Pot crede in divinitate si pot practica religia si sa fiu
cel mai rău om de pe pamant si pot fi necredincios si sa fiu cel mai bun om de
pe pamant. Credinta in divinitate nu ne face mai buni sau mai rai… Daca am
credinta in divinitate sau daca nu am e o chestiune intima si e needucat acela
care ma intreaba daca cred in divinitate… E needucat si acela care face parada
de credinta sau necredinta lui, si acela care ironizeaza sau marginalizeaza pe
cel care crede sau pe acela care nu crede in divinitatea in care crede el sau
pe acela care nu crede in existenta unei divinitati…
A te certa pe teme religioase in mileniul trei este…
medieval – doar ca azi nu vor mai fi arsi pe rug cei care sustin ca Pamantul e
rotund. Ca am adus vorba: un imam saudit il contrazice pe Galilei, explicand ca
Pamantul… nu se invarte.
(vezi aici: http://video.huffingtonpost.it/culture/l-imam-saudita-contro-galileo-galilei-la-terra-e-ferma/3499/3497).
In mileniul trei inaintea erei noastre era clar: zeii
existau si multe erau oamenii obligati sa faca pentru a-i multumi.
Poti invata despre Dumnezeu, despre Isus si faptele sale
pana-n ziua de apoi si poti citi despre faptele sfintilor pana se decoloreaza
celulele cenusii dar asta nu te va aduce mai aproape de divinitate. Ceea ce cred
ca uita cei mai multi oameni este aceea ca nu
omul il gaseste pe Dumnezeu, ci Dumnezeu il gaseste pe om.
Poti invata ce a spus si ce a facut Isus dar daca stai prost
la partea practica – de a aplica ceea ce inveti – ai consumat inutil materie
cenusie. A fi credincios e diferit de a fi bigot.
Insistenta de a se preda religia in scoli frizeaza
ridicolul! E firesc ca religia sa fie practicata in intimitate, nu sa fie
predata ca oricare alta materie – e ca si cum ai bea agheasma la o petrecere a burlacilor. Orele de catehism ar trebui
sa fie materie extracurriculara, eventual, si sa nu fie notata in catalog si
luata in considerare la media generala – nu e corect faţă de toti aceia care au
alta religie sau nu vor sa mearga la ore de catehism si care vor avea,
artificial, o medie generala mai mica.
Scoala e templul
stiintei, biserica e templul credintei si cele doua nu ar trebui sa se
amestece. Propaganda care s-a facut pentru ca parintii sa semneze cererile
pentru inscrierea copiilor la ora de religie a fost penibila, dar ce mai
conteaza? Copiii care nu vor fi inscrisi la aceste ore ce vor face? Vor sta pe
afara? Vor fi priviti, in timp, ca niste ciudati pentru ca nu se inchina la
icoane si nu-si fac semnul crucii in autobuz, cand trec pe langa o cladire a
bisericii?! Nu se va crea o oarecare excluziune?!
La ora de religie trebuie sa se predea bazele marilor religii, nu ortodoxism –
au fost cazuri (si nu tocmai putine) in care cei care predau ortodoxism
criticau celelalte confesiuni crestine, ceea ce nu se face daca tot zic unii ca
se cultiva toleranta… Vorba parintelui Calistrat: vreau sa-mi pastrez oile in turma, dar nu le pazesc cu mitraliera.
(vezi aici: http://cybershamans.blogspot.ro/2015/03/bisericile-noastre-crestine-sunt-pline.html
pe la minutul 6:05)
Se spune ca invatarea religiei inca de la gradinita (da, s-a
pus si aceasta problema si a fost amintita cel putin o gradinita unde copiii – indiferent
de religie – invatau rugaciuni ortodoxe) sau din clasa intaia ajuta la…
spiritualizarea copiilor. Altii afirma ca cei care nu-si inscriu copiii la ora
de religie ii… mutileaza (a zis-o de curand Teodosie
de Constanta, cel care e un curat exemplu de “nu faceti ca el”, avand
redeschis un dosar penal de luare de mita). Citez: Cine ar renunta, dintre parinti, la ora de Religie ar mutila propriul copil pentru ca am ascultat oameni care au spus:
nu cred in Dumnezeu, dar copilul il dau la Religie pentru ca acolo nu invata
decat pozitiv, invata sa fie mai luminat si cu un comportament corespunzator
societatii si oricarui timp.
