mijloace de transport în comun - și am fost deranjată de oameni civilizați încărcați cu bagaje și lovind în stânga și în dreapta pentru a-și face loc?

De câte ori n-am fost obligată să ascult cotcodacelile tinerilor care se așezau crăcănați inclusiv pe scaunele rezervate anumitor categorii de persoane și cotcodăcind la un nivel înalt al decibelilor? De câte ori nu m-a deranjat câte un cetățean bine îmbrăcat care înjura politicienii - cu voce foarte tare - doar pentru că șoferul conducea ca și cum ar fi transportat cartofi? Și câte duhori de axile și halene a trebuit să îndur - mai ales în anotimpul cald, de la cetățeni, altfel, cu pretenții?

Sunt oameni care fac silă unora, vazându-i îmbrăcați sărăcăcios, și murdari. Se uită, poate - sau unii nici nu știu - că există oameni săraci lipiți pământului, și murdari, așa cum erau și cei mai multi dintre cei aduși (cu forța, uneori) să muncească în marile întreprinderi care se dezvoltau în orașe la inceputul erei comuniste: erau jerpeliți și murdari și au fost cazați în barăci fără apă curentă.

Au fost luați țiganii cu forța, de prin bordeiele lor, și obligați să locuiască în blocuri tocmai pentru că erau recalcitranți în spații închise și astfel ceilalți locatari erau ocupați cu aceste familii și nu mai aveau timp de chestiuni care ar fi trebuit să le stârnească indignarea! Cât de idiot - sau de rău - poate fi acela care gândește că obligând țiganii să locuiască în bloc rezolvă problema țiganilor? Numai acei țigani care vor la bloc se vor adapta, nu cei obișnuiți să doarmă în cort sau în bordei sau în casă pe pământ. Țiganul e legat de pământ, nu-l putem urca în blocuri!

Modul în care se încearcă integrarea țiganilor cred că este, oarecum greșit. Se alocă locuri speciale pentru ei, în școli, licee, facultăți (poate au renunțat la aceasta idee, acum; poate e ceva de bine, nu știu). Personal, m-aș simți jignită dacă aș păți așa ceva, pentru că e ca și cum mi s-ar spune, indirect: “ești altfel decât ceilalți; nu te duce mintea ca pe ceilalți și de aceea încercăm să te ajutăm.

Pentru a-i ajuta să fie curați - și să nu mai auzim copii spunând că nu vor să meargă la școală pentru că sunt batjocoriți nu doar de ceilalți elevi, ci și de dascăli - poate că nu ar fi rău să se construiască băi publice. Nu e deloc rușinos să meargă cineva la o baie publică dacă nu are puterea economică de a avea acasă apă curentă.

Dacă ne lăudăm că suntem mai buni decât alții poate că ar trebui să ne gândim serios (toți) la a acorda o șansă tuturor acelora care nu se pot ajuta singuri - și nu mă refer numai la etnia rromă. De ce facem așa ceva numai cu ocazia marilor sărbători religioase?

E foarte mult de scris pe temă și nu vreau să scriu o teză de doctorat dar un lucru cred cu tărie: nu toți țiganii sunt la fel dar cetățenii îi tratează pe toți la fel. Faptul că majoritatea nu le acordă incredere - motive există suficiente, e adevărat! - nu e un pas înainte.

Să nu se înțeleagă că sunt utopică! Nunu! Fenomenul este unul complex și o rezolvare favorabilă pentru toate pățtile e greu de pus în practică deoarece există mentalități diferite și prejudecăți adânc înrădăcinate în mentalul social. Ceea ce vreau a se înțelege este că și doar un singur suflet dacă este salvat merită tot efortul și toată indignarea cu privire la ce se întâmpla și la ce s-ar putea face și nu se face.

Există unele întrebări greșite, cred. Mulți întreabă, de exemplu: de ce să plătesc eu pentru ei? de ce să îi ajut eu?

