1 iun. 2014

O ceașcă de ceai



Nan-in, un maestru din epoca Meiji (1868-1912), a fost vizitat de un profesor universitar care dorea să cunoască ce înseamnă filosofia Zen.
Nan-in îl servi cu ceai. A umplut ceașca oaspetelui, dar a continuat să toarne.
Profesorul îl privi mirat și spuse:
- Ceașca s-a umplut, nu mai încape nimic!
- Tu, ca și această ceașcă, ești plin de părerile tale, de prejudecăți. Cum să-ți explic ce înseamnă Zen, dacă nu are unde să intre? Golește-ți întâi ceașca…

Mintea copilului este ca o ceașcă goală: adulții trebuie să fie atenți ce și cât toarnă, să lase copilului șansa de a-și forma propriile păreri despre toate cele care îl înconjoară.
Mintea unui copil este o pagină albă, pe care putem scrie aproape tot ce voim; dar odată ce am scris, cerneala aproape că nu se mai poate şterge - spunea Sir John Lubbock, primul baron Avebury (30.04.1834 – 28.05.1913) - filantrop, bancher, politician liberal, om de știință, poet.

La mulți ani copiilor de toate vârstele!

2 comentarii:

  1. hmmm...
    cate pagini care nu mai pot fi sterse ducem cu noi?
    cate cesti al caror continut a dat pe dinafara am strans de-a lungul timpului?
    multe, cu siguranta, pentru ca nu stim cum sa fim intelepti sau si mai rau, credem ca deja suntem...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma gandesc, uneori, daca ar fi fost posibil ca unele dintre acele pagini sa fi fost scrise altfel sau sa nu fi fost scrise... :) Privind peste timp, as zice da... insa stiu ca atunci n-ar fi fost posibil decat asa cum s-a scris. :)
      Multe cesti arhipline am adunat... :)

      Ștergere