2017-09-11

Legea străzii

Peste tot in lume, in paralel cu legile adoptate la nivel de stat de organele legislative - pe care cei mai mulţi le respecta mai mult pentru că se tem de sancţiuni - există şi o lege nescrisă: legea străzii. Sancţiunile pentru încălcarea “legii străzii” sunt, de foarte multe ori, cumplite…

Principiile generale care guvernează “legea străzii” sunt vechi de când lumea. Între aceste principii, pe care le respectă adevăraţii reprezentanţi ai străzii, se regăsesc şi următoarele:
- un adevărat om al străzii nu atacă un bărbat însoţit de o femeie,
- un adult nu atacă un copil,
- nu agresează o femeie însoţită de copil,
- hoţii nu fură de la sărmani şi de la bătrâni sau de la oameni beţi căzuţi in drum,
- cuţitarii nu taie dacă nu încerci să-i loveşti tu mai întâi – dacă vreunul îţi cere banii, dă-i. 

Cei care nu respectă aceste “reguli” nu sunt “reprezentanţii străzii”, sunt doar nişte borfaşi ordinari. “Reprezentanţii străzii” îşi apără, in general, teritoriile, teritorii pe care le “împart” între ei după reguli proprii. Uneori, in unele locuri, “cuceresc” cartiere întregi şi încep să aplice “legea străzii” tuturor rezidenţilor, pe principiul: nu vezi, nu auzi, nu te bagi.


Trecem uneori pe bulevarde largi, cu hoteluri, restaurante de lux şi alte construcţii somptuoase de o parte şi de cealalta şi ne imaginăm o zonă liniştită, unde ceva rău nu s-ar putea întâmpla. Sub sclipici, însă, putem avea surpriza să descoperim întunecimea unui coşmar: la adăpostul clădirilor dichisite, in colţurile întunecoase ale străzilor luminate feeric noaptea se aplica “legea străzii”.

Pe ici-colo zărim câte un cerşetor – îi oferim sau nu ceva. Omul care cerşeşte ne inspira milă şi rar ne gândim că s-ar putea să facă parte dintr-o “reţea de cerşetori” – şi nu întotdeauna de bună voie. Pe uşile laterale ale hotelurilor luxoase se mai strecoară uneori câte o tânâră elegantă… E o prostituată care, de cele mai multe ori, e angajata cuiva şi e trimisa acolo pentru satisfacerea vreunui client.

Şi in “ierarhia strazii” oamenii săraci, neajutoraţi, tot pe la periferie pot fi întâlniţi cel mai des. Pe străzile mărginaşe ale oraşelor nu e luminat ca pe bulevardele largi şi acolo îşi fac veacul cerşetori, oameni care-şi vând trupul, vânzători de droguri sau consumatori de “prafuri albe”. In general nu te agresează când treci pe acolo (preferabil de evitat zonele) – te mai întreabă de una, de alta, dar dacă răspunzi politicos ai şansa să treci cu bine prin (aproape) orice cartier rău famat. Treci cu bine cât timp nu încerci să intervii cu fel şi fel de observaţii sau cu violenţă (fie doar verbală)…
Oamenii străzii sunt, cumva, ca animalele: simt puterea sau slăbiciunea celorlalţi.

Legea străzii se aplică in special celor care îşi duc veacul mai mult pe străzi sau locuind ilegal in diferite imobile, fără venit, fără acte, fără şanse, având activităţi nu tocmai legale sau morale, activităţi care nu se potrivesc concepţiilor pe care cei mai mulţi le avem despre lume, oameni, viaţă.

Legea străzii a existat şi va exista şi pentru că guvernanţii nu se deranjează să discute serios adevăratele probleme ale unei comunităţi pentru a elabora legi care pot fi aplicate uşor - structura comunităţilor putând fi diferită nu doar de la un oraş la altul, ci şi de la un cartier la altul. Legea străzii va exista şi pentru că nu e posibilă o adevărată protecţie socială, care să răspundă problemelor atât de diverse ale cetăţenilor… Va dăinui legea străzii şi pentru că mereu vor exista oameni care aleg să treacă prin viaţă trăind de pe o zi pe alta. In stradă, cel mai puternic supravieţuieşte şi nu e judecat de ceilalţi oameni ai străzii pentru modul in care reuşeşte să o facă.