(vezi aici: http://www.evz.ro/invataturile-ips-teodosie-catre-parinti-cine-ar-renunta-la-ora-de-religie-ar-mutila-propriul-copil.html)
Ceea ce mai spune Teodosie
de Constanta este ca scoala s-a nascut in tinda bisericii – si are
dreptate, nu poate nega nimeni - dar de aici si pana la a spune ca numai valori
a produs crestinismul e cale lunga, pentru ca vorbeste despre arta si cultura
dar uita sa aminteasca atrocitatile comise de unii in numele crestinismului,
ucigand – in multe cazuri – pe cei care nu voiau sa se converteasca. Acum nu le
mai ia viata oamenilor, ci se joaca doar cu mintea lor, din frageda pruncie.
Credinta in Dumnezeu, in Isus etc., nu cred ca ar trebui
invatata intr-o scoala laica – statul roman e un stat laic si nu toti romanii
sunt dispusi sa plateasca profesori care sa-i invete pe copii ceea ce ar trebui
sa-i invete preotii gratis (daca nu ii invata parintii sau bunicii), in afara
programei scolare. Credinta nu se poate invata! (parerea mea). Se comporta unii
de parca isi doresc… fundamentalism ortodox. Extremele, din punctul meu de
vedere, nu sunt sanatoase nici pentru mintea omului, nici pentru relatiile
interumane. Si sa nu se inteleaga aici ca am ceva impotriva credintei in
divinitate – oricare ar fi aceasta – ci doar mi-ar placea sa exite ceva
moderatie in afirmatii, in dorinta de a impune – practic – o anumita viziune
asupra divinului.
Omul e liber sa il caute pe Dumnezeu dar dorinta de a-l
cauta trebuie sa fie una interioara, nu una indusa din exterior, pe capitole…
Nu sunt contra predarii in scoli a ''religiei'' !Depinde de continutul acestor ore,de adevaratul credincios,care ,as zice, discuta,pe probleme accesibile...,la dorinta copilului !
RăspundețiȘtergereIn liceu s-ar putea aborda ceva din diversitatea religiilor, istoria acestora si evolutia lor in zilele noastre !
Dar cine o va face ? Copiii au propriile lor credinte,trairi.....
Aceasta e ideea de baza: continutul acestor ore, tinandu-se seama de capacitatea copiilor de a intelege corect anumite notiuni. Nu sunt si nu am fost nicio clipa impotriva predarii “religiei” in scoli dar am fost si sunt impotriva predarii strict a religiei ortodoxe, din multe motive… :) Unele le voi insira mai jos.
ȘtergereSa predea religia in cladirea scolii, sambata, de exemplu – nu cred ca ar avea cineva vreo problema cu aceasta – dar sa nu se noteze (si sa conteze la media generala) pentru ca nu ar fi tocmai corect fatza de acei copii de alta confesiune sau de cei ai caror parinti, din convingere personala, nu au permis copilului sa fie prezent.