Aceste întrebări se refera la toate persoanele care nu se pot ajuta singure. Gândim în mod egoist și dacă tot suntem egoiști hai să ne imaginăm că ne ajutăm, în primul rând pe noi și pe copiii noștri pentru că stopând infracțiunile (nu de pe o zi pe alta) vom reuși să avem o societate mai bună, mai civilizată, cu mai puține infracțiuni mărunte, cel puțin, dar care ne pot bulversa.

Mă întreb: ce diferență este în faptul că plătesc trimiterea infractorilor (indiferent cine sunt aceștia) la închisoare și îi susțin financiar - indirect - sau plătesc - indirect - pentru a fi trimiși în localitățile de reședință (de unde mereu revin) și faptul că plătesc pentru ca aceștia să aibă șansa de a nu deveni infractori? Întreb despre diferență referindu-mă exclusiv la banii cheltuiti, pentru că, altfel, diferența îmi e clară.


Vezi si:
Alt troc politic, de Ziua Internationala a Rromilor
https://diana-kundalini.blogspot.com/2014/04/alt-troc-politic-de-ziua-internationala.html

Despre eliberarea tiganilor
https://diana-kundalini.blogspot.com/2013/01/despre-eliberarea-tiganilor.html

5 comentarii:

  1. Foarte interesant articol! Este o problema foarte grava pentru societatea noastra, iar autoritatile noastre doar mimeaza solutii pentru rezolvarea acestei probleme. De fapt...nici nu cred ca se vrea!
    Mai rau este ca oamenii din aceasta categorie sociala nu lasa deloc impresia ca doresc alinierea si integrarea intr-o ordine sociala. Ei vor sa ramana ca ei, in "legea" lor si, daca se poate, sa impuna si altora "tigania" lor. Vezi....manelizarea!
    Cel mai tare ma deranjeaza ca, desi refuza sa respecte normele sociale, tot ei fac pe victimele si pe "discriminatii". Foarte bine ai subliniat ca, atunci cand le oferi (multora dintre ei) ceva de muncit, parca le dai cu foc!
    De dragul de a demonstra ca suntem mari europeni, ajungem ca societate sa trecem cu vederea abaterile grave ale acestei categorii de cetateni, discriminand in felul acesta majoritatea cetatenilor. Pana nu va fi justitia aceeasi pentru toti cetatenii si pana nu se va intelege ca normele sociale sunt aceleasi pentru toti, degeaba!
    Ma rog, parerea mea.
    O seara buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu sunt de parere ca nu se doreste o rezolvare la nivel de autoritati ale statului, in principal. Am observat, insa, si alte chestiuni care ma intristeaza. Scriu numai despre ceea ce cunosc nemijlocit: profesori care vorbesc urat despre elevii lor tigani - si sunt copii care vin la scoala cu greu, de la distante mari. Ceilalti colegi rad de acestia… O studenta, cand a zis ca e tiganca, si-a pierdut, brusc, toata atentia de care se bucura in special pentru frumusetea ei. Si acestia nu sunt infractori, ci doar de etnie rroma. In parc, vara, o copila in fuste lungi si colorate, a venit cu parintii, dupa ce au iesit de la biserica ortodoxa din apropiere. Toti copiii s-au retras de la tobogan! S-a dus sa se joace cu fetita o pustoaica nascuta si crescuta in strainatate, careia nici nu-i placea toboganul, dar a observat intamplarea - si fiind de aceeasi varsta s-au inteles de minune; mai apoi li s-au mai alaturat doi copii - dintr-o gasca de vreo zece. Mi s-a parut foarte trist.
      E cat se poate de adevarat faptul ca am ajuns la discriminare inversa! Pur si simplu a fi rrom a devenit un fel de scuza pentru a face rele. Si e foarte adevarat: celor mai multi nu le place sa munceasca si nu vor sa o faca. Dar sunt multi altii care vor, si nu au unde - locuind departe de orase, in general, ii costa mult si transportul si multe altele; neavand calificari (adica diplome) sunt angajati ca necalificati si au 750 lei brut salariul, netul ajunge la vreo 500 de lei… Din 500 de lei ce sa faca? Ce sa plateasca mai intai? Tot saraci “lipiti” vor ramane. Cred ca si avand aceasta “logica” multi evita sa fie angajati cu un contract de munca - pot castiga lunar atata fara a avea un program fix si facand ceea ce pare ca stiu mai bine: sa cerseasca, sa adune fier vechi si alte “resturi”.
      Pana si politistii se tem sa mearga in satele/cartierele unde sunt predominant rromi! Despre cei care lucreaza la “ambulanta” nu mai zic - au ajuns sa cheme in ajutor echipaje de politie cand sunt chemati in zone de gen. Politistii si jandarmii ar trebui sa fie cei care sa “rupa pisica in doua”.
      Cred, totusi, ca lucrurile se indreapta, incetisor, dar sigur. Afirm aceasta prin comparatie cu alti ani (mai multi ani in urma).
      Manelizarea nu ne e impusa… Dar muzica aceea lalaita a prins la o anumita categorie a populatiei si telviziunile, posturile de radio au simtit mirosul banilor si au acceptat sa o promoveze. Acum, insa, se aude din ce in ce mai rar ceea cantau aceia - cel putin in zona aceasta (BV).
      Da, e adevarat: justitia nu e aceeasi pentru toti, din pacate. Si ma cam indoiesc ca va fi curand. :(
      Multumesc pentru interes, Alex.
      Viata minunata sa iti fie!

