2014-06-03

Țara arde și moșii se scarpină

Grija statului pentru sănătatea populației e de-a dreptul înduioșătoare! Care politician în lumea aceasta și-ar fi asumat un proiect de lege prin care părinții ar avea dreptul la o zi liberă, pe an, pentru a avea grijă de sănătatea copilului?! Asta o fi vreo inițiativă legislativă menită să-i manipuleze pe oameni în sensul controalelor medicale periodice obligatorii, la care s-a renunțat oficial, pentru moment? Pentru că neoficiaaaaal, ei tot la asta par a se gândi.

Nu vă vine să aplaudați, în picioare, această minunată inițiativă legislativă?
Potrivit proiectului de lege, cererea părintelui sau a reprezentantului legal al copilului va fi depusă cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic şi va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere că în ultimul an celălalt părinte sau reprezentat legal nu a solicitat ziua liberă şi nici nu va solicita.

Proiectul de lege instituie în sarcina angajatorilor, fie că sunt din mediul public sau privat, obligaţia de acordare a zilei libere pentru îngrijirea sănătăţii copilului pentru orice salariat ce îl solicită, prin rotaţie, fără a-i periclita activitatea, şi nu mai mult de 5% dintre angajaţi în acelaşi timp.
Angajatorul nu trebuie să achite drepturile salariale pentru această zi liberă. Și, evident, părintele nu-i obligat să o solicite - cel puțin așa deduc, și așa ar fi firesc...
***
Ar mai fi o inițiativă legislativă care de părinți se îngrijește, să meargă în prima zi de școală împreună cu minorii - proiect adoptat tacit de Senat. Prima zi de școală va fi liberă pentru părinți - părinții își vor însoți copiii la școală sau vor merge la o bere nu poate verifica inițiatorul și nici nu prea pare să-i pese.

E minunat să însoțești copilul la școală mai ales în prima lui zi din clasa I-a. E un moment unic pe care trebuie să îl trăiască fiecare copil și fiecare părinte cu bucurie. E ceva ce oricum fac părinții, în general, și pentru astfel de zile puțini sunt angajatorii care nu au înțelegere pentru părinți. Iar pentru acești puțini angajatori nu e nevoie de un proiect de lege, ci ar fi fost suficient să se fi introdus în contractul colectiv de muncă o astfel de dispoziție.
Desigur, legea nu-i obligă la nimic pe părinți. Ar fi chiar culmea! Inutilitatea rămâne. Senatorul a mai explicat ziua liberă poate fi recuperată până la sfârșitul anului în curs, iar părinții trebuie să discute cu angajatorul despre data la care se va întâmpla acest lucru.

Inițiatorul proiectului, un senator unpr, declara că părinții ar trebui să meargă la școală în prima zi cu odrasla chiar dacă aceasta nu vrea - se referă aici la liceeni. Întreb pe cei care au copiii la liceu: câți sunt nerăbdători să meargă împreună cu mami și cu tati în prima zi din clasa a XII-a?

Ce perlă de înțelepciune pe tichia senatorului: E adevărat că poate copilul nu mai vrea să fiu eu acolo, dar nu știu cât de corect e să nu vrea, pentru că eu sunt tatăl lui. Eu, ca părinte, ca om care muncește pentru copiii ăștia, îmi doresc ca în ziua aia specială să văd ce se întâmplă cu ei. Senatorul a precizat că lucrurile din Romania încep "să cadă într-un soi de anormalitate" (zic eu: și unii politicieni par a fi căzuți în cap) și că este dreptul oricărui părinte să fie martor în prima zi de școală, indiferent de protestele copiilor.

Exact în ziua aceea își dă perfect seama ce se întâmplă, ce colegi vor avea copiii și ce le poate pielea acestor colegi… Desigur, dacă e Mafalda ar putea ști.
Acum sesizează el soiul de anormalitate din România?! Și-l rezolvă din condei cu prima zi de școală liberă pentru părinți! Măi, să fie! Ce ușor era! și pâna acu’ nu și-au dat seama cum vor reveni la… normalitate!