Ideal ar fi sa se prezinte si baza celorlalte religii, si nu doar la elevii de liceu – cei mici au inteles (prea multi) un singur lucru: daca nu esti crestin ortodox nu-i bine, nu esti in “credinta adevarata”. :(
Ar fi ideal ca “predarea” sa fie facuta de oameni “moderati”. Atunci, in anii 1990, cand s-a discutat prima data introducerea disciplinei “religie” am fost intre cei care s-au bucurat si am depus cerere sa predau – s-a aprobat pentru ca urmasem cursul (facultativ) de istorie a religiilor, urmasem si un “profil pedagogic”. Cand, insa, am vazut “programa” am renuntat urgent – nu era religie, era religia ortodoxa. Marile religii sunt 5 mari si late (4, daca “grupez” hinduismul si budhismul), dar culte sunt multe. Nu doar ca se preda ortodoxism, dar erau ironizati copiii din celelalte culte. Era ortodoxism si li se spuneau copiilor povesti de groaza despre femeile care fac avort; li se spunea copiilor (de clasa a III-a) ca parintii care nu merg la biserica regulat sunt posedati de diavol – cand iti auzi copilul spunandu-ti ca-i diavolul in tine pentru ca nu mergi la biserica incepi sa te gandesti ca ceva nu e in regula cu acele ore de religie – si iti retragi copilul. Il retragi si atunci cand auzi ca ti-a fost scos copilul din scoala si dus la nu stiu ce biserica, unde a lesinat, si nimeni nu te-a intrebat daca are voie sa-l duca in data de, in locul cutare; si o pot tine asa mult si bine, si nu sunt cazuri citite in presa, ci cazuri cunoscute in mod direct.
Unii ii invatau pe copii despre viata sfintilor si copiii urmau sa invete sfintii din calendarul ortodox! Mi se pare cam prea mult cand se face parada ca invata, de fapt, despre istoria neamului – ar putea invata asta la istorie…
Orice exagerare e gresita, din punctul meu de vedere, si unii au mers pana acolo incat au zugravit peretii unei clase (obisnuite) cu picturi religioase.
cred ca religia ar trebui sa fie optionala si prin religie ma refer la religia copilului, nu obligatoriu ortodoxia, dar mai cred ca ar trebui sa se predea istoria religiilor pentru a-i invata pe romani toleranta
RăspundețiȘtergereLa istoria religiilor, la baza istoriei religiilor, m-am gandit atunci cand m-am avantat (ca broasca-n stanca) sa predau “religie”. M-am bucurat ca exista o sansa reala sa depasim “spoiala” de toleranta pe care o trambiteaza multi si o practica extrem de putini. Apoi am zis, ok, fiecare cu religia lui, nimic rau sa invete… dar era vorba numai despre ortodoxism. Nu m-am gandit o clipa ca se va ajunge la ce s-a ajuns, nu m-am gandit ca vor fi inchise scoli si se vor ridica zeci si zeci de biserici… Iar cei care fac asta ii mai si “condamna” pe altii – din alte culte religioase – care fac acelasi lucru dar mai fara manusi…
ȘtergereAr trebui sa li le insufle copiilor dorinta de a cerceta, de a-si forma o proprie opinie cu privire la toate cele care sunt - in cer si pe pamant :) Atunci as crede ca se doreste “luminarea” mintilor copiilor. Cand afirma cineva (indiferent cine) “asta e credinta cea adevarata” (vorbind despre propria-i convingere) e doar o alta minciuna. Asa cum mi se pare o minciunica ateismul – ateismul e doar o alta forma de credinta… dar ce-i care-si spun atei se cred “discipoli” ai Stiintei.
Statele au diferite “metode” de a pastra religia in cultura cetatenilor… Olanda nu (prea) are, dar… putini vrem Olanda ca exemplu de urmat. Nici in Franta nu-i mare religiozitate prin scoli…
e drept ca sunt unii saritori la facut cruce insa doar din mana, pt ca sufletul li se inchina in alta parte. E drept ca sunt si oameni buni, dar care nu vor sa auda de Dumnezeu.
RăspundețiȘtergereCrestinatatea nu sta in numarul de Filocalii citite sau versete memorate, e adevarat. Dar nici ignorarea cartile sfinte nu e o solutie, asta ar insemna ca ne punem pe noi insine mai presus de experienta celorlalti, de lucrarile celorlalti.
Si apoi cum ar putea un copil, un adolescent,sa isi stabileasca credinta, sa isi aleaga religia, daca nu ii este prezentata si explicata mai intai? Atunci poate cineva sa aleaga, cand ii sunt cunoscute toate tainele, toate aspectele.