      Ștergere
  2. Se incearca tot felul de solutii. Dar pe cea potrivita inca n-au gasit-o... Culmea e ca sunt oameni destui, platiti de stat sa faca asta...adica platiti tot de catre noi...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca nu vor sa gaseasca o solutie potrivita. Solutiile pe care le aleg par a fi inadins alese astfel incat sa esueze; cum ar fi mutarea rromilor in blocuri - de parca nu au deja o experienta despre ce inseamna aceasta (a se vedea acele blocuri inconjurate de gunoaie pe care, din cand in cand, le aduna cei de la salubritate, pe bani multi).
      Deh, din ce am reusit sa observ - direct - functionarii statului au organigrama foarte ciudata: unul pune stampila, unul semneaza, unul da hartia la biroul doi, apoi la biroul trei si tot asa, din mana in mana, cand ar putea sa o dea direct la biroul 6, sa zicem. Dar... asta e schema generala: plimbatorii de hartii sunt cei mai multi.
      Sunt fonduri europene alocate si pentru integrarea rromilor, dar avand in vedere schema de mai sus, plus muuulte agentii de stat de genul: pentru capsat foi, pentru pus stampile, pentru indosariat etc se cam risipesc banii pe sedii, cheltuieli cu salarii si utilitati si alte alea si ce ramane pentru scopul adevarat e ceva de genul: din fondurile respective au reusit sa puna un gard la o casa; pentru mai mult n-au ajuns banii! Si ce salarii isi pun functionarii statului! Pentru ca statul la stat se plateste bine :(
      Sunt multe agentii pentru a se pierde bine urma banilor. Sper sa ma insel, dar... prea mult nu ma insel. :(
      Multumesc pentru interes, Elly.
      Zile fericite sa ai!

      Ștergere
  3. Ceea ce ai scris tu aici nu pare greu de infaptuit. problema cea mai mare este ca romanii nu mai au incredere in tigani, ca ii baga pe toti in aceeasi oala, ca abia mai reusim sa ne ducem zilele, iar asta ne face sa fim egoisti. Nu vreau sa pomenesc de politicieni, de faptul ca la varf nu se misca nimic. Si da, mereu mi-am spus si eu ca daca as fi tiganca, m-as simti prost sa fiu marginalizata, bagata in scoli separate, in blocuri separate...

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.