19 mar. 2015

Cultul ursului la români

Puternic, violent, imprevizibil si uneori chiar crud, ursul este un animal venerat inca din cele mai vechi timpuri.
Cultul Ursului era atestat si la geto-daci, insusi numele lui Zamolxis fiind legat de blana acestui animal. In mitologia româneasca Ursul este investit cu multiple virtuti apotropaice (protectoare), terapeutice si meteorologice. Jocul cu masti de Urs simbolizeaza moartea si reinvierea naturii. Etalarea de forta, vitalitate si dibacie in miscari Jocul Ursului este extrem de spectaculos in Moldova. Mastile costum sunt realizate fie din blana animalului, jupuita impreuna cu capul ursului, fie din blana de oaie sau din paie (funii rasucite si cusute pe un costum de haine mai vechi). Varietatea modalitatilor de realizare a mastii de Urs este destul de mare, bucurandu-se de o atentie speciala in Bucovina. Cetele de Ursi pot fi independente dar, de regula, ele alcatuiesc un nucleu ceremonial in cadrul grupurilor complexe de mascati (Malanca, Benzile, Partiile etc.) Jocul propriu-zis al Ursilor (2-4-8) este condus de un "ursar" (personaj fara masca, imbracat cat mai bizar si cu un coif pe cap) care ii indeamna sa se miste in ritmul tobelor, batute in ritmuri tot mai alerte.      
Din fericire s-a mai terminat (in mare parte) cu obiceiul barbar de a face ursii sa danseze si nici nu mai sunt vanati pentru costume de carnaval

In antichitate preotesele tuturor variantelor artemice se invesmantau, la ceremonii, in timpul dansurilor rituale, in piei de urs.
In orizontul tracic lupii au ocupat, alaturi de ursi, ca fiinte cu valori supranaturale, un loc de rangul intai, ale carei urme le constatam si azi.
Simpatizat in zonele folclorice de munte ale României, ursul e numit familiar Moş Martin, dar are si o divinitate patronala: Sfantul Ursea.
Ca si Lupul, Ursul e venerat si temut, taranul roman rezervandu-i mai multe zile in calendarul popular: Martinii de Iarna, Martinii de Vara, Ziua Ursului, Sambata Ursului... 

Ursul e unul dintre cele mai importante animale fabuloase din mitologia româneasca; sporeste puterea magica a plantelor de leac, intre altele. In Sambata Ursului femeile fac placinte de dovleac spre a fi date de pomana si, astfel, ursul sa nu le iasa in cale vara, cand merg la cules de fructe de padure, sa stea departe de gospodariile lor si sa nu le atace animalele. Femeile cinstesc Sambata Ursului pentru a-si tine copiii feriti de boli si pentru a fi ferite de toate cele amintite mai sus respecta interdictiile zilei: nu-i pronunta numele, nu cos, nu lipesc, nu fac nicio lucrare care face zgarieturi dar daca chiar trebuie sa lucreze ceva dintre acestea leaga seara lantul pe cocos cu un nod, ca asa gura ursului sa stea legata de a nu-i strica vreo vita. (Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român)

Candva, barbatii purtau un dinte de urs drept talisman si obisnuiau sa invoce spiritul ursului prin intermediul mastii atat in noptile de priveghi, cat si in cele din preajma schimbarii de an. Se mai spune ca ursul ajuta sufletul mortilor sa nu rataceasca drumul, ca alunga duhurile rele si bolile. De aceea, in Sambata Ursului, taranii primeau ursarii aducatori de sanatate, de belsug, de noroc.

In unele povesti, ursul sta sub semnul Lunii, intocmai ca vegetatia care dispare iarna si reapare primavara, aducand anotimpurile o data cu ritmul hibernarii sale si in deplin acord cu constelatia ce-i poarta numele: Ursa Mare.

Doua sunt numele care trec din sfera faunei carpatice in onomastica masculina româneasca : Lupu si Ursu. Animal totem, ursul e cel sub al carui semn se pun copiii care-i preiau numele si o data cu acesta – se zice - si puterea.
Restul numelor cu legatura in sfera faunei sunt supranume (porecle) si nu au regimul de exceptie al acestora care indica un traiect vechi catre cultul celor doua salbaticiuni.
Se crede ca ursul e singurul care poate interveni pe langa ursitoare pentru a schimba in bine destinul noului nascut.
Despre cei care au ca animal totem ursul se zice ca isi gasesc echilibrul si confortul in singuratate, ursul fiind un animal solitar.

*
In 19 decembrie 2014 a avut loc premiera filmului documentar Cultul ursului, realizat de Oana Raluca Ghiocel si dedicat organizatiilor din România care deruleaza proiecte pentru protejarea ursului brun.
Lung metrajul exploreaza in profunzime legatura spirituala dintre om si urs de-a lungul timpului, prin ilustratii originale, imagini rare, de arhiva, si descoperiri revolutionare, precum si interviuri cu specialisti din domeniu.
(http://romania.panda.org/?235890/Iubitorii-de-film-si-natura-sunt-invitati-la-premiera-documentarului-Cultul-Ursului)
*
De prin lume. In Canada exista obiceiul baii traditionale a ursului polar  cand oameni de toate varstele isi pun costum de baie si se arunca in apele inghetate.
In Siberia, femeia saman e desemnata cu acelasi cuvant care inseamna urs. La Inuiti, de asemenea, spiritul ursului e asimiliat femeii saman. Pentru poporul inuit ursul este un animal totem cu o mare putere – in unele credinte se crede ca vanatorul care se lasa mancat de urs se va reincarna ca saman si va avea spiritul acestui animal. Ursul polar este considerat a fi invatatorul intelept, cel care te invata sa supravietuiesti in conditii grele.
Se spune ca vikingii se acopereau cu blanuri de urs in timp de razboi pentru a-si speria vrajmasii, ei aparand astfel puternici ca aceste animale salbatice. Ursul simboliza spiritul razboinic si curajul in lupta si era invocat spiritul acestuia pentru a-i ajuta pe luptatori.
In Grecia si Roma antica ursul a fost asociat zeitei Artemis, respectiv Dianei, zeite (intre altele) ale vanatorii, ocrotitoare ale femeilor mama, ale fertilitatii...

2 comentarii: