27 ian. 2014

Comemorarea victimelor Holocaustului



Data de 27 ianuarie a fost instituită în 2005 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite ca Zi Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, pentru a marca momentul eliberării, în 27 ianuarie 1945, a deținuților din lagărul fascist de concentrare Auschwitz-Birkenau, victime ale unor acte de discriminare, privare și cruzime.

Victime ale nazismului n-au fost numai evreii, ci și țiganii, slavii, negrii, secta religioasă Martorii lui Iehova, francmasonii, handicapații, homosexualii.
În 1935 a fost creat un Birou pentru studiul problemelor rasiale și o Societate pentru cercetarea moștenirilor ancestrale. Sub indrumarea lui Heinrich Himmler, această societate a sponsorizat experiențele antropologice și medicale pe non-arienii din lagărele de prizonieri. Preocupat de conservarea și propagarea rasei pure ariane, S.S.-ul a susținut împerecherea tinerilor arieni în ferme speciale de împerechere. Începând cu anul 1940, bolnavii mental și fizic, văzuți de naziști ca un segment de oameni care împiedică susținerea ideii superiorității rasei, au fost uciși prin programul Euthanasia.

În Germania nazistă, Martorii lui Iehova au refuzat cu fermitate să participe la luptele lui Hitler, preferand să îndure persecuţii sălbatice, ba chiar să moară, decât să-şi încalce neutralitatea creştină. Într-o lucrare se spune că jumătate dintre ei au fost închişi şi un sfert au fost executaţi de nazişti pentru respectarea strictă a principiilor biblice. Istoricul Brian Dunn a spus: Martorii lui Iehova erau diametral opuşi nazismului. Cea mai importantă obiecţie a naziştilor împotriva lor era neutralitatea lor politică. Aceasta însemna că niciun credincios nu avea să poarte arma, să ocupe o funcţie politică, să participe la sărbători naţionale sau să schiţeze vreun semn de fidelitate în acest sens (The Churches Response to the Holocaust, 1986). Aşa cum raporta Björn Hallström, ziarist suedez şi crainic la BBC, când Martorii lui Iehova din Germania au fost arestaţi în epoca nazistă, în general acuzaţiile includeau refuzul de a saluta drapelul şi de a rosti salutul nazist.

Diferitele categorii de deţinuţi din lagăre purtau semne distinctive, se spune în cartea Anatomy of the SS State. Acest sistem de identificare introdus înainte de război consta în coaserea unei bucăţi triunghiulare de material pe uniforma fiecărui deţinut, culoarea triunghiului indicând categoria căreia îi aparţinea deţinutul: roşu pentru deţinuţii politici; violet pentru Martorii lui Iehova; negru pentru deţinuţii antisociali; verde pentru infractori; roz pentru homosexuali; albastru pentru emigranţi. Pe lângă triunghiul colorat, deţinuţii evrei erau obligaţi să poarte un triunghi galben cusut deasupra triunghiului colorat în aşa fel încât să formeze Steaua lui David, o stea în şase colţuri.

Citiți și articolul scris de CARMEN: Dacă timpul s-ar putea da inapoi...

Vezi si:

4 comentarii:

  1. Cred ca in acea perioada multi au avut de suferit, nu numai evrei si tiganii. Asa cum scrii despre acele triunghiuri...... dar daca ma gandesc bine si în ziua de azi oamnenii sunt "catalogati", dar nu la vedere!
    pupici, foarte frumos articolul acesta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hm... Teribil de corecta afirmatia ta... Chiar si azi sunt "catalogati" oamenii... Si mi se par oarecum vrednici de mila aceia care-si incep frazele la modul: "n-am nimic cu... tiganii/evreii/negrii/etc. dar..."
      Multumesc, Minnie. :) Pupici!

      Ștergere
  2. acum doi ani am scris si eu pe aceasta tema... Trista istorie, care nu trebuie uitata niciodata!
    (http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2012/01/daca-timpul-s-ar-putea-da-inapoi.html)
    Nu suntem vinovați pentru ceea ce au făcut cei dinaintea noastră, dar suntem vinovați dacă ignorăm acest trecut și încercăm să-l ascundem!
    Oricât de mult am fi citit pe aceasta tema, oricâte filme sau fotografii am fi vazut, niciodata nu va fi facut destul în memoria victimelor Holocaustului! Este o datorie de onoare sa vizitezi aceste locuri în care suferinta a atins cotele cele mai înalte, în care a supravietui a fost doar o minune!

    RăspundețiȘtergere
  3. Asa ceva nu trebuie uitat niciodata si nu trebuie sa se mai repete vreodata! Este incredibil cum a fost cu putinta ca in secolul XX sa se petreaca asemenea atrocitati. La care se adauga nenorocirile din lagarul comunist, cu nimic mai prejos decat victimile nazismului...
    Felicitari pentru articol si pentru evocare!

    RăspundețiȘtergere