De ce muncești? Muncesc pentru copii. Zău? Și cum faci asta? Faptul că mă apuc să-i cumpăr o mașină frumoasă sau niște lucruri ieșite din comun nu înseamnă că, într-adevar, mi-am făcut datoria de părinte și că muncesc pentru el - zice senatorul, imaginând un dialog.
Ce argumente! Mă, nene, tu pe cine ai în vedere când grăiești despre datoria cu mașini frumoase?

Mai zice acest senator:
Vă spun foarte sincer că aici vorbim despre un lucru ce le face dreptate părinților în primul rând. Eu nu cred că liceanul de 17 ani își dorește să se ducă la școală de mână cu părinții, dar cred că părintele își dorește să fie alături de copilul lui, așa cum își dorește și când se duce la facultate, să își vadă copilul, munca de-o viață...

Adică, trebuie să ne atenționeze că ne spune sincer, de parcă noi ne-am aștepta să mintă! Un politician, să mintă?! Nooo!
Copilul care merge la facultate e… munca de-o viață a părinților? Sau… nu pricep eu ce vrea să zică sincer?! Omu’ acesta amu o fi căzut din teleguță și e la prima generație de încălțați?!

Moțul de cacao: acest senator consideră că prima zi de școala ar trebui să fie sărbătoare națională!

Dacă tot îi doare grija de copii și de părinți n-ar fi mai indicat să se gândească la ceva concret, de genul creșterii sumei pentru alocația copiilor? Sau asigurarea manualelor, gratuit, pentru absolut toți elevii din ciclurile de învățământ obligatoriu? Poate TVA mai mică la rechizite? Zic și eu…

Concluzie: politicienii par a-și bate joc de români din ce în ce mai pe față. Chiar erau necesare astfel de proiecte de lege? Au rezolvat tot ce era de rezolvat și acum se află în treabă? Înțeleg că vor să-și justifice retribuțiile dar chiar așa? 
Părerea mea.

14 comentarii:

  1. Pentru mine politician este o specie care devine din ce in ce mai renegata si pe buna dreptate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La fel simtim cei mai multi; partea rea e ca aceste specimene ne cam dau viata peste cap. Si cu fiecare patru ani care trec par a ajunge in parlament indivizi din ce in ce mai saraci cu duhul...

      Ștergere
  2. Toate aceste initiative sunt luate in urma unor acte 'precedente'... acum nu stiu daca ar trebui generalizate, apropos de cati liceeni sunt dusi de catre parinti in clasa XII-a.
    Pentru cei care vor sa justifice in fata managerului in mod legal lipsa unei sarbatori sau necaz (ziua in care se face vizita la doctor cu copilul) mi se pare ok din punct de vedere legal.
    Acest domn de la unpr probabil sau mai mult ca sigur a luat exemple de "concedii" sau "zile" libere din sistemul bugetar, unde adesea mai apar discutii in colectiv, de ce colegul iar isi ia liber, iar se duce la scoala cu copilul, acum se duce la doctor (dau exemple) si tot adevarat este ca unii chiar fac abuz de zilele libere, zile de concediu fara salariu, cel mai probabil nejustificate moral dar acum cine poate controla toate aceste lucruri?
    Dupa cum stau lucrurile daca stai bine financiar te poti angaja oriunde si poti ajunge orice. Vorba poporului : Dai un ban si stai in fata

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu e vorba despre necaz, ci despre... un control de rutina la medic... Altfel cum ar putea face o cerere in acest sens cu 15 zile inainte de eveniment?!
      Ar fi putut fi, foarte bine, o completare a legilor existente, de exemplu, nu o lege noua...

      Pentru a merge la scoala in prima zi de curs a copilului nu cred ca se codesc angajatorii - mai ales ca nici nu-i nevoie de toata ziua... Ce zic ceilalti angajati e problema lor, in fond... De-ar avea copii (mici, mai ales) n-ar mai cârcoti...

      O lege nu trebuie facuta pentru o chestiune particulara, ci pentru una generala - iar pana acum nu s-a plans nimeni ca nu a putut fi la serbare alaturi de copil (doar daca nu lucreaza intr-un domeniu unde nu e permis liber oricand; dar poate fi inlocuit de un coleg)

      Legea dialogului social permite anumite intelegeri si multe reglementari e obligatoriu sa se regaseasca in regulamentul de ordine interioara...

