HAPPY VALENTINE’S
DAY!
Pentru ca nici ei nu mai erau siguri ce sarbatoresc in 14
februarie, catolicii si romano-catolicii, in anul 1969, au scos acest sfant
Valentin din calendarul religios. In unele parohii, totusi, se respecta
sarbatoarea de Sfantul Valentin.
Salbaticii romani din antichitate - da, foarte civilizati,
dealtfel! - erau mai… pragmatici in sarbatoarea lor: scriau numele unor femei
pe biletele, le puneau intr-o urna si extrageau, rand pe rand, cate unul.
Femeia al carei nume era extras petrecea sarbatoarea alaturi de cel care a tras
biletul - in alte opinii, femeia devenea partenera de sex a respectivului pana
la sarbatoarea din anul urmator - sau mai mult, daca ajungeau sa se obisnuiasca
unul cu celalalt.
Intre 13 si 15 februarie romanii sarbatoreau pe zeii
Lupercus si Faunus, dar si pe legendarii fondatori ai Romei: Romulus si Remus. Festivitatile de Lupercalia includeau asocierea
dintre tineri barbati si femei - cum am scris mai sus. Aceasta asociere a dus
la sarbatoarea numita Ziua Indragostitilor, pana cand regele Claudius al II-lea
a dat un decret care interzicea casatoria soldatilor. Atunci, Valentin, un
tanar cu inima romantica, a sfidat decretul si organiza celebrarea casatoriilor
in secret (soldatii ar fi trebuit sa ramana burlaci, crezandu-se ca ar fi
distrasi de la indatoriri si in imposibilitatea de a se concentra la lupta in
cazul in care s-ar logodi sau casatori).
Sfidandu-l pe
imparat, Valentin si-a atras moartea, fiind condamnat si ucis in data de 14
februarie.
Se mai zice ca
papa Gelasius I - prin secolul V - a fost prea putin incantat de obiceiul
loteriei descris mai sus si a cerut ca din urna sa fie extrase nume de sfinti, iar
cel ales sa patroneze anul, astfel patronul sarbatorii a devenit Sf. Valentin.
Bineinteles, tinerii n-au fost deloc incantati si au continuat traditia, mai
discret, scriind si trimitand biletele cu texte in care-si marturiseau iubirea
sau admiratia, cu ocazia Zilei dedicate lui Valentin. Pe masura ce crestinismul
se raspandea in Europa, papa a combinat Lupercalia cu Ziua Sfantului Valentin
in dorinta de a eradica ritualurile pagane.
Aproximativ in
aceeasi perioada normanzii sarbatoreau Ziua lui Galatin - Galatin insemnand iubitor de femei - si a fost probabil
confundata cu Ziua Sf. Valentin la un moment dat, in parte pentru ca numele suna
cam la fel.
Traditia ar fi
bazata si pe faptul ca la jumatatea lunii februarie pasarile isi aleg
partenerii, ziua de 14 februarie devenind zi dedicata pentru a iubi si
europenii evului mediu isi trimiteau scrisori de dragoste sau mici daruri
pentru cei dragi. Legenda spune ca Charles, duce de Orleans, in anul 1415, cand
era inchis in Turnul Londrei, a trimis un mesaj scris, pe ceea ce azi numim
felicitare, catre sotia lui.
In alta versiune,
imparatul Claudius al II-lea a executat doi oameni - ambii pe nume Valentin - pe
14 februarie in ani diferiti din secolul al 3-lea si martiriul lor a fost onorat
de Biserica Catolica prin sarbatorirea Zilei Sfantului Valentin.
Originea intunecata a sarbatorii
Originea acestei
sarbatori cu bomboane, flori, inimioare si Cupidoni are origine sangeroasa si
putin confuza. Desi nimeni nu a indicat exact originea, cei mai multi
cercetatori o plaseaza in Roma antica, atunci cand romanii celebrau Lupercalia,
intre 13 - 15 februarie. Se zice ca in timpul festivalului barbatii loveau
femeile cu piei de caine sau capra, animale pe care le sacrificau cu acea
ocazie - afirma Noel Lenski, profesor de istorie la Boulder, Universitatea din
Colorado. Erau cu totii goi, in stare de ebrietate si se crede ca femeile se
aliniau de buna voie pentru a fi lovite, acesta fiind un ritual pentru
fertilitate. Fiecare pleca alaturi de femeia al carei nume il extragea din
urna, la loterie.