Dumnezeu nu obliga pe nimeni, chiar ne iubeste atat de mult incat ne-a dat liberul arbitru..
Simplu si frumos ai spus-o: Dumnezeu iubeste toti oamenii... si, in mod sigur, n-o sa se incurce in religia pe care unii-altii o ridica in slavi, ci va privi in inimi. :) Mi-am amintit o vorba a lui Pascal (matematician, fizician si filosof crestin): "Daca Dumnezeu nu exista si tu ai crezut in El, nu ai pierdut nimic. Dar daca Dumnezeu exista si tu nu ai crezut in El, ai pierdut totul!"
ȘtergereExtremele sunt deranjante, nu atat religia sau predarea acesteia – cel putin in ceea ce ma priveste.
Ideea de baza – am scris si mai sus – nu este aceea de a nu li se spune copiilor ce si cum si de ce, ci modul in care li se spune, la nivel institutionalizat. Atunci cand ii inveti ca Dumnezeu trage scara de sub picioarele copilului care strica un cuib de pasari e deja o exagerare; atunci cand li se spune (indirect) ca mama lor e o pacatoasa posedata de diavol pentru ca nu merge la biserica macar duminica iar nu mi se pare bine; atunci cand li se spune copiilor ca religia ortodoxa e singura religie adevarata iar nu-i bine si nu-i bine nici atunci cand le spui ca numai cel ce merge la biserica e placut in ochii Domnului… Copiii cresc cu aceste “invataturi” si stim cu totii ca invataturile deprinse in copilarie sunt cele mai greu de schimbat. Cred ca mai mult sunt invatati despre ritualuri si mai putin despre altceva – Biblia nu cuprinde ritualuri, din contra…
In plus, aceasta educatie religioasa poate fi facuta de preotul la care merg parintii si/sau bunicii etc. iar cei care nu merg la biserica poate ca nu vor sa invete despre divinitate copiii lor – si au acest drept. Altii isi manifesta altfel credinta si e dreptul lor si nu trebuie zugraviti in culori nefaste de credinciosii ortodocsi…
Pot alege o religie – in cunostinta de cauza, liber - numai cei care cunosc despre toate religiile, dar daca sunt invatati numai despre ortodoxism… La ortodocsi nu cred ca se poate vorbi despre alegerea religiei: daca parintii vor sa-si boteze micutii o fac, pe bebelusi nu-i intreaba nimeni daca aleg sa fie ortodocsi… deci alegerea, reala, nu prea are loc in religia ortodoxa. Apoi, e o alta extrema: ortodocsi care au ales alta religie… Si i-am intrebat de ce au facut-o… Cei mai multi au spus ca nu-i “reprezinta” ortodoxia… I-am intrebat ce stiu ei despre ce inseamna sa fie crestin ortodox si… habar nu aveau despre doctrina ortodoxa. Alti ortodocsi (re)botezati in alte culte (dupa ce li s-a predat ortodoxism la scoala) au spus ca la ortodocsi sunt prea multe ritualuri, altii ca sunt prea multe sarbatori religioase… Fel de fel… Important este sa le fie acceptata alegerea fara “infierari”. Si, recent, dupa atatia ani de religie in scoli, o multime de tineri tind spre extrema cealalta, spre ateism, agnosticism etc. (se poate observa destul de usor aceasta tendinta). Deci nu prea si-a atins scopul “ora de religie” – poate tocmai pentru ca multi s-au simtit (la nivel subconstient, poate) constransi. Adolescentii voiau sa se distreze si doctrina le interzicea; parintii ii voiau miercurea, vinerea si duminica (sau numai duminica) la biserica iar ei voiau altceva… ajungand sa se certe cu parintii, sa minta pentru a face ceea ce vor… Una, cred, este sa li se insufle dragostea pentru divinitate si alta este sa li se impuna a invata (chiar daca micutilor nu li se pare ca e ceva impus – nu inteleg, la varste fragede, aceasta notiune – de aceea, probabil, multi adulti vorbesc despre “indoctrinare”)…