      Pentru a merge la medic cu ”cel mic” e dreptul cetateanului prin codul muncii, legea dialogului social etc., deci exista baza legala pentru ”absente”... Unul dintre motivele pentru care angajatorii se cam feresc sa angajeze femei care au copii mici este si aceasta obligativitate de a le acorda cate zile au nevoie pentru copil... conform concediului medical primit de la medic.

      Pentru evenimente deosebite in viata unui angajat exista reglementari deja, acordandu-se, prin lege (c.muncii, art.152), zile libere platite... Pentru bugetari e HG nu stiu care numar...

      Ștergere
  3. Și părerea mea, dragă Diana !

    Zile frumoase !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De-ar reusi cineva sa gaseasca metoda prin care poate schimba comportamentul "politicienilor"... :)
      Multumesc, Zina draga!
      Zile fericite sa ai!

      Ștergere
  4. O singură zi liberă pe an pentru a avea grijă de sănătatea copilului??? Senatorul ăsta n-a crescut copil, bag seamă. Lege care să ajute într-adevăr ar fi să-i plătească părintelui concediul medical când copilul e bolnav și are nevoie de îngrijire la pat. Și ar fi fonduri dacă ar controla mai bine cum se dau pensiile pe caz de boală și le-ar tăia pe cele nejustificate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru a merge cu el la... control de rutina, nu altfel... Dar daca la vreun cabinet e lume muuuuultaaaaa, cum e, de obicei, in cazul anumitor ”specializari”? Ce face parintele daca nu ajunge in cabinet in acea zi libera? Se mai duce anul urmator?!
      Abia se indura sa plateasca pentru cei care au copii mici si trebuie sa se interneze impreuna cu ei… Auzisem, la un moment dat ca nu mai permit parintilor sa se interneze cu micutii bolnavi, si apoi au revenit asupra deciziei… Pur si simplu mie imi pare ca e bataie de joc ce fac astia! Revolta mea, insa, e inutila si nici forta necesara n-o am pentru a schimba ceva… Si nici nu prea stiu cum ar putea fi determinati politicienii pentru a lucra in interesul cetatenilor… :(( Voturile par sa nu mai aiba valoare…

      Politicienii, desi stiu - si chiar pot dovedi, uneori - anumite chestiuni, prefera sa le ignore pentru ca si-ar pierde eventuale avantaje si ar fi marginalizati. Sinceritatea, corectitudinea nu par a fi calitati cautate intre politicieni.

      Are trei (sau 4) copii, am inteles... Fiica cea mare are 30 de ani acum... Analizand superficial cele declarate de el nu prea pare ca el a avut grija de copii... Imi pare teribil de penibil omu’... Iata ce zice ca rezolva el in prima zi de scoala si nu sunt suficiente sedintele cu parintii:
      "Recompensa mea ca parinte care e? Faptul ca ma duc si il vad si eu in comunitate. Ce loc are fiica-mea in comunitatea aia? In clasa ei cum e vazuta? Trebuie sa vad, sa simt asta. E ultima pe acolo? E ciuca râsului? E o persoana importanta? Cum imi calibrez eu educatia pentru copilul meu? Din sedintele cu profesorii? Da, dar nu ajunge", a adaugat el. (zic eu: el tine sedinte profesorilor, nu invers - asa se exprima).

      Iar celor despre care zice ca i-au spus ca nu vor sa-si conduca la liceu copiii le-a grait elegant, ca un om care a trecut prin scoala si a fost insotit de parinti: "Bai, trebuie sa te duci! Atata vreme cat esti dator sa il tii pana la 18 ani, si nu ca esti dator, ci pentru ca il iubesti, atunci e dreptul tau".

      Ce pretentii putem avea de la cel ca el?! :(

      De-ar reusi politicienii sa inteleaga care-i treaba cu drepturile acestea! Parintele are dreptul sa mearga si copilul are dreptul sa refuze, mai ales de la o anumita varsta… Cum rezolva el ditamai… dilema?!

