22 aug. 2013

Superstiție, de Marin Sorescu



Pisica mea se spală
Cu laba stângă,
Iar o să avem un război.

Fiindcă, am observat,
De câte ori se spală
Cu laba stângă,
Creşte considerabil încordarea
Internaţională.

Cum vede ea
Cele cinci continente?
S-a mutat cumva
În pupilele sale
Pitia, cea care ştie să-ţi spună dinainte
Toată istoria
Fără punctuaţie?

Îmi vine să plâng
Când mă gândesc că eu
Şi cerul cu suflete pe care mi l-am legat
În spate
Depind, în ultimă instanţă,
De toanele unei pisici!

Fugi de prinde şoareci,
Nu mai dezlănţui
Războaie mondiale,
Fire-ai a dracului
De putoare!

Marin Sorescu (n. 29.02.1936, Bulzești, județul Dolj - d. 08.12.1996, București) - poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.
A fost membru al Academiei Române, al Academiei Mallarmé din Paris, al Academiei Europene de Ştiinţă şi Artă din Veneţia, al Academiei de Arte, Ştiinţă şi Profesii din Florenţa. A condus revista literară "Ramuri" şi a fost preşedintele Uniunii Scriitorilor din Craiova.
Între premiile internaţionale primite sunt: Premiul Herder, Viena, 1991; Medalia de Aur pentru poezie "Ospiti Napoli", 1970; Premiul "Fernando Riello", Madrid 1983; Premiul "Felix Romuliana", Belgrad 1994.

Deduc că scrierile lui au valoare. Înțeleg ironia dar tot nu înțeleg de ce “drăcuie” pisica doar pentru că unii sunt superstițioși (n-a găsit altă rimă?). Ce probleme am și eu! Mi-am și găsit cui să caut nod în papură, dar îmi plac pisicile, deh!

18 comentarii:

  1. Poezia lui Marin Sorescu (volumul "Ceramica") a fost prima poezie in vers alb care mi-a ajuns la inima...

    despre pisici... ah, le aperi si in literarura? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu le apar, in literatura. Nunu! :) Ma gandesc, insa, ca cei cu autoritate intr-o materie sau alta (nu ma refer doar la pisici) influenteaza masele, acei multi cetateni care nu vor sau nu pot face unele distinctii. Poezia imi place. E o fina ironie impotriva superstitiosilor exagerati (si nu numai), superstitiosi care “folosesc” orice pentru a spune altora ca pisica e ancestral “blestemata” pentru ca... si pentru ca... si au zis-o unul-altul, care “stiau” ce zic si de aceea pisicile nu trebuie lasate sa se inmulteasca. De parca o singura pisica in lume n-ar fi suficienta pentru a “prezice” alte alea :)) Si, uite-asa, “țața Lința” rupe coloana vertebrala a pisicii pentru ca...
      Poezia am postat-o deoarece, pe la inceputul lunii, venise un vecin cu ideea aceasta: pana si Marin Sorescu detesta (!!!) pisica (vecinu’ vrea sa scape de pisicile din zona pentru ca femeia care ingrijeste pe aici pisicile i-a refuzat ajutorul in gospodarie).
      Banuiesc ca la aceasta poezie se referea (am gasit-o greu, pentru ca nu stiam ce caut, dar trebuia sa aflu).
      Asadar, nu apar pisicile, neaparat, ci (incerc sa apar) sufletul celor care iubesc pisicile si carora, uneori, le e greu sa inteleaga de unde le vin unora idei de mare cruzime. Evident, nu merg pana acolo incat sa afirm ca Marin Sorescu e vinovat ca vecinul e dus cu cercul sau ca Nietzsche e vinovat de nebunia lui Hitler.
      Zilele acestea am aflat despre Marin Sorescu mai multe decat am stiut toata viata. E un punct castigat, pentru mine :)

      Ștergere
    2. Eu nu vad pisica in centrul poeziei!
      da, e posibil sa fie "superstitiosii" de care zici!
      Pentru mine poezia condenseaza toata in versul

      Şi cerul cu suflete pe care mi l-am legat
      În spate...

      Este istoria omenirii pe scurt; omul format din corp si din universul de amintiri si vise, individul ca rezultat al tuturor neamurilor, mosilor, stramosilor, vecinilor, etc, etc, hai ca ma incalzesc si ma calinesciez de tot! :)
      Este un strigat, "oameni, traiti asa cum sunteti, asa cum v-au lasat porunca parintii, lasati pitiile si pisicile"...

      Sorescu mi-a soptit, atunci, cu glas de ceramica, o ceramica obtinuta din lutul amestecat cu ramasitele stramosilor, ca poezia poate fi si fior de-o clipa, nu numai simfonie eminesciana...

      Ștergere
    3. M-am gandit, judecand dupa titlu, ca superstitia e ideea centrala...

      Ei, vezi unde-i “greseala” lui?
      Stiind ca razboaiele sunt pornite din motive aiuristice = motivele declarate sunt rar cele adevarate, da apa la moara sufletelor pe care... si le va lega in spate...
      La unele mosteniri omul ar trebui sa renunte sau... sa le accepte sub beneficiu de inventar. Nu suntem programati genetic pentru a fi superstitiosi dar multi sunt, si altii alimenteaza superstitiile.
      Oamenii, fiind... (si) suma tuturor celor care au trecut prin viata lor perpetueaza credinte pe care nu le-au avut la nastere.
      :) Fior de-o clipa, poezia... Asa m-a-nfiorat pe mine: m-am gandit la superstitii si atat, influentata (mai ales) de acea reactie (incredibila) a vecinului. Si nu cred ca e singurul care a vrut sa interpreteze aiuristic (sau n-a putut altfel).
      Citind cele ce-ai scris ma gandesc - cu speranta - ca cei care au citit versurile au inteles ca tine si nu cum am inteles eu :)

      Ștergere
  2. Bună Diana!
    Frumoasă poezia lui Sorescu!
    O zi minunată îți doresc!
    Cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna Elena!
      In ceea ce ma priveste a fost o surpriza sa aflu ca imi place cum si ce scrie (nu chiar totul) Marin Sorescu. :)
      O zi minunata sa ai si tu! Toate zilele minunate sa iti fie! Cu drag!

      Ștergere
  3. Ia uite ce cataclisme poate declansa o mâţă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Tragic mi se pare ca unii chiar cred! :)

      Ștergere
  4. si mie îmi plac pisicile! :))
    mda, a fost doar o toana de artist ca i s-a casunat tocmai pe mâta :))
    " Sorescu demitizeaza adevaruri general acceptate de traditia literara de pâna acum, demonteaza mecanismul stereotip al limbajului, caricaturizeaza evenimente cruciale din viata omului, precum moartea sau iubirea, bruscheaza uzantele si deformeaza convenientele, aratând ca poezia poate fi si altfel decât pâna acum." - Dictionarul scriitorilor români

    O seara faina! pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am aflat si eu - mai bine mai tarziu decat deloc :) - ce si cum a scris Marin Sorescu. Imi plac poeziile lui. Si imi place ironia lui, dar unii iau ca litera de adevar (uneori) ceea ce scriu altii dorind sa demitizeze inclusiv iubirea. E corect sa nu ne luam prea in serios pentru ca uitam sa traim (si de murit oricum murim), dar unii - precum vecinul - se folosesc de faima unora pentru a manipula pe creduli. Ce sa mai zic! Pana si oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca dragostea e... o boala! Si vor sa o introduca in nomenclatorul bolilor! Oare au innebunit salcamii sau am luat-o razna eu?! :))
      Pupici cu drag!

      Ștergere
  5. Imi plac pisicile, dar imi place si Sorescu. Mult ! Imi pare rau ca multa lume da ochii peste cap si ofteaza: Ah ! Nichita !, cand vine vorba de Nichita Stanescu (alt poet care mi-e drag), dar despre Sorescu se vorbeste atat de putin. Ma bucur ca l-ai descoperit.
    Sa ai zile frumoase, Diana !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)
      Tare m-am bucurat sa aflu ca Marin Sorescu scrie cu totul altfel decat imi aminteam din scoala (si am refuzat sa cunosc mai mult). Acum pot afirma catre altii ca unele nu sunt asa cum le pretind ei. Inainte vreme puteam doar sa tac, pentru ca nu cunosteam mai nimic.
      Nichita Stanescu imi e ceva mai cunoscut :) Poate nu e indicat sa recunosc dar nu prea am citit poezie... Ca poeti preferati - in tinerete - erau Minulescu si Bacovia... si Esenin, de ce sa-l uit? :) Incerc sa invat mereu si tot invat si mereu apare ceva nou si interesant si frumos :) Dar mai are creierul meu - acum - capacitatea de a cuprinde cat mai multe?! ;)
      Multumesc. Zilele frumoase sa iti fie, Zina!

      Ștergere
  6. Ne-am adunat aici toti iubitorii de pisici. Pana acum vreo juma' de ora Snow a dormit pe picioarele mele :) Asta ca sa vezi cum scriu eu comentarii ;)
    Cine ma inspira :))
    Marin Sorescu a fost cam genial, ca sa zic asa. Au mai zis-o si altii dar n-au folosit "cam". Cred ca eu l-am caracterizat mult mai original :) :))
    M-a amuzat poezia. Mai citesc cate-o poezie desi eu nu sunt fana si in blogosfera e momentan o molima. Multa lume scrie poezie si eu nu stiu ce sa comentez cand dau de ele. In primul rand fiindca nu ma pricep, de aceea :) Ca scriam si in postarea aceea de azi ca nu prea comentez la poezii sau melodii de pe YouTube...Vreau sa fiu iertata daca nu pot, de aceea am marturisit.
    Ce dragi imi sunt pisicile! :) Te pup! Pe maine!

    RăspundețiȘtergere
  7. Un fulg de Snow in brate la tine a cazut! :) Cat de cunoscuta imi este senzatia apropierii pisoilor! Si am grija sa nu-i deranjez din somnicul lor! :)
    Da, categoric, a fost cam genial :)) - doar ca l-am descoperit mai tarziu. Aoleu! Bantuie virusul poeziei pe net? De data aceasta m-am procopsit cu virusul de la vecinul acela rautacios! :) Cum a putu el ajunge la concluzia ca Marin Sorescu detesta pisicile n-am inteles si nu voi intelege! Cand am gasit poezia (acu' ma gandesc ca poate stie el altele!!!) mi-am dat seama ca e doar o forma de a manipula pe cei care nu sunt de acord ca trebuie ca numarul pisicilor sa scada in zona (dar prin ce metoda n-a mai spus). Din pacate, din respect pentru sotia lui, nu-mi vine sa-i spun ce-mi sta pe limba (poate de aceea am scris aici) :) Dar de pisici nu se vor atinge - poate doar pe ascuns, cum le sade bine celor ca el...
    Nici mie nu-mi prea ies comentariile cand dau de poezii :)
    Mi-a placut articolul pe care l-ai scris (la adresa de mai jos)
    http://dragosteoarba.blogspot.ro/2013/08/ce-vreau-eu-sa-fac-fac.html

    Si mie imi sunt tare dragi pisicile! Pupici! Ne "vedem" maine!

    RăspundețiȘtergere
  8. Răspunsuri
    1. :)) Sinteza perfecta! Sau punctul pe "I"! :))

      Ștergere