**
Pe masura ce
timpul trecea sarbatoarea devenea din ce in ce mai indragita. Geoffrey Chaucer (poet
englez al sec. XIV) si Shakespeare au romantat-o in operele lor si astfel a
castigat popularitate in Marea Britanie si in restul Europei. Felicitari din
hartie incepusera a fi trimise inca din evul mediu. Mai apoi, traditia a ajuns
in Lumea Noua, unde a luat o mare amploare. Revolutia industriala, in secolul
XIX, a dus la o adevarata afacere cu producerea de felicitari dedicate acestei
sarbatori. In anul 1913, cei de la Hallmark
Kansas City au fost primii care au produs in masa acest tip de felicitari.
In unele locuri,
azi exista expresia poarta inima pe
maneca ta, o traditie care seamana mai bine cu cea din antichitate:
tinerele fete isi scriu numele pe bucatele de hartie care mai apoi vor fi alese
de tineri; fiecare barbat va purta pe maneca numele femeii scris pe biletel,
pretinzand ca este Valentinul ei in
ziua sarbatorii - si chiar mai mult, daca e cazul.
Sfantul Valentin in calendarul religios ortodox
Sfantul Valentin s-a nascut in anul 175, la Interamna (Terni de astazi, in regiunea Umbria din Italia). A fost hirotonit preot
de catre Sfantul Felician de Foligno, iar Episcop de Interamna de catre Papa
Victor I, in anul 197.
Propovaduitor al Evangheliei, facator de minuni si
vindecator, a fost foarte iubit de credinciosii sai. Sfantul Valentin a
fost arestat, torturat si decapitat la Roma, la varsta de aproape o suta de
ani, din ordinul prefectului Placid Furius, in timpul persecutiilor imparatului
Marc Aureliu. Sfantul Valentin a fost ucis in secret, in timpul noptii, pentru
a se evita rascoala populatiei din Terni.
Trei dintre discipolii lui Craton (filosof botezat de
preotul Valentin), Procul, Efiv si Apolonie, au fost si ei ucisi impreuna cu
Sfantul Valentin, in anul 273.
Particele din moastele Sfantului Mucenic Valentin se gasesc
la Biserica Delea-Noua Calist din Bucuresti. Sfintele Moaste au fost primite in
dar de la Episcopia din Terni,
Italia, in anul 2005.
In Calendarul Ortodox, pe langa Sfantul Ierarh Mucenic
Valentin, praznuit pe 30 iulie, intalnim mai multi mucenici care
au purtat acest nume: Sfintii Mucenici Marcu, Sotirih
si Valentin - 24 octombrie, Sfanta Mucenita Valentina - 10
februarie, Sfantul Mucenic Valentin - 16 februarie; Sfantul Mucenic Valentin -
24 aprilie, Sfantul Valentin Preotul - 06 iulie, Sfanta Mucenita
Valentina - 18 iulie.
Te-ai documentat serios, Diana. Acum am aflat mai multe despre sarbatoarea aceasta desi n-am sarbatorit-o niciodata si,probabil, nu se va intampla. Dar ce a generat-o e bine de stiut. Pacat ca majoritatea oamenilor cred ca inseamna inimioare si cadouri, daca se poate cat mai scumpe.
RăspundețiȘtergereUn lucru mi-a sarit in ochi: "Felicitari din hartie incepusera a fi trimise inca din evul mediu." Stii, nu m-am gandit niciodata asa la felicitari. Adica ca la ceva deosebit, scump. Scump in sensul ca nu cred ca pe vremea aceea hartia era la indemna oricui deci felicitarile acelea chiar trebuie sa fi fost ceva deosebit si de pret prin simplul fapt ca existau. Sute de ani a fost asa. Azi nu mai inseamna aproape nimic...
Da, m-am straduit sa aflu cat mai multe... Vazusem, candva, un documentar pe tema - si m-a cam zapacit! (era despre "originea intunecata" a sarbatorii).
ȘtergereAnul acesta e primul in care m-am hotarat sa ma joc! O distractie ca oricare alta - distractii pe care le-am cam refuzat in ultimii 10 ani - dar ca un fel de "apasare pe frana" de la ritmul cotidian. A fost frumos, a fost distractiv, a fost interesant! Cate cadouri s-ar face ca simbol al iubirii tot faptele conteaza si in acest context. degeaba ii dai azi persoanei iubite o inimioara de aur daca maine ii dai o palma... sau ii arunci cuvinte urate sau... o coplesesti cu indiferenta in asteptarea anului urmator... de Valentin.
Categoric! Azi, cand totul e comercial, spiritul anumitor sarbatori nu mai exista; gesturile de iubire - si biletelele - pot fi facute - scrise - oricand... Inainte vreme era, poate, necesara (sa zic asa) o astfel de sarbatoare, avand in vedere "moralitatea vremurilor" cand barbatul care vedea glezna doamnei "dadea pe spate" de fericire. Dar atunci, o strangere de mana sau un sarut furat valorau mai mult poate si decat un certificat de casatorie.