      Ștergere
  5. Da, legea e, in principiu, interesanta, dar copilul se imbolnaveste mai des de o zi pe an, deci legea e absolut inutila si chiar, imi permiteti exprimarea, cretina. Oricum parintele are grija , nu-i cazul sa i se acorde ziua aceea si sincer, orice angajator, cu exceptiile de rigoare desigur, va intelege situatiile limita cand parintele trebuie sa aiba grija de sanatatea piciului sau. Suntem oameni si dincolo de legi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E o lege inutila si pare a fi facuta pentru unele cazuri particulare - pentru acei putini angajatori absurzi care nu invoiesc angajatii pentru a merge cu micutii in prima zi de scoala, cateva ore, si acei parinti care nu se gandesc ca ar putea duce copiii la control medical anual. O lege se face pentru general, dar cand trebuie sa se afle cineva in treaba o face si se trezeste in treaba aceea care miroase...

      In plus, legea cu o zi pe an pentru ingrijirea sanatatii copilului se refera la un control medical de rutina, pentru ca se vrea o cerere catre angajator, cu 15 zile inainte de controlul programat... Plus ca, adesea, pe la medici sunt cozi interminabile si uneori pacientii nu ajung sa vada medicul in chiar ziua cand au liber parintii, in aces caz... si trebuie sa mearga si a doua zi, poate reuseste sa intre la medic... O frectie la picior de lemn... ca sa nu zica lumea ca sta degeaba-n parlament...

      Ar trebui sa rezolve mai intai chestiunea cu serviciile medicale, apoi sa-si faca frectia la capul de lemn.

      Ștergere
  6. Nu imi dau cu parerea ptr ca............. tu stii de ce! :))
    Nu cred ca voi intelege nicio data sistemul vostru, daca voi incerca imi e teama ca mi se va innoda mintea! :)))))))
    pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)))))))
      Cum sa nu intelegi?! E asa de siiiiimplu: n-avem sistem! Doar daca nu consideram ca haosul e un sistem! :))))
      Mie mi s-a cam incretit mintea... Cand ploua, observ, se increteste si mai rau! :)))
      Pupici!

      Ștergere
  7. Din pacate, asta este realitatea cu care nu ne putem deloc lauda. Astfel de specimene (cele mai multe!) au umplut Parlamentul de 25 de ani incoace. Nu zic ca nu e bine sa se gandeasca cineva si la momentele importante din viata romanilor, dar cand economia e la pamant, cand sunt legi de o mare importanta si urgenta, care zac cu lunile si anii prin sertarele Parlamentului, "scumpii" nostri alesi, vin cu tot felul de aiureli si se mai si lauda ca sunt harnici! Daca ar fi sa fie remunerati dupa zilele efective de munca (foarte putine, iar restul numai chiuluri nesimtite), nici salariul minim pe economie nu l-ar merita, multi dintre ei.
    Din ce in ce mai mult am simtamantul ca suntem cei mai mari vinovati, pentru ca ii investim pe acesti indivizi incapabili cu o putere pe care nu sunt in stare sa o exercite, si facem asta la fiecare 4 ani, fara sa sanctionam deloc pe cei care n-au corespuns asteptarilor si promisiunilor facute...
    Numai bine, draga Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tragedia (nu cred ca e prea exagerat termenul) este ca nu prea avem de unde alege... nu doar parlamentari dar nici presedinte... :( Putem alege numai dintre cei care ni se pun pe tava (lista) si - cel mai adesea - nu putem face decat sa alegem, dintre doua (sau mai multe) rele, raul cel mai mic...
      Un moment important in viata romanilor este si... ziua de salariu :) dar nu pare ca le pasa... Salariile sunt exagerat de mici! Pur si simplu nu-mi pot da seama cum reusesc unii sa se descurce desi muncesc pe branci...

      Pe de alta parte, prea multi români isi dau votul celor care le promit... majorarea ajutoarelor sociale, transport gratuit s.a. de gen = sunt dintre cei care vor de la societate dar nu sunt dispusi sa ofere ceva in schimb (ii exclud pe cei care chiar nu pot) = taxe si impozite mai mari, care-i afecteaza pe cei care castiga putin desi muncesc pe branci....

      Unii ii sanctioneaza, dar sunt in minoritate si... in democratie (vorba sa fie) majoritatea hotaraste. :(

      Zile fericite iti doresc, cu drag!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.