8 comentarii:

  1. Foarte interesant acest articol. Am vazut acum ceva vreme un reportaj cu oamenii strazii în New York. Ah, o adevarata jungla! Apoi a fost un reportaj de aici din Amsterdam cu oamenii strazi. Cineva a investit 100000 de euro ca sa ajute 10 oameni ai stazi sa iasa din probleme. Unii au reusit, altii nu! Se pare ca daca esti obisnuit sa traiesti asa, este foarte greu sa "te rupi" de strada! Oricum ar fi, este foarte greu si pentru mintea mea foarte greu de conceput ca cineva poate trai asa. Dar, asta este societatea în care traim.
    Iti doresc o saptamana super relaxata si frumoasa!
    Cu drag, de la Mickyduta!♥ Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Strainii - occidentalii, in special, par a nu nega existenta oamenilor care traiesc pe unde apuca. In statele foste comuniste cred ca a ramas acea mentalitate scarboasa: "noi nu avem saraci"...
      Niic eu nu-mi pot imagina viata pe strazi dar - cum au zis unii: cand nu ai de ales te adaptezi. E groaznic pentru cei nevoiti sa se adapteze la asa ceva... Unii chiar aleg aceasta viata...
      Sunt (au fost) si la noi unele programe prin care s-a urmarit (re)integrarea unora in... societate (suna aiurea "integrare in societate", pentru ca si saracii fac parte din aceeasi societate). In programul pe care il stiu, doar doi au putut fi ajutati - ceilalti (un grup de muuulte persoane) ori n-au putut sa se desprinda de acea viata, ori nu au vrut.
      Multumesc, la fel, Mickyduta draga! Te imbratisez cu drag! Pupici! <3

      Ștergere
  2. ai scris bine ! dar este trist că există aşa ceva ! cred că este cumplit să trăieşti în acele condiţii - mult mai bine este să reuşeşti să stai cât mai departe de această lume !!!
    pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere - si pentru vizita.
      Unii dintre cei care au ajuns la "marginea societatii" au ajuns fara sa fie, neaparat, vinovati (poate doar de naivitate sa fi fost vinovati). Ajunsi acolo au fost nevoiti sa invete sa se descurce, sa invete "regulile"... :( Sunt si dintre cei care ar vrea sa iasa din "jungla" dar nu stiu unde si/sau cui sa se adreseze (unora le este rusine s.a.m.d.)
      Pupici!

      Ștergere
  3. Bună Diana!
    Interesant articolul tău,mereu îmi pun întrebarea,oare acești oamenii cum au ajuns pe străzi și dacă se vor integra în societate?!
    O săptămână minunată și plină de bucurii îți doresc!
    Pupici,îmbrățișări și mulțumiri de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Elena draga!
      Multumesc pentru apreciere.
      Motivele sunt multe si diverse - fiecare are o poveste (si toate sunt triste); sunt povesti ale unor oameni care nu au avut sansa unei vieti (mai) bune inca de mici: abuzati de parinti (sau ignorati) au ales calea strazii; altii au facut imprumuturi la cine nu trebuia; altii si-au dizolvat mintile in alcool...
      Unii pot fi ajutati, dar cei mai multi nu... Prea multi sunt bolnavi, nu au documente valabile (atunci cand au)... nu mai au puterea de a munci pentru a se intretine si nici locuri nu mai sunt in "caminele sociale" pentru adulti si/sau copii si tineri (acolo unde acestea exista)...
      Dupa ce s-au adaptat "legii strazii" prea greu le este sa se "alinieze" regulilor celor multi (si care ii privesc cu oarece dispret chiar daca ii vad scapati de "jungla")
      Multumesc, fel! Imbratisari si pupici, cu drag!

      Ștergere
  4. Sunt realități universal valabile. Pe oriunde am merge, există această „lege a străzii”. Și fiecare loc cu specificul său. Am văzut și la străini lucrurile de care amintești, iar la noi... e ca la noi. Am ajuns să evităm ieșirile după o anumită oră și prin anumite zone ale orașelor. Riști foarte tare, dacă te aventurezi și încerci să ignori... „legea străzii”!
    Zile frumoase, dragă Diana! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pretutindeni e cam acelasi lucru iar "legea strazii" nu difera de la stat la stat asa cum difera, in general, legislatia "oficiala".
      Sunt, cu adevarat, destul de multe zone periculoase in mai toate orasele... O parte foarte rea este si aceea ca nu prea mai sunt politai pe strazi - cel puţin pe aici n-am prea mai vazut nici macar patrula de la ora 23...
      Multumesc, la fel, Alex draga! :)

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.