In 19 martie, an de an, începând cu anul 2006, e marcată Ziua Pașaportului Românesc - instituită de Direcția Generală de Pașapoarte, aprobată de Ministerul Administrației și Internelor.
Regulamentul Organic stipula și obligația Agiei de a elibera "răvașe de drum" celor care părăseau teritoriul țării și de a le cerceta pe cele ale celor care intrau în țară.
In 19 martie 1912, prin Înaltul Decret Regal Nr. 1758, a fost promulgată - de regele Carol I - Legea asupra pașapoartelor - erau introduse primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei. Aceste pașapoarte aveau forma unei cărți mici, cu 20 de pagini de 9x13 cm.
Pașapoartele se emit in numele regelui și se eliberează de Ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi.
După 1860 tot mai multe țări au renunțat la pașaport și pe la 1890 se putea călători în SUA fără un astfel de document. Pe la 1910 cel care voia să călătorească își cumpăra bilet, urca in tren și cobora unde voia.
După primul război mondial călătoriile au devenit tot mai complicate; statele au decis să reintroducă pașapoartele și vizele, ca măsură temporară, dar această măsură temporară a rămas... Au fost reintroduse controalele la frontieră și au rămas ani - motivele erau de genul: să gestioneze fluxul de persoane potențial periculoase, să nu plece soldații din țară. (https://hotnews.ro/pasaportul-o-scurta-istorie-si-cteva-curiozitati-138891)
Importanța unui astfel de document de călătorie a fost subliniată in anul 1920 când, in Conferința de Pace de la Paris, a Ligii Națiunilor, s-a stabilit primul set de standarde internaționale pentru pașaport. Din acest an au fost introduse și pașapoartele diplomatice. Se decide ca pașapoartele să fie din carton, să se elibereze pentru o singură călătorie sau cu valabilitate de doi ani.
Începând din 1928 au fost introduse pașapoartele de "protejat român"; in 1938 s-a modificat statutul călătoriilor acestora, protejații români beneficiind de certificate de călătorie numai în cazuri bine justificate.
Apoi au fost introduse pașapoartele de serviciu (1941) și pașapoartele colective. Pașapoartele de serviciu apăreau ca un evantai datorită tehnicii de prindere a filelor de coperți.
Pașapoartele erau documente individuale de călătorie, dar aveau și o rubrică dedicată însoțitorilor, unde erau înscrise numele celor care îl însoțeau pe titular: soțul/soția și copiii minori.
Aceste documente de trecere a frontierei emise de autoritățile statale au fost numite in mai multe feluri (in funcție de zonă, de epocă) - salvconducte, scrisori adeveritoare, cărți de pribegie, răvașe, sineturi, teșcherele, foi de circulație, foi de călătorie, pașapoarte - și toate certificau identitatea, cetățenia și calitatea posesorului lor.
In Țările Române, de exemplu, in 1830 se numeau "răvașe de drum"; in timpul lui Alexandru Ioan Cuza și regelui Carol I erau "scrisori de călătorie" - nici unele, nici altele, nu aveau prea multe date de identificare. (https://tvrinfo.ro/de-la-rava-e-de-drum-la-pa-apoarte-biometrice_927237/)
In anul 1948 activitatea de eliberare a pașapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne - regimul sever al călătoriilor in străinătate a fost menținut până în ianuarie 1990 când, prin Decretul-Legd Nr. 10 s-au liberalizat călătoriile cetățenilor români în străinătate.
Din ianuarie 2005 activitatea de eliberare a pașapoartelor a trecut în subordinea Instituției Prefectului.
In Regatul României, până în 1947, pașapoartele aveau coperți albastru deschis, in anii comunismului erau coperți verzi, apoi roșii (din 1991), iar din 2008 (pașaport electronic) au coperți vișinii; din 2011 au fost introduse și pașapoartele biometrice (introduse în conformitate cu Regulamentul (CE) Nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene privind standardele de securitate și datele biometrice integrate in pașapoarte și documente de călătorie emise de statele membre) - cartea de pribegie a devenit biometrică.
Azi există patru tipuri de pașapoarte: diplomatic (coperți negre), de serviciu (coperți albastre), simplu-biometric (coperți vișinii) și simplu-temporar (coperți vișinii).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile scrise dupa trei zile de la data publicării articolului vor fi moderate. Multumesc pentru